90,136 matches
-
diplomatice din România, S.U.A., Japonia și în multe țări europene. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Grație cărților, studiilor, conferințelor, emisiunilor și filmografiei pe teme enesciene este considerat un expert în problematica legată de personalitatea, cariera și creația lui George Enescu. Este membru în consiliul științific al revistei RevArt a Univeristății de Vest din Timișoara și în cel al revistei ICT in musical field al Academiei de Muzică "Gh. Dima" din Cluj-Napoca. Cel mai important proiect al muzicologului
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Junimii de la Casa Pogor, la care conferențiază, printre alții, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Geo Bogza, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Ioan Alexandru. Din 1984 este organizatorul și coordonatorul, împreună cu Oana Lazăr, a Concursului Național „Ion Creangă” de creație literară - Povești de la Bojdeuca din Țicău, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe antologii cu povești premiate. Din 2003 până în 2009 a făcut parte din catedra de filologie a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău. În prezent
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la Bojdeuca din Țicău, din
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
în domeniul protecției naturii. În anul 1959, la numai 43 ani i s-a decernat Premiul de Stat - Premiul Israel pentru literatură, care în marea majoritatea cazurilor este acordat unor persoane ajunse la vârste cu mult mai înaintate. Mulți consideră creațiile lui Y. Izhar ca fiind una din culmile prozei ebraice moderne. S-a remarcat la el, în modul cel mai evident în scrierea lui timpurie, influența scriitorului Uri Nissan Gnessin. De asemenea e proverbială greutatea ocupată în opera scriitorului de
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
scris S. Izhar câteva nuvele scurte, între care: "Efraim se întoarce la lucernă", "Păduricea de pe deal", "La marginea Negevului", "Noapte fără împușcături", „Drumul spre malurile serii”, „Convoiul de la miezul nopții”, „Prizonierul”, „Hirbet Hiz'e” și câteva volume de scurte povestiri. Creațiile sale au trezit uneori împotrivire în rândurile publicului israelian deoarece a ridicat semne de întrebare asupra mitului sionist oficial și asupra limitelor moralității luptătorilor în război. În special a atras numeroase polemici nuvela „Hirbet Hiz'e”, care evocă împrejurarile evacuării
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
mediocru, această opinie datorându-se în principal acțiunii destul de simple, pline de clișee și previzibile. Criticii au considerat că producția se încadrează în stilul filmelor produse de regizorul cunoscut prin pseudonimul Pitof, fiind alături de "Catwoman" una dintre cele mai slabe creații ale sale.
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
munții, pădurile, apele și păsările, zăpada și primăvară. Opere: "Aș Terras do Demo" (Țară Diavolului) și "Malhadinhas". Aceste două volume se numără printre cele mai bune povestiri din literatura portugheză. Stilul lui Aquilino, stufos, adeseori prea puțin suplu, este o creație a unui gen care, inspirat sau nu de el, va fi dus mai departe de scriitorul brazilian Guimaraes Roșa. Dar lumea lui Aquilino a murit cu excepția câtorva epigoni, cum este Jorge Reis.
Aquilino Ribeiro () [Corola-website/Science/314318_a_315647]
-
atunci când sufletul atinge o stare de perfecțiune, printr-o viață ideală. În China apare o mitologie cu o colecție de istorie culturală, povești și religii care au fost păstrare prin tradiție orală sau în scris. Mitologia chineză conținea mituri ale creației și legende cu privire la înființarea culturii chineze și la formarea statului chinez. Istoricii presupun că mitologia chineză începe din secolul al XII-lea î.Hr.. Miturile și legendele s-au păstrat în formă orală peste o mie de ani, înainte de a fi
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
1543, Andreas Vesalius publicând descrieri precise ale anatomiei umane. În domeniile astrologiei, geometriei, medicinei și alchimiei s-au remarcat gânditori că Paracelsus,Johannes Kepler și Nostradamus. În 1600, Gilbert scria despre electricitate și magnetism. Francis Bacon consideră știință că studiul creației divine prin experimentare. Spania catolică era divizată în regatele Leon, Castilia, Navarra și Aragon. Leon s-a unit cu Castilia, regatele dominante fiind Castilia și Aragon. În 1469, Ferdinand al II-lea de Aragon, s-a căsătorit cu Isabela I
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
etc. Pe lângă acestea expune la Viena, în 1990, si la Paris, în 1999. Aflat într-o continuă căutare și dornic să învețe și să se perfecționeze, George Păunescu participa intens la activități de restaurare, paralel cu cele din taberele de creație. Astfel, amprenta să artistică rămâne, pentru generațiile viitoare, nu numai pe pânze realizate, dar și pe zidurile vechilor lăcașuri de cult românești unde și-a adus contribuția. În 1980 începe muncă la tabăra de sculptură în piatră din Strehareț (Olt
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
existenței sale, castrul roman Drobeta este marcat de cinci perioade de modificări majore: Drubetis; Drubeta; Drobeta. Cât privește denumirea tardivă a Drobetei, Theodora, aceasta este atestată numai de Procopius de Cesareea ("De Aedif"., IV, 6, 15) fiind considerată drept o creație a împăratului Iustinian, în cinstea soției sale. M. Mirkovič acreditează în schimb proveniența toponimului Teodora de la soția lui Constantin cel Mare. M. Garačanin crede că acest toponim ar fi fost aplicat nu întregului castru creștin, ci numai unui sector al
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
referate științifice. El avea să aducă în prim plan una dintre temele predilecte ale cuplului: contactul cu civilizațiile extraterestre. Acest contact a fost tratat de-a lungul carierei lor scriitoricești din diferite perspective, printre care se numără: Dacă în primele creații tendința a fost de a da o formă umanoidă reprezentanților raselor extraterestre, odată cu maturizarea artistică au intrat în scenă civilizații care au prea puține în comun cu modul nostru de percepție și care, eventual, ajungeau să ia o formă umană
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
Dacă n-o s-o fac totuși, aș vrea să fiu crezut pe cuvânt de onoare că motivele țin exclusiv de chestiuni stilistice. Primul concept care mi-a venit în minte atunci când am încercat să schițez o evaluare critică personală a creației lui Traian Brădean a fost cel de autenticitate. Un concept despre care este relativ ușor să vorbești în general , dar care este infinit mai greu de probat într-un caz particular. Și, totuși, în situația de față dificultatea este doar
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
egipteni, purtând-o prin marile experiențe ale Renașterii și situând-o chiar în proximitatea unor titani moderni de talia lui Braque sau Picasso. Firește, nu este vorba de influențe directe și nici de comparații fără acoperire, ci de asimilarea spiritului creației cu adevărat autentice, spirit pe care l-a imprimat operei sale în funcție de determinările induse de contextele, impulsurile, dar și inevitabilele limitări ale propriilor aspirații realizabile. Alături de toate acestea, este nevoie să readucem în discuție rigoarea care caracterizează întreaga operă plastică
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
care au ca temă sculpturi de animale în spațiu liber (de exemplu "CowParade" din New York), ideea și filozofia expoziției sunt mult mai ample. Misiunea acestui proiect este de a milita pentru toleranța și înțelegerea dintre diferitele popoare, culturi și religii. Creațiile Buddy Bears (hora urșilor) sunt pictate și modelate de artiști plastici din întreaga lume. Sub mottoul "The Art of Tolerance" acestea reprezintă cca 150 dintre țările lumii recunoscute de ONU. Intrarea la expoziție este în general gratuită. Este posibil ca
United Buddy Bears () [Corola-website/Science/313405_a_314734]
-
Prima sa încercare poetica a fost volumul „Endërrimet” (Visări) în 1885 (Tejhyjylat), scris în limba persana, iar în 1886 a publicat în grecește micul poem „Dëshira e vërtetë e shqiptarit” (O alithis pothos ton Alvanon) (Dorința adevărată a albanezilor). Culmea creației sale poetice este atinsă scriind în limba maternă. În 1886 a publicat poemul „Bagëti e bujqësi” (Turme și Ianuri), iar în 1890 văzu lumină tiparului capodoperă să, culegerea lirica „Lulet e verës” (Flori de vară). În 1898 s-a publicat
Naim Frashëri () [Corola-website/Science/313410_a_314739]
-
obținând gradul de sublocotenent dirijor militar. Este numit dirijor al Muzicii Reprezentative a Armatei, unde desfășoară o vie activitate ca dirijor și organizator, contribuind la îmbunătățirea calității ansamblului și la ridicarea nivelului profesional al instrumentiștilor. În același timp promovează neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei. A orchestrat de asemeni: marșuri, suite și rapsodii pentru fanfară. În domeniul creației a fost solicitat la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, ținut la București, pentru a compune muzica pentru demonstrațiile sportive de masă. De asemeni, în anii 1955 și a 1956 a creat muzica sportivă cu ocazia serbărilor
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
U.C.M.R. [1994]); S-aud clopote sunând (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.); Slăvită fii, Patria mea (pentru 3 voci egale și pian [1997]; Sus în curtea lui Crăciun (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.). Mihai Popescu - Repertoriul General al Creației Muzicale Românești, vol 1, Editura Muzicală, 1979, pag 345<br> Revista Muzica, Bucuresti,32, nr 1-2 (352-353) ianuarie-februarie 1982, pagina 66<br> Vlad Ulpiu - Prime audiții de muzică românească în interpretarea muzicii reprezentative a armatei<br> Adresa nr 1785 din
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
la Operă din Strassburg,(1917-1914), Operă din Köln (1924-1917) și la cea din Wiesbaden. Între 1927-1931 a fost dirijorul Operei Kroll din Berlin. În această calitate el s-a impus că un promovator al muzicii noi, dirijând un numar de creații recente, precum „Amintiri din Casă Morților” de Leoš Janáček, „Așteptarea” (Erwartung) de Arnold Schoenberg, „Oedipus rex” de Igor Stravinsky și „Cardillac” de Paul Hindemith. După venirea lui Hitler la putere, rămas că mulți intelectuali și artiști evrei fără lucru, a
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
muzical al Filarmonicii din Los Angeles. În 1937 a obținut cetățenia americană.La Los Angeles el s-a concentrat mai ales asupra interpretării lucrărilor majore ale repertoarului muzical german, care i-a adus cea mai mare faima, mai cu seamă creațiile lui Beethoven, Brahms și Mahler. A dirijat, între altele, si premierele din Los Angeles ale lucrărilor lui Arnold Schoenberg, care se află și el în exil la Los Angeles. El a vizitat în perioada antebelica mai multe țări, între care
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
cea proprie și o alta, cu un solist vocal invitat (Mihaela Mihai, Aurelian Andreescu ș.a.). A continuat colaborarea cu Margareta Pâslaru compunând două melodii pe textele interpretei ("Ca tine nu e nimeni" și "Nu-i nimic") sau încredințându-i alte creații ("Să nu uităm să iubim trandafirii" - Mamaia 1969, "Casa mea"). În 1967, este angajat ca regizor muzical la Radiodifuziunea Română. Un an mai târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Muzicieni precum Mondial și Coral au înregistrat
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]
-
o prezintă în lucrările sale pentru calcularea laturii unui pentagon regulat. După ce prima bombă atomică a explodat la Hiroshima, Dalí și-a îndreptat activitatea într-o direcție nouă, bazată pe principiul că elementele specifice ale epocii moderne trebuiau asimilate de creațiile artistice, dacă aceste creații erau cu adevărat contemporane. Dalí a căutat să reprezinte discontinuitatea materiei, incorporând un sentiment de levitație misterioasă în tabloul său. După cum, la nivelul atomic, nu există o atingere fizică între particule, Dalí suspendă chiar și apa
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
sale pentru calcularea laturii unui pentagon regulat. După ce prima bombă atomică a explodat la Hiroshima, Dalí și-a îndreptat activitatea într-o direcție nouă, bazată pe principiul că elementele specifice ale epocii moderne trebuiau asimilate de creațiile artistice, dacă aceste creații erau cu adevărat contemporane. Dalí a căutat să reprezinte discontinuitatea materiei, incorporând un sentiment de levitație misterioasă în tabloul său. După cum, la nivelul atomic, nu există o atingere fizică între particule, Dalí suspendă chiar și apa peste mal, un element
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
bimromav" עושה שלום במרומיו Cel care face pacea în înălțimile Lui), care a câștigat primul loc la cel dintâi Festival al cântecului hasidic în 1969. Acest din urmă cântec a intrat în uzul liturgic al multor sinagogi și obști evreiești. Creații ale lui Nurit Hirsh au obținut distincții și la Festivaluri ale cântecului și șlagărului israelian și la festivaluri ale copiilor în Israel. De asemenea a compus muzica pentru mai multe filme israeliene - inclusiv, în 1971, „Balada polițistului”, cântecul - temă al
Nurit Hirsh () [Corola-website/Science/313447_a_314776]