88,132 matches
-
16 mil.m de apă între N.N.R. și nivelul maxim la asigurarea de 0,1%. Suprafața bazinului de recepție controlat de baraj este de 148 km (din totalul de 157 km, barajul fiind amplasat la cca. 1,5 km de confluența pârâului Cușmed cu Tîrnava Mică. Lungimea barajului la coronament, este de 670 m, cu o lățime a coronamentului de 5 m. Ansamblul golire de fund - priză este amplasat în corpul barajului sub cota tălpii fundației (346 mMB), spre versantul drept
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
din lac în profile și pe paliere de adâncime reprezentative, din vara anului 1993 punctele de recoltare pe lac fiind balizate. /6.p.15/ - caracteristicile barajului: barajul este amplasat pe valea pârâului Cușmed, la 1,5 km în amonte de confluența cu Tîrnava Mică, are o înălțime de aprox. 29 m (cota la coronament 374 mMB) și o lungime de 670 m și este executat cu o secțiune neomogenă (prismele de rezistență din aluviuni grosiere și nucleu impermeabil din argilă). Materialele
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Așezarea satului Racovița, la confluența a două zone etnografice distincte, Țara Oltului și Mărginimea Sibiului, și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două aflându-se pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu afluentul său din dreapta, Cheia. Urmează apoi câțiva afluenți mici subcarpatici, ca Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate (Băile Govora, Ocnele Mari), urmând apoi Bistrița, care pătrunde
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Costeștiul si Otăsăul din stânga. Pe partea stângă din zona subcarpatică, Oltul primește afluenți mici cum sunt: Valea Satului, Sâmnicul, Valea Stăncioiului, Aninoasa, în schimb dinspre crestele Munților Făgăraș primește apele Topologului ( are o lungime de 83,7 km), format din confluența a doua pâraie: Negoiul și Pârâul Scara, vărsându-se în Olt în aval de Tigveni, Topologul fiind de altfel și limita estică a Subcarpaților Vâlcii. Se întâlnesc cu precădere lacuri artificiale, dar si lacuri naturale. Pentru folosirea potențialului hidroenergetic al
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de 21,4 mil m3 de apă; • Dăești - a fost dat în folosință în anul 1976, suprafața lacului fiind de 247 ha, iar volumul de apă estimat este de 11,7 mil m3 de apă; • Râureni - amplasat în aval de confluența Oltului cu Olăneștiul, în raza orașului Râmnicu Vâlcea, a fost dat în folosință în anul 1977, lacul are o suprafață de 147 ha și un volum de 10,9 mil m3 de apă; • Călimănești - este amplasat în depresiunea Jiblea și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
întâlnim în lunca râului, în perimetrul vetrei satelor Vărbilău și Coțofenești (aici avem și valoarea minimă de 41 m/km²). Intervalul următor, cu valori cuprinse între 51 - 100 m/km² ocupă o suprafață mai mare (17,5 %), în zona de confluență a Vărbilăului cu Slănicul și pe teritoriul satului Poiana Vărbilău. Cea mai mare suprafață a comunei (41,2 %) are valori ale adâncimii fragmentării reliefului cuprinse între 101 - 150 m/km² și ocupă: tot nord-vestul localității, dealul Tâmpa și vestul satului
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
, comuna Iara, județul Cluj, datează din anul 1852. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe Valea Vadului, nu departe de confluența cu Arieșul, în mica așezare de la Ocolișel, în care predomină și azi în majoritate edificiile de lemn, se află un monument de arhitectură: biserica „Sfinții Arhangheli”. Edificiul actual îl înlocuiește, probabil, pe cel mistuit de foc în 1848, după cum menționează
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul acesteia.
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
tineret prin Centrul pentru Educație Democratică. În perioada 2004-2006 a coordonat programul „News to Know”, proiect implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA în zonele rurale defavorizate din România. A lucrat și în presă ca și redactor la Ziua, Confluențe, Radio România Cultural și Televiziunea Română. În perioada 2005-2008 Eugen Tomac a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale pe probleme legate de românii de pretutindeni. Odată cu învestirea guvernului Emil Boc a fost numit în funcția de secretar de stat pentru românii de pretutindeni
Eugen Tomac () [Corola-website/Science/314010_a_315339]
-
voievodală a Maramureșului și capitală prefecturală, localitatea Sighetu Marmației s-a constituit în jurul unei așezări fortificate datate din epoca târzie a bronzului și începutul primei epoci a fierului. Este considerată centrul unui grup de așezări situate pe Valea Tisei, la confluența cu Iza și este pusă în legătură cu exploatarea salinelor din zona Maramureș (M. Dăncuș, 1986). Până în sec. al XIV-lea, servea doar „de loc de adunări și de târguri” (Al. Filipașcu, 1940). Prima atestare documentară datează din 1346, sub numele de
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
când acestea depășeau cotele de inundații. Limanul Ialpug este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu limanul Covurlui. În partea de nord a lacului se varsă râul Ialpug (odinioară „Răsuna”), în cea de nord-est Carasu (confluența având loc în apropiere de satul Cișmeaua-Văruită), iar în cea de vest râul Bărtița (care se varsă în dreptul localității Barta). În primăvară și toamnă, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței lacului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența pe raza comunei și a ceramicii aparținând culturii Coțofeni. În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-au descoperit urmele unei așezări situată pe o înălțime „fortificată” natural aflată la confluența unor pâraie a căror văi abrupte asigură o poziție de apărare. Ceramica găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
sale cu țigle smălțuite și streșini suprapuse, prin boltele sale frumos pictate. Urcându-te sus în pavilion și privind în depărtare, poți admira minunatele peisaje ale muntelui Xishan acoperit cu păduri luxuriante și Pavilionul Nanpu îconjurat de nori. Jos, la confluența fluviillor Ganjiang și Fuhe, apele curg tumultuos spre nord. (...) Interiorul pavilionului este frumos împodobit. Peste tot se văd picturi murale de mari dimensiuni cu peisaje și persoanje istorice, sculpturi superbe din marmură și bronz, stele cu inscripții și distihuri. Sălile
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia (61.211 ha). Din punct de vedere geografic, parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei (pe versantul drept) și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. În iulie 2009, membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș și comuna Carașova. Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, acest parc având o suprafață totală de circa 36.214 ha, cuprinzând foarte multe rezervații naturale precum: Cheile Carașului, Peșterile
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
doilea război mondial, decalajul fiind vizibil și astăzi atât în planul creației, cât și în cel al interpretării. Posibilitatea de a trata muzica daco-geților și a protoromânilor este foarte limitată din pricina documentației minime păstrate. Începând cu Evul Mediu, situarea la confluența dintre est și vest a determinat o diferențiere între muzicile gustate în primele state românești: cele așezate în apus beneficiază de influențe vestice, în vreme ce statele situate în est preiau elemente din muzicile bizantină, slavă și, mai târziu, turcească. Aceste influențe
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
zona Plutonița, Refacere pod beton peste pârâu Suha, 1 pilon avariat, zona Doroteia Refacere 3 bucăți a sferturilor de con avariate și a fundației la pod de beton peste pârâu │Orașul Gura Humorului │ 16.079│ │ │Voroneț, în zona spre pârtie (confluența pârău Voroneț cu râul Moldova) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
a fundației la pod de beton peste pârâu │Orașul Gura Humorului │ 16.079│ │ │Voroneț, în zona spre pârtie (confluența pârău Voroneț cu râul Moldova) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (amonte de confluența cu pârâu │ │ │ │ │Brusturosu) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 250) în lungime de 8 m Refacere podeț lemn cu structură beton peste pârău Voroneț (km 6 + 100) în lungime de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
2 m; h = 1,5 m Refacere punte pietonală zona Moldovan peste pârâul Sucevița; eroziune mal drept, afectată │ │ │ │ │rampa de acces; L = 75 m; l = 2 m; h = 1,5 m Refacere suprastructură din balast rețea stradală Zona Bălănești (zona confluență cu pr. │ │ │ │ │Havriș); rupt drum pe L = 4 m; l = 5 m; h = 1 m Refacere, zona Săvoaia, sat Mălini, apărare de mal stâng din căsoaie de lemn lestate cu │ │ │ │ │piatră L = 40 m, pentru punerea în siguranță a drumului
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]