88,132 matches
-
Cislău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărăști, Buda Crăciunești, Cislău (reședința), Gura Bâscei și Scărișoara. Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și Bâsca Mare (dinspre vest); confluența lor fiind în punctul denumit "Piatra lui Vișan", în apropiere de satul Varlaam. Alți afluenți importanți ai Bâscăi Roziliei sunt Tega, de la care vine numele comunei și localității de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și Bâsca Mare (dinspre vest); confluența lor fiind în punctul denumit "Piatra lui Vișan", în apropiere de satul Varlaam. Alți afluenți importanți ai Bâscăi Roziliei sunt Tega, de la care vine numele comunei și localității de reședință și râul Tainița, pe văile cărora se află principalele zone
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
află principalele zone populate. Comuna cuprinde localitățile de pe valea Bâscăi Roziliei, cu excepția satelor Cașoca și Vinețișu (ce aparțin orașului Nehoiu). Aceste localități sunt, în ordine, din aval în amonte: Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii, Varlaam, ultimul aflându-se în apropierea confluenței Bâscelor. Pe valea Bâscăi Mici, comuna mai are două sate foarte mici, izolate și aflate la altitudini mari: Vadu Oii și Secuiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Teghii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod îl reprezintă altitudinea. În funcție de aceasta și pe baza cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Anieș este un sat în comuna Maieru din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Sat atestat documentar la 1450; a jucat un rol important în apărarea Rodnei. Sat situat la 7 km de Sângeorz-Băi, în apropierea confluenței Anieșului cu Someșul Mare. Satul Anieș este situat într-o depresiune intramontană care îi poartă numele, unde masele de aer vestice au influență mai mare, ele înaintând pe culoarul de vale al Someșului Mare, influențând regiunea din punct de vedere
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
spațiu geografic se desfășoară între coordonatele 24° 49‘ longitudine estică, în est. Pe latitudine, spațiul are o extindere mai mare și anume între coordonatele 47° 37‘ latitudine nordică în nord, 47° 25‘ latitudine sudică în sud, acesta fiind punctul de confluență a văii Anieș cu Someșul Mare, pe raza localității Anieș la o altitudine de 498 m. Bazinul Anieș este încadrat în zona bazinului de drenaj ce îndeplinește rolul de recipient al materiei și energiei care intră în sistemul fluviatil și
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
altitudine de aproximativ 480 m față de nivelul mării, dispune de condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Valea Zăgrii se mai numește și Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor din lână. Relieful este variat, de la munți, dealuri și lunci
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
manuscris întocmită de Hora von Otzellowitz la 1790, intitulată „Brouillon oder Original Aufname der funf Moldavichen Districten", foaia nr. 9 nord, sunt trecute localitățile Korny între dealurile Viei-Corneț (împădurit si Lupărie (parțial împădurit) și Costeșty în lunca Siretului în apropierea confluenței Gârlei Morii cu râul Siret. Creșterea demografică determină dezvoltarea teritorială a vetrelor celor două sate vecine Corni și Costești până la unirea lor, fapt petrecut în jurul anului 1800. Satul unit a luat numele satului mai mare și pe care l-a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de 25 km de centrul de județ. Fostele localități târgul Sulița și satul Sulițoaia formează în prezent o sigură unitate administrativă sub denumirea de satul Sulița. Fostul târg este așezat pe culmea și botul unui deal, ce se termină la confluența pârâului Burla, numit de localnici Ursoaia, cu râul Sitna. Fostul sat Sulițoaia este așezat pe coasta unui deal ce prezintă numeroase denivelări de teren, din care cauză sistematizarea lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Tudora este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Din punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparține Podișului Moldovei, reprezentat prin subdiviziunea Dealul Mare și culoarul Siretului în aval de confluența râului Suceava. Comuna este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha. suprafața agricola = 3966,26 ha
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Todireni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cernești, Florești, Gârbești, Iurești și Todireni (reședința). Se află la confluența râul Sitna în Jijia. Comuna Todireni este situată în partea de sud - est a județului Botoșani, pe teritoriul căreia se intersectează următoarele coordonate geografice: paralela de 47°37'36" latitudine nordică cu meridianul de 27°6'38" longitudine estică. Așa cum
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Lunca Câlnicului (în maghiară "Farkasvágó"- denumirea din 1878) este un sat în comuna Prejmer din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Lunca Câlnicului este situat în partea nord-estică a județului Brașov, pe malul stâng al râului Negru, la confluența acestuia cu Oltul, pe DN11, la o altitudinea de 500-550m. Coordonatele geografice 25-43 longitudine estică și 45-43 latitudine nordică plasează așezarea Lunca Câlnicului la nord de Brașov, pe drumul național DN11 (Brașov- Târgu Secuiesc) Satul are formă dreptunghiulară cu bazele
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de Drumul Național 1. Râul Sebeș este denumit de localnicii din satul Râușor cu numele de
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
năvălirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetată a localității. Traseele principale ale migraților au ocolit teritoriul acualei comune, dar, după stabilirea unor "baze militare" în zonele de câmpie, atacurile au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența Someșului cu Tisa, în anii 249-473. Hunii, veniți între anii 420-454 au fost alungați de avari, care, începând cu anul 480 au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot ei întemeiază și
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
de piatră șlefuită din neolitic găsit de verii săi din Gura Vlădesei (Ionac Vasile și Mihai) în Groapa Malului deasupra drumului în anii 1970. Se apreciază că zona este locuită încă din neolitic, o așezare E-neolitică fiind semnalată la confluența Văii Căpâlniței cu Valea Mautii. Vestigiile unei vetre de foc au fost găsite la cca 8 m adâncime în timpul săpării fântânii din curtea lui Ionac Gavriș din Gura Vlădesei. Presupunem că aparțin unei așezări din Epoca Bronzului sau mai veche
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Ștorobăneasa este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Beiu și Ștorobăneasa (reședința). Se află la confluența râurilor Vedea și Teleorman, la circa 18 km sud-est de reședința județului, Alexandria, și la circa nord-est de orașul Zimnicea. Se învecinează la Vest cu Brânceni și Smârdioasa, la Nord cu comuna Mârzănești, la Sud cu Cervenia și la Est
Comuna Ștorobăneasa, Teleorman () [Corola-website/Science/301840_a_303169]
-
presărat cu numeroase crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit urme de locuire pe teritoriul comunei datând din paleolitic. Astfel, în zona numită „valea bujorenilor” s-au descoperit așchii și o lamă de silex din paleoliticului superior iar în zona confluenței pârâului Simila cu râul Bârlad au fost descoperite fragmente din ceramică și unelte, specifice epocii neolitice. De asemenea, la nord de centrul comunei (pe valea Bârladului) s-au găsit urme de locuire din epoca bronzului, fierului și din secolul al
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
cunoscutul cercetător al istoriei goralilor, Marian Gotkiewicz. Căci așa poate fi numită migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska, au ajuns în împrejurimile regiunii Czadec, iar apoi, la confluența sec. XVIII și XIX, au pornit după după pâine în Bucovina austriacă, ajungând în 1803 la Cernăuți și în împrejurimile acestuia. Unul din satele în care s-au așezat atunci a fost Stara Huta. În anul 1942, 40 de familii
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est cu comunele Moldovița și Vatra Moldoviței, la sud cu comuna Pojorîta, la sud
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
Cuzdrioara (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cuzdrioara (reședința), Mănășturel și Valea Gârboului. Se află la est de Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Cuzdrioara. La marginea de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
castrul de piatră care i-a urmat (dimensiuni: 138 x 221 m). Etimologic, s-a emis ipoteza că numele "Gilău" ar fi un derivat de la "Gelu". Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea voievodul Gelu a murit la confluența pârâului Căpuș cu Someșul Mic, aflată pe teritoriul Gilăului, în timp ce se retrăgea din fața hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca ("ad castrum suum"). În 1660 aici a avut loc o bătălie între Gheorghe Rákóczi al II-lea și turci, în urma
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
de 300-600m, printre acestea fiind: Cornul Fundăturii-571m, D.Măgura, D.Jiuța, D.Laz, D.Coasta Mare. De-a lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]