43,150 matches
-
a consacrat acestei polemici, Stăniloae nu aduce câtuși de puțin răspunsuri decisive, mulțumindu-se mai degrabă să-și reia acuzațiile Împotriva viziunii prea raționaliste, chiar maniheiste, a Occidentului În general și a catolicilor În special. Criticile de fond strălucesc prin absență. Totuși, la sfârșitul textului, Stăniloae propune un număr de elemente În vederea Împăcării celor două părți, palamită și antipalamită, și se declară destul de mulțumit de interesul pozitiv pe care catolicii Încep să-l arate pentru opera lui Palamas. PASAJ RETRAS Teologia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
precum NATO, OSCE, Consiliul Europei și UE au susținut ideea că existența normelor și a instituțiilor liberal-democratice reprezintă o sursă de securitate și progres, atât din punct de vedere intern, prin intermediul statului de drept, cât și internațional. În același timp, absența unor astfel de instituții este percepută drept o potențială amenințare la adresa libertății și a securității interne, dar și a stabilității internaționale. În spiritul acestei viziuni, șefii statelor membre ai Conferinței pentru Securitate și Cooperare În Europa (CSCE), de pildă, arătau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
major În reconcilierea adversarilor formali, În contracararea neoizolaționismului celei mai mari puteri a lumii și În promovarea noilor standarde de consultare și cooperare Între membrii săi. Toate aceste elemente sunt fundamentale pentru securitate și prosperitate În Europa, chiar și În absența amenințării sovietice postbelice (Wörner, 1991). NATO se Înscria astfel În tendința generală de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era necesară pentru a Împiedica Europa, mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
declanșa conflicte internaționale violente de mare amploare. Pentru a răspunde acestor provocări, este deci nevoie de noi abordări. În plan teoretic, această necesitate s-a reflectat În transformarea conceptului de securitate. Indiferent de perioada istorică, securitatea poate fi conceptualizată ca absență a amenințărilor față de anumite valori și ca absență a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a răspunde acestor provocări, este deci nevoie de noi abordări. În plan teoretic, această necesitate s-a reflectat În transformarea conceptului de securitate. Indiferent de perioada istorică, securitatea poate fi conceptualizată ca absență a amenințărilor față de anumite valori și ca absență a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului național prin menținerea de trupe și limitarea potențialelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
primul rând pentru a pune capăt violențelor și pentru a Încheia un acord politic cu caracter permanent după Încetarea ostilităților. Totuși, ea presupune o viziune foarte restrânsă asupra conflictelor și implicit asupra păcii, care este conceptualizată În mod negativ, ca absență a tensiunilor violente. O asemenea perspectivă nu ia În considerare atitudinile părților implicate pe parcursul conflictului și nici cauzele acestora. În plus, prin aceea că În procesul de negociere este implicată doar o mică parte a comunității afectate de violențe, această
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
despre seninătatea în fața morții, unirea principiilor masculin și feminin (Hyperion ca hermafrodit) etc. În Sărmanul Dionis, celălalt text-pivot al comentariilor, ar fi tot o unire, acum între lume și Dumnezeu, la fel de reprezentativă etnic, după cum propriu românilor le-ar fi echilibrul/absența „tensiunii metafizice și a spasmelor abisale (pascaliene)”. Cartea a fost întâmpinată foarte critic de Eugen Ionescu și executată de G. Călinescu (fantezia comentatorului ar fi „înhămată la dorința de a căuta miez în nuci uscate” etc.), însă unele ipoteze, expuse
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel sentiment penibil care rezultă din nesatisfacerea tendințelor sau a dorințelor individuale, chiar În absența unei dureri fizice sau sufletești. Este chinul eșecului, al neîmplinirii. Durerea fizică este, În sfera somatică, ceea ce este frustrarea În planul sufletesc și eșecul În planul conștiinței morale. Orice durere, ca suferință, este Însoțită de un sentiment al Înfrângerii. Se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tragică, poate fi făcută numai printr-un act expiator. Vinovatul poate fi absolvit de chinuri numai dacă victima l-a iertat. Iertarea nu este Împăcare, ci un acord moral și sufletesc. Ea este anularea pedepsei, deci și a chinului. În absența iertării, chinurile s-ar acumula la nesfârșit, iar viața ar Înceta să mai existe prin Închiderea ei totală. Alături de iertare, al doilea factor care poate anula chinul este uitarea faptelor comise, ceea ce ar corespunde, Într-o formă ocolită, tot cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o angoasă a disperării. Nici Socrate și nici Faust nu sunt singuri. Ei sunt frământați, dar nu sunt singuri În frământarea lor. Frământarea lor este interogația la care se poate da un răspuns. Angoasa omului modern este disperarea dată de absența oricărei perspective, o Încremenire, o stare de pietrificare sufletească și morală, pe care omul modern o sublimează prin trei mijloace: imagine, sexualitate și violență. Din nefericire, nici una dintre acestea nu duc nicăieri, nu-i răspund Întrebărilor sale, Întrucât rămân la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Iov și Fiul rătăcitor, sunt exemple extrem de sugestive pentru a demonstra ceea ce este o persoană-limită. Persoană-limită este cea care concentrează și trăiește În modul cel mai autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența aparentă a libertății și a oricăror mijloace de a lupta, este obligată să le facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dată de aparențele exterioare din care decurg diferențele dintre mine și tine. Acest „nu este la fel” constituie elementul de separație și de diferențiere Între mine și celălalt. Între mine și celălalt există o separație care este dată numai de absența Întâlnirii, a comunicării, de absența relației de prezență corporal-fizică a exteriorității. Din aceste motive, nu se poate pune problema unei relații interioare, simpatetice, Între mine și celălalt. Relația simpatetică interioară este precedată, În mod obligatoriu, de prezența fizică, exterioară a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care decurg diferențele dintre mine și tine. Acest „nu este la fel” constituie elementul de separație și de diferențiere Între mine și celălalt. Între mine și celălalt există o separație care este dată numai de absența Întâlnirii, a comunicării, de absența relației de prezență corporal-fizică a exteriorității. Din aceste motive, nu se poate pune problema unei relații interioare, simpatetice, Între mine și celălalt. Relația simpatetică interioară este precedată, În mod obligatoriu, de prezența fizică, exterioară a celuilalt În câmpul experienței mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fi posibil al unei realități factice interioare, ca Întindere și ca durată. A fi prezent, Înseamnă a te surprinde pe tine Însuți În interioritatea ta sau, altfel spus, a lua cunoștință despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
A fi prezent, Înseamnă a te surprinde pe tine Însuți În interioritatea ta sau, altfel spus, a lua cunoștință despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă și disperare. Ea este o desprindere de sine Însuși, după cum, În egală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă și disperare. Ea este o desprindere de sine Însuși, după cum, În egală măsură, prezența este o cuprindere de sine Însuși, un act de Împlinire de sine, cu sine, cu și prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
celorlalți pentru persoana mea. Chiar și atunci când sunt singur, pot avea impresia că sunt privit, sau simt nevoia să mă privesc În oglindă. Aceasta Îmi Întărește convingerea că asociez privirea celuilalt, ca prezență, cu persoana mea. Impresia de „a-fi-privit”, În absența celui care mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simt nevoia să mă privesc În oglindă. Aceasta Îmi Întărește convingerea că asociez privirea celuilalt, ca prezență, cu persoana mea. Impresia de „a-fi-privit”, În absența celui care mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel să relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel să relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de care nu mă pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de care nu mă pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am văzut cel puțin o dată. Absența este suspendarea concret-obiectivă a persoanei. Eu o Înlocuiesc, În acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am văzut cel puțin o dată. Absența este suspendarea concret-obiectivă a persoanei. Eu o Înlocuiesc, În acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau ieșirea mea din lume Îmi răpește spațiul uman prin absența celuilalt sau a celorlalți. Din acest motiv, trebuie să ne Întrebăm care este natura privirii? J.P. Sartre afirmă că „În orice privire este realizată apariția celuilalt ca obiect, ca prezență concretă și, probabil, prin atitudinile acestuia mă determin pe mine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stare a persoanei umane, iar pe de altă parte, ea este un sentiment sufletesc și moral al acesteia care decurge din starea de a fi singur. Eu descopăr, percep starea mea de singurătate, În primul rând În plan formal-extern, prin absența sau prin pierderea relațiilor, a contactelor mele cu celelalte persoane. În mod egal, eu mă descopăr Însingurat În condițiile limitative ale vieții, atunci când sunt privat de libertate, când sufăr, În cazul unei boli grave, cronice sau incurabile, În preajma morții etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]