90,136 matches
-
demarat la 15 mai 1905, iar fundațiile pentru au fost așezate la 16 august 1905. Palatul Artelor adăpostea "„Muzeul trecutului nostru”", destinat a conserva „tot ce privește neamul românesc, de la constituirea sa și până în prezent” (1906). În muzeu erau expuse creațiile celor mai reprezentativi pictori români, între care George Demetrescu Mirea, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Ion Andreescu. Sala centrală era dedicată sărbătoririi a "„două figuri mari ale neamului nostru: Marele împărat Traian, la originea zămislirii naționalității române, și primul Rege
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
în timp ce oamenii maimuță au fost distruși de propriile lor unelte și atacați de animalele lor. Conform acestei mitologii în prezent trăiesc pe Pământ oamenii de porumb denumiți "oameni adevărați", dar mayașii credeau că zeii nu sunt mulțumiți nici de această creație și că plănuiau o nouă reînnoire. Calendarul mayaș, bazat pe calcule astronomice, arată că sfârșitul unui mare ciclu de 5.200 ani va fi la 21 decembrie 2012. Deși nu există dovezi substanțiale că mayașii antici considerau data ca fiind
Apocalipsa din 21 decembrie 2012 () [Corola-website/Science/319865_a_321194]
-
folosite în prezent, cel mai probabil între 6-4 î.Hr. Sven Gronemeyer, un expert german, a descris un manuscris maiaș care face referire tot la 2012. Dar subiectul nu este sfârșitul lumii, ci despre întoarcerea lui Bolon Yokte, zeul maiaș al creației și al războiului. Conform desenelor sculptate pe acest manuscris, Bolon Yokte revine pe planeta Pământ pe 21 decembrie 2012. Prin urmare data de 21 decembrie 2012 ar marca o zi de pregătire religioasă și nu o profeție apocaliptică. De asemenea
Apocalipsa din 21 decembrie 2012 () [Corola-website/Science/319865_a_321194]
-
profil care inițiază și desfășoară proiecte și programe vizând cultura și civilizația tradițională, făcând parte din sistemul instituțiilor de importanță județeană, desfășurându-și activitatea în conformitate cu prevederile legii și ale unui Regulament-cadru de organizare și funcționare propriu. Înființarea Casei Centrale a Creației Populare (București) în anul 1953 și a altora, în anii care au urmat, între 1954-1955, la Timiș, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Suceava și Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare a Județului Argeș, și, în prezent, . • Ca sedii, Centrul a avut, pe rând, etajul de la "Palatul Culturii" ("Curtea de Apel") din Pitești, de la înființare până în 1968, mai apoi, "Casa Odobescu" din Bulevardul Republicii, între
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare a Județului Argeș, și, în prezent, . • Ca sedii, Centrul a avut, pe rând, etajul de la "Palatul Culturii" ("Curtea de Apel") din Pitești, de la înființare până în 1968, mai apoi, "Casa Odobescu" din Bulevardul Republicii, între anii 1968 și 1971. Acestă
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
rând, etajul de la "Palatul Culturii" ("Curtea de Apel") din Pitești, de la înființare până în 1968, mai apoi, "Casa Odobescu" din Bulevardul Republicii, între anii 1968 și 1971. Acestă clădire va fi demolată în anul 1974. • Sediul cel mai "cunoscut" al Casei Creației a fost imobilul din Bulevardul Republicii, Nr. 52, vis-a-vis de Teatrul "Al. Davila" din Pitești (casa prof. Nae G. Dumitrescu) în care Centrul și-a desfășurat activitatea între anii 1987? și 2009? a fost construit în anii 20 ai secolului
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
în stil neoromânesc. Actualmente, sediul Centrului este clădirea modernizată (fosta Sală de Sport) din curtea interioară a Colegiului Național Liceal "I.C. Brătianu" din Pitești. • Conform Deciziei din Nr. 2045, din 2 mai 1956, Centrul s-a numit "Casa Regională a Creației Populare Pitești" • Casa Creației Populare a Județului Argeș • Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă • Centrul Creației Populare Argeș • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
sediul Centrului este clădirea modernizată (fosta Sală de Sport) din curtea interioară a Colegiului Național Liceal "I.C. Brătianu" din Pitești. • Conform Deciziei din Nr. 2045, din 2 mai 1956, Centrul s-a numit "Casa Regională a Creației Populare Pitești" • Casa Creației Populare a Județului Argeș • Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă • Centrul Creației Populare Argeș • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au semnat condica peste 100
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
din curtea interioară a Colegiului Național Liceal "I.C. Brătianu" din Pitești. • Conform Deciziei din Nr. 2045, din 2 mai 1956, Centrul s-a numit "Casa Regională a Creației Populare Pitești" • Casa Creației Populare a Județului Argeș • Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă • Centrul Creației Populare Argeș • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au semnat condica peste 100 de angajați: specialiști în diverse domenii (literatură, folclor, artă
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
din Pitești. • Conform Deciziei din Nr. 2045, din 2 mai 1956, Centrul s-a numit "Casa Regională a Creației Populare Pitești" • Casa Creației Populare a Județului Argeș • Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă • Centrul Creației Populare Argeș • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au semnat condica peste 100 de angajați: specialiști în diverse domenii (literatură, folclor, artă populară, artă plastică, muzicieni, coregrafi, dirijori etc.), mulți dintre
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
carcater interjudețean care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional de Folclor "Carpați" etc.) și face cinste județului Argeș. Din cauza contextului politic, acest festival inportant al Centrului Creației Populare a fost intitulat Concursul județean de datini și obiceiuri tradiționale" laice" (sic!) și își avea prima ediție în anul de grație 1980, în preajma Crăciunului (23 decembrie), la Casa de Cultură din Curtea de Argeș. De acest festival se leagă și „nașterea
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
gală la Casa de Cultură a Sindicatelor "George Topîrceanu" din Cetatea Basarabilor. Deoarece autoritățile din acele timpuri s-au opus, nedorind un festival "în provincie", s-a luat hotărârea organizării unui festival de talie națională. Colectivul de specialiști al Casei Creației Argeș (prof. Costin Alexandrescu, coregraful Leonte Socaciu, Corneliu Lamba și poetul Toma Biolan) au înaintat o propunere pentru desfășurarea festivalului la Curtea de Argeș în postull "Sfintei Mării" (1 august-15 august), când lăutarii ("necesari" pentru ansambluri) nu aveau nunți. Numele de Carpați
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
festival câștigând o frumoasă tradiție în viața spirituală a Argeșului; el va trebui continuat și pe cât posibil dezvoltat, spe bucuria iubitorilor de folclor. • Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac” a fost inițiat, în urmă cu 40 de ani, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu Kiriac. Este un marile manifestări artistice cu carcater internațional care poartă marca Centrului Județean
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
el va trebui continuat și pe cât posibil dezvoltat, spe bucuria iubitorilor de folclor. • Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac” a fost inițiat, în urmă cu 40 de ani, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu Kiriac. Este un marile manifestări artistice cu carcater internațional care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul Internațional
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
sacră). Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac" a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31 mai 1970, bucurându-se de popularitate din partea publicului. Inițiativa acestui festival a aparținut Casei Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, pe baza unui regulament-etalon în parteneriat cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România și Uniunea Generală a Cooperativelor din România, elaborat la 23 martie 1970
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31 mai 1970, bucurându-se de popularitate din partea publicului. Inițiativa acestui festival a aparținut Casei Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, pe baza unui regulament-etalon în parteneriat cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România și Uniunea Generală a Cooperativelor din România, elaborat la 23 martie 1970. La prima ediție au participat 20 de coruri mixte de
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
au fost publicate mai târziu, cu unele modificări, ca parte din lucrările sale ulterioare, de exemplu „Balada bine antrenată despre un soldat și o soldată” („Balada mehushelet al hayal veal hayelet”) din iunie 1966 care a intrat apoi în componența creației „Vultur negru pe un acoperiș roșu” („Nesher adom al gag adom”) scris in urma Războiului din Liban din 1982. Deși apreciat ca un student eminent, Levin a decis să nu se mai prezinte la examenele finale și nu a primit
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
Universității Tel Aviv. A urmat un show de revistă satirică denumit „Ketchup”, în regia fratelui său, David Levin, și a cărui premieră a avut loc la pivnița Cabaret Satiric (Kabaret Satiri) din Tel Aviv în martie 1969. În amândouă aceste creații Levin s-a ridicat contra patosului militarist local. De pildă scheciul „Ordinul de front al victoriei al Războiului de Unsprezece minute” era o parodie după cuvântarea locotenentului colonel Shmuel Gonen Gorodish de la finele Războiului de Șase Zile, cel intitulat „Convorbiri
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
a conducerii Teatrului Kameri pentru încălcarea legii cenzurii, aflate pe atunci în vigoare, în schimb piesa a fost permisă cu condiția cenzurării unor fragmente. În anii 1980 Levin a fost criticat de unii din critici pentru faptul că în unele creații repetă aceleași tehnici și teme („Yakish și Popcze”, „Cel chinuit de gânduri"). Piese scrise ulterior - precum „Copilul visează”, „Cei ce merg pe întuneric”, „Pomenire” și altele, s-au bucurat, însă, de multe aprecieri. Hanokh Levin a fost căsătorit de doua
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
care a fost terminată postum de către regizorul Ilan Ronen. Levin a murit la 18 august 1999. Dupa moarte a fost descoperită pe un minicomputer lângă patul său de spital, o altă piesă, "Hakomédya hagdolá" ("Comedia cea mare"), considerată ultima sa creație. Hanokh Levin a scris 63 piese de teatru, și a regizat 22 dintre ele. Piesele sale timpurii, comedii satirice, „întruchipau concepția sa chintesențială despre lume: în război „toți sunt învinși”, aroganța celor oprimați deveniți ocupanți, nevoia inerentă de teritoriu a
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
locuințe sau cartier oarecare: „Hefetz”, „Yaakobi și Leidenthal”, „Tinerețea lui Vardale”, „Krum”, „Popper”, „Meșteșugul vieții”, „Negustorii de cauciuc”,„Cei ce-și fac bagajele” „Nehotărâtul”, „Hops și hopla”, „Femeia minunată din noi” și „Prostituata din Ohio””. Deși centrul de greutate al creației sale a fost teatrul, Hanoch Levin s-a impus și ca un talentat autor de texte de cântece care au fost puse pe muzică de către Poldi Shatzman și alți compozitori. Dintre acestea sunt mai cunoscute: 2 volume de povestiri: În
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
Gheorghe Chirovici și Gheorghe Simotta. În 1940 a solicitat înlocuirea conducerii sindicatului cu un reprezentant legionar. După căderea regimului legionar, sindicatul a fost dizolvat și opera sa a fost marginalizată. După 1948, datorită regimului comunist și a simpatiilor sale legionare, creația sa a cunoscut o perioadă manieristă, caracterizată prin picturi de flori, în special crizanteme. Leon Biju a decedat la 16 februarie 1970, la București, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. Opere ale sale se află în colecția Băncii Naționale
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Bd. Magheru nr.20. La Piatra Neamț, între 1969-1998, au avut loc mai multe ediții ale Bienalei Lascăr Vorel, simpozioane omagiale la Muzeul de Artă. În prezent, "Muzeul de Artă din Piatra-Neamț" deține cea mai mare parte a lucrărilor reprezentative din creația lui Lascăr Vorel , aduse în țară în 1918, după moartea artistului . Acestea au fost achiziționate de la urmașii familiei și o mare parte sunt expuse permanent. În 1993, la Piatra Neamț a fost înființată Galeria Lascăr Vorel, unde se organizează bienala de
Lascăr L. Vorel () [Corola-website/Science/320009_a_321338]