90,136 matches
-
Muzeul Tehnicii Populare este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Romania. Situat imediat la sud de Sibiu, muzeul conține creații ale civilizației populare tradiționale, preindustriale românești. Casele, atelierele și complexele de cladiri sunt presărate in jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului. Muzeul se întinde pe 96 de hectare, este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
realizate de reputați artiști români și străini, inspirate din universul satului tradițional, căreia îi sunt destinate 3 ha). Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca un "muzeu al tehnicii populare", ambiționând, prin proiect, să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România. Împărțit inițial în 4 sectoare tematice expoziționale, Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
animale), la cele tractate (târâte sau rulate) și flotante. Muzeul Tehnicii Populare (1963-1989) a cumulat cea mai complexă colecție de monumente de arhitectură și tehnică populară din România și o vastă arhivă documentar-științifică și tehnică (grafică, fotografică, filmografică), despre universul creației tehnice țărănești, preindustriale, din România. Un sistem instrumentar manual, de o varietate tipologică impresionantă (cu numeroase arhetipuri ce trimit spre civilizațiile antice - daco-romană, geto-dacă sau chiar neolitică - urmate de cele medievale și moderne), demonstrând o continuitate de viață și de
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
tehnice țărănești, preindustriale, din România. Un sistem instrumentar manual, de o varietate tipologică impresionantă (cu numeroase arhetipuri ce trimit spre civilizațiile antice - daco-romană, geto-dacă sau chiar neolitică - urmate de cele medievale și moderne), demonstrând o continuitate de viață și de creație materială, în această parte a Europei, incontestabilă, acoperă practic, cvasitotalitatea ocupațiilor tradiționale: vânătoarea și pescuitul (în Delta Dunării), agricultura (de șes, de deal și de munte) și păstoritul (în hotarul satelor agricole, în zona fânețelor, în așezările de deal și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
ale culturii, ce urcă din adâncul vremurilor, asigurând continuitatea. Influențele reprezintă schimburile prin care popoarele comunică între ele, puterea de înnoire pe care o dă comunitatea de viață și de destin cultural istoric, iar experiențele relevă nevoia căutării și a creației originale din necesitatea de adaptare și de progres cultural. În paralel cu proiectul expozițional, "Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA"" a inițiat și aplicat, în baza teoriilor moderne de reprezentare integrală a culturii populare tradiționale, în expresiile sale materiale și spirituale, conceptul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cu maxima stabilitate (...) tradiția este”. Așadar, nu putem face disocierea procesului de recuperare a tradițiilor de întregul sistem de redescoperire și reevaluare a conștiinței propriei identități etnoculturale. Admițând că fiecare generație are dreptul la o viziune proprie privind actul de creație artistică, respectând spiritul și nu „litera” (forma exterioară) a tradiției, subliniem faptul că regăsirea tradițiilor, acolo unde s-au pierdut, sau prelucrarea vestigiilor și moștenirilor, acolo unde s-au păstrat, presupune dialogul dintre “cei ce știu” cu „cei ce nu
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
uman viu" este foarte dificil de făcut trebuind să se țină seama de condițiile social-istorice și culturale ale fiecărei țări ce adoptă sistemul. Conform "Recomandation sur la sauvegarde de la culture traditionnelle et populaire" (1989) „cultura tradițională și populară este ansamblul creațiilor unei comunități culturale fondate pe tradiție, exprimate de un grup sau de un individ și recunoscute ca răspunzând așteptărilor comunității atât ca expresie a identității culturale și sociale, cât și ca norme și valori transmise oral prin imitație sau alte
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
acel moment muzeul a devenit catalizatorul procesului de constituire a "Asociației Creatorilor Populari din România". În ședința de constituire, desfășurată în august 1992, cu prilejul "Târgului Creatorilor Populari din România", s-au definit scopul și obiectivele acesteia: încurajarea activității de creație meșteșugărească și artistică tradițională în toate satele în care există o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Populari din România", s-au definit scopul și obiectivele acesteia: încurajarea activității de creație meșteșugărească și artistică tradițională în toate satele în care există o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice naționale și internaționale; promovarea celor mai reprezentativi creatori populari pentru manifestări oficiale, organizate în țară și în străinătate; apărarea intereselor morale și materiale ale acestor creatori. În
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
obiectivele acesteia: încurajarea activității de creație meșteșugărească și artistică tradițională în toate satele în care există o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice naționale și internaționale; promovarea celor mai reprezentativi creatori populari pentru manifestări oficiale, organizate în țară și în străinătate; apărarea intereselor morale și materiale ale acestor creatori. În prezent "Asociația" numără 327 creatori populari, dintre care
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
și internaționale; promovarea celor mai reprezentativi creatori populari pentru manifestări oficiale, organizate în țară și în străinătate; apărarea intereselor morale și materiale ale acestor creatori. În prezent "Asociația" numără 327 creatori populari, dintre care 74 membri cotizanți, reprezentând toate genurile creației artistice tradiționale și provenind din toate zonele țării, indiferent de etnie sau apartenența religioasă. Înscrierea în Asociație se face prin selecție, bazată pe criterii de respectare a tradiției, de către un grup de membrii specialiști în același domeniu cu creatorul candidat
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA. În urmă cu 23 de ani Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” a inițiat o amplă manifestare de cultură populară și civilizație românească care își propunea, și a reușit să realizeze, un dialog veridic între tradiție și creația populară contemporană: Târgul Creatorilor Populari din România. Chiar dacă, atunci, în anii ’80, asocierea unei activități comerciale unui demers cultural părea un fapt cel puțin îndrăzneț, longevitatea manifestării a dovedit că un târg al meșteșugarilor este o rețetă de succes, preluată
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile și adaptarea meșteșugurilor tradiționale la cerințele actuale ale publicului consumator de artă populară. OLIMPIADA NAȚIONALĂ “MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONALE”. În cadrul programului de revitalizare și recuperare - pentru cultură și economie - a tradițiilor creației artistice populare, un loc deosebit - prin valențele sale sociale privind relansarea prin școală a meșteșugurilor artistice tradiționale - îl ocupă Olimpiada Națională „Meșteșuguri artistice tradiționale". Începând cu anul 1992 Complexul Național Muzeal "ASTRA" a organizat 4 ediții ale Târgului copiilor meșteșugari
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
în Olimpiadă Națională. La Olimpiada Naționala "„Meșteșuguri artistice tradiționale"" pot participa copii între 6-16 ani, care se manifestă, prin instrucția și educația primite în familie sau la școală, ca adevărați creatori de artă populară. Copiii realizeaza lucrări din toate domeniile creației artistice tradiționale - ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn; icoane sculptate pe lemn; icoane de vatră; icoane pictate pe sticlă; ceramică; măști; sculptură în lemn; jucării; prelucrare artistică a osului; țesut; împletit fibre vegetale; broderie; broderie cu mărgele; broderie pe piele
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
broderie cu mărgele; broderie pe piele; tapiserie; cusături. În cadrul gospodăriilor din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului micii meșteșugari prestează demonstrații practice, lucrările pentru concurs trebuind să respecte tradiția locală a genului, lăsând loc exprimării talentului și forței de creație proprii, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiției. Olimpiada este o manifestare unică, mărturisind printr-o singură imagine totu despre ceea ce numim „Tezaure umane vii”: cine păstrează tradiția (meșteri și creatori populari, mulți dintre ei membrii Academiei Artelor
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
ei membrii Academiei Artelor Tradiționale din România), cum și către cine se transmit tainele meșteșugurilor, cine receptează aceste valori... Olimpiada le oferă, pe lângă cunoașterea voluptoasă a universului tradițiilor, și „experiența alterității", prilejul de a „căuta necunoscutul" și, implicit, resursele de creație ale propriei ființe. Este o plăcută călătorie prin care se recompune un întreg univers gradual, de la vechi “spre nou”, de la generațiile antecesoare spre generațiile viitoare, de la „celălalt” spre „tine”, în tonuri și nuanțe de o variabilitate infinită. FESTIVALUL NAȚIONAL AL
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiționale etc.) împreună cu țăranii actanți, reprezentanți ai comunităților care își prezintă propriile tradiții. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole și activități vivante, cu ateliere de creație „in vivo”, susținute de către creatorii și purtătorii autentici ai culturii populare tradiționale contemporane, neprelucrate prin „regizări academice" și nemalformate de interpretări desuete, de tip „Cântarea României” sau de altă natură „estetizantă” sau spectaculară. La fiecare ediție a Festivalului participă reprezentanții
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
celor șapte secțiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiții cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie și teatru popular), Arte muzicale (interpreți vocali și instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiționale (meșteșuguri artistice), Arte mecanice (creație tehnică tradițională) și Artă culinară (meniuri după rețete tradiționale). Marca identității actanților o constituie în primul rând portul popular, care trebuie să respecte originalitatea, specificitatea și valoarea costumului tradițional, propriu fiecărei comunități locale (se va evita orice abatere de la tradiție
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
al celor mai valoroși și reputați creatori de artă populară tradițională, aleși de cei mai buni specialiști din domeniul etnologiei și etnomuzeologiei, reuniți deopotrivă într-un dialog concret, analitic, viu, deschis, democratic și permanent, cu privire la trecutul (tradiția), prezentul și viitorul creației artistice de toate genurile", în scopul de a revela individualitățile superlative ale culturii populare contemporane. Academia Artelor Tradiționale din România se inspiră nu din tradițiile și funcțiile Academiei Române, ci se dorește mai degrabă o parafrază semantică la ceea ce anticii numeau
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
progres cultural). Obiectul de activitate și menirea Academiei Artelor Tradiționale din România constau, între altele, din etalonarea valorilor individuale, reale, ale culturii și civilizației populare tradiționale și promovarea lor în conștiința națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
de a recunoaște și de a recompensa moral autenticele valori ale culturii populare tradiționale din România. Meșterii și creatorii populari, consacrate personalități ale satelor și comunităților de origine, primiți în Academia Artelor Tradiționale din România, au avut posibilitatea etalării propriilor creații într-o expoziție vie, bun conducător în periplul Recunoașterii. Drepturile de autor au fost notificate prin declarația trimisă la Wikipedia și înregistrată cu numărul OTRS 2009021210056291. Co-autori: prof.dr. Corneliu Bucur, Mirela Crețu.
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
9 / 1952 sau 5, 6, 7, 8 / 2015. Motivele sunt necunoscute în general. Secțiunile revistei demonstrează o metamorfozare muzicală, într‑un "crescendo" favorabil segmentului cultural: în 1916 și între 1919‑1925, cuprinsul are doar două secțiuni: "generală" (articole, analize, eseuri, creații etc.) și "particulară" (critici, cronici, jurnale etc.). Alături de expuneri, studii și compoziții semnate de personalități culturale marcante, uzual, la final, apare o rubrică a „Mișcării muzicale” în țară și străinătate, unde sunt notate turneele, reprezentațiile, concertele, premiile obținute de unii
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
școala de muzică "S. Aslamazyan" clasa de pian. În 1994 ea a câștigat primul loc la un concurs ce a avut loc în orașul "Omsk". În această perioadă ea a început să-și promoveze activitatea de compozitor/autor. Mai târziu, creațiile sale au avut mare succes. De îndată ce a absolvit școala de muzică între anii 1997-2001, ea a intrat și la colegiul de muzică "A. Babajanyan", clasa de pian. În 1999, și-a făcut debutul ca solist împreună cu "Corul și Filarmonica de
Inga și Anush () [Corola-website/Science/314981_a_316310]
-
- unul din ,oreficierii" noștri de bază, ale cărui podoabe aveau un accent personal inconfundabil ne ofera acum o suită de obiecte, alt aspect al încordării sale cu metalul. Creațiile recente sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
artistică în care produsul este caracterizat printr-o improvizație în direct contact cu publicul, bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. Din zona artistică se păstrează o serie de trăsături, cum ar fi convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului și dimensiunea banalității. Termenul își are originea în experimentele lui
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]