13,659 matches
-
nedumerirea că Dobre era la recepție, încălcând orice regulă a bunului-simț, nu mai vorbesc de uzanțele diplomatice. Dobre a bâlbâit repede o minciună, că i-ar fi adus ambasadorului o pastilă și că a rămas puțin, la un pahar. Tovarășe ambasador, am reușit să obțin unele informații. Credeți că putem pleca? Da, mergem. Dobre, du-te și trage mașina, i-am zis șoferului. Apropiindu-ne de ieșire, am sesizat că ambasadorul iugoslav nu era prezent, în locul său, primul colaborator primea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pastilă și că a rămas puțin, la un pahar. Tovarășe ambasador, am reușit să obțin unele informații. Credeți că putem pleca? Da, mergem. Dobre, du-te și trage mașina, i-am zis șoferului. Apropiindu-ne de ieșire, am sesizat că ambasadorul iugoslav nu era prezent, în locul său, primul colaborator primea și adresa mulțumirile obișnuite în aceste momente. I-am șoptit șefului să dea mâna cu toți iugoslavii și să mulțumească. A făcut doar prima jumătate, a dat mâna cu toți. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
hârtie ideile, informațiile culese la recepție pentru a-mi ușura procesul de redactare de a doua zi. Dimineața, înainte de orele șapte, scriam de zor telegramele într-un stil care îl lăsa pe cititor să creadă că discuțiile fuseseră purtate de către ambasador cu omologii lui. La orele opt, băteam la ușa biroului ambasadorului. I-am dat cele două manuscrise pe care le-a citit și le-a semnat imediat. L-a chemat pe cifror și i-a spus să le expedieze la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de redactare de a doua zi. Dimineața, înainte de orele șapte, scriam de zor telegramele într-un stil care îl lăsa pe cititor să creadă că discuțiile fuseseră purtate de către ambasador cu omologii lui. La orele opt, băteam la ușa biroului ambasadorului. I-am dat cele două manuscrise pe care le-a citit și le-a semnat imediat. L-a chemat pe cifror și i-a spus să le expedieze la prima legătură. După ieșirea cifrorului, am abordat o problemă sensibilă: Tovarășe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
I-am dat cele două manuscrise pe care le-a citit și le-a semnat imediat. L-a chemat pe cifror și i-a spus să le expedieze la prima legătură. După ieșirea cifrorului, am abordat o problemă sensibilă: Tovarășe ambasador, acum, după o săptămână când ați reușit să mă cunoașteți, vă rog să-mi permiteți să vă fac o propunere, zic eu constructivă: să fiți de acord ca zilnic, dimineața, la ora opt să facem câte un ceas exerciții de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
trei ani, înainte de a urma cursurile postuniversitare de relații internaționale. Am predat limba rusă, după câțiva ani am fost solicitat să predau voluntar, neplătit, ore de limba rusă, la școala românească de pe lângă ambasada noastră din Moscova, mai târziu noul nostru ambasador acreditat la Moscova, care nu vorbea bine limba rusă, mi-a propus să fac dimineața, înainte de program, câte o oră de conversație în rusește. Exercițiul i-a folosit mai târziu, când eu nu mai eram la Moscova. Dacă dumneavoastră sunteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
analizat cu soția propunerea de a face niște cursuri de limba spaniolă. O să vină și tovarășa și o să le facem de două ori pe săptămână, marțea și vinerea, la opt și jumătate, începem de vineri, 9 decembrie. Prea bine, tovarășe ambasador. Astăzi este Ziua națională a Finlandei, aveți invitație cu soția, procedăm ca la iugoslavi? Mi-au trimis și mie invitație. Noi nu mergem, te duci numai dumneata, poți să-l iei și pe Oprișan. Mergeți amândoi cu Dacia. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nici pe vremea Anei Pauker. Am plecat cu colegul de la secția economică, stabilind cu acesta o listă de priorități pentru care erau așteptate, la București, informații și aprecieri de la noi. La intrare, când am salutat gazdele, l-am scuzat pe ambasador, cu o minciună nevinovată, "nu se simțea bine", am adresat felicitări ambasadorului și colaboratorilor lui, evocând satisfacția de a fi lucrat la Helsinki cu un an în urmă, pe o perioadă de trei luni, după ce nu mai văzusem Finlanda de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
stabilind cu acesta o listă de priorități pentru care erau așteptate, la București, informații și aprecieri de la noi. La intrare, când am salutat gazdele, l-am scuzat pe ambasador, cu o minciună nevinovată, "nu se simțea bine", am adresat felicitări ambasadorului și colaboratorilor lui, evocând satisfacția de a fi lucrat la Helsinki cu un an în urmă, pe o perioadă de trei luni, după ce nu mai văzusem Finlanda de 15 ani. În seara respectivă, m-am simțit în largul meu. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Picchu, unde un grup de turiști europeni fusese răpit de gruparea de extremă stângă "Sendero Luminoso" și în legătură cu care autoritățile peruane duceau tratative nu prea fructuoase. Președintele Perului, Alan Garcia, era personal angajat în aceste negocieri. Aflasem de la unul dintre ambasadorii socialiști că noi nu aveam de ce să fim preocupați, căci "Sendero Luminoso" nu avea probleme cu comuniștii de nici o orientare. Reținusem aprecierile ambasadorilor polonez și cehoslovac, care îmi și dădeau un răspuns credibil, demn de a fi transmis repede la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nu prea fructuoase. Președintele Perului, Alan Garcia, era personal angajat în aceste negocieri. Aflasem de la unul dintre ambasadorii socialiști că noi nu aveam de ce să fim preocupați, căci "Sendero Luminoso" nu avea probleme cu comuniștii de nici o orientare. Reținusem aprecierile ambasadorilor polonez și cehoslovac, care îmi și dădeau un răspuns credibil, demn de a fi transmis repede la București; puteam fi liniștiți în legătură cu investițiile noastre în Peru. O convorbire interesantă am avut cu ambasadorul Japoniei, cu care făcusem cunoștință la recepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu comuniștii de nici o orientare. Reținusem aprecierile ambasadorilor polonez și cehoslovac, care îmi și dădeau un răspuns credibil, demn de a fi transmis repede la București; puteam fi liniștiți în legătură cu investițiile noastre în Peru. O convorbire interesantă am avut cu ambasadorul Japoniei, cu care făcusem cunoștință la recepția de la sârbi, prilej cu care mă interesasem de Hiroshi Ota, fostul meu coleg la conferința Quaqerilor de la Montreaux, din 1972. La întrebarea mea, ambasadorul nipon nu îmi putuse oferi un răspuns precis, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
noastre în Peru. O convorbire interesantă am avut cu ambasadorul Japoniei, cu care făcusem cunoștință la recepția de la sârbi, prilej cu care mă interesasem de Hiroshi Ota, fostul meu coleg la conferința Quaqerilor de la Montreaux, din 1972. La întrebarea mea, ambasadorul nipon nu îmi putuse oferi un răspuns precis, dar, în context, îmi relatase despre rolul important al coloniei japoneze din Peru și de posibilitatea ei de a juca un rol mai activ în viața Perului, pregătind chiar și un posibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
al coloniei japoneze din Peru și de posibilitatea ei de a juca un rol mai activ în viața Perului, pregătind chiar și un posibil candidat la alegerile prezidențiale. În ziua următoare, am scris vreo trei sau patru telegrame, tot în numele ambasadorului. Aveam un sentiment de satisfacție, în mai puțin de o lună făcusem unele activități de natură să arate la M.A.E. că nu se greșise când se hotărâse să fiu desemnat pentru a ajuta la normalizarea activității ambasadei noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
spațiu atât de nou și de interesant, la care visasem ca la pământul făgăduinței. Chiar și în domeniul consular reușisem să aduc la zi toate cerințele Direcției de specialitate din M.A.E., rămânea să caut încă neregulile nedefinite ale ambasadorului, eventualele fraude, dacă acestea existau. Începusem să am sentimentele de satisfacție date de esența muncii diplomatice, așa cum le simțisem la misiunile din Moscova și Helsinki. 11. Lima, capitala viceregilor Spaniei Cam la fiecare două zile ieșeam, după terminarea programului oficial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Șaguna" din Brașov, mai mic cu doi ani decât mine. Relațiile noastre erau de amiciție, ele s-au reînnodat, mai ales după vizitele mele efectuate la Câmpulung, în calitate semioficială ca însoțitor din partea Direcției de Protocol al unor grupuri de ambasadori, interesați de performanțele ultimului prototip de autoturism de teren, performanțe demonstrate pe terenuri accidentate din zona "Mateiașului", pe unde se turnaseră numeroase scene din filmele "Dacii" și "Mihai Viteazul". La sosirea în clădirea ambasadei, delegația a fost primită de șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de șeful misiunii și de mine, ca prim colaborator. Două persoane din delegație m-au recunoscut și au simțit că pot să comunice cu mine mai puțin protocolar, ceea ce a influențat și atitudinea lui Oprișan și aparent pe aceea a ambasadorului, care voia să apară foarte cooperant și atent cu orice persoană venită din țară în calitate oficială. Problema noastră, a celor de la misiune, era una simplă, dar pentru noi deosebit de importantă: posibilitatea de a trimite niște cadouri simbolice familiilor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fie gata forma finală, care urma să fie semnată de șeful misiunii și distribuită la conducerea M.A.E. După plecarea delegației de la ARO, mai aveam în program numai două obligații protocolare, pe 15 decembrie masa la primul colaborator al ambasadorului Franței și recepția de la ambasada Japoniei, din 23 decembrie. Mi-am propus să mă apuc de pregătirea celor două lucrări de sfârșit de an, astfel ca imediat după Crăciun să le prezint șefului misiunii. Din fericire, ziua de Crăciun, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mașinilor de teren ARO, de asistență tehnică. Pentru mine era foarte greu să scriu un raport despre o activitate care era nu numai inconsistentă, dar și neclară din informațiile ce le avea ambasada în arhivele ei interne. Ceea ce îmi spunea ambasadorul era confuz și neconcludent. Trebuia să întocmesc un raport demn de o ambasadă, astfel ca să eludez problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de popularizare și cu caracter cultural ale predecesorilor mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dar și neclară din informațiile ce le avea ambasada în arhivele ei interne. Ceea ce îmi spunea ambasadorul era confuz și neconcludent. Trebuia să întocmesc un raport demn de o ambasadă, astfel ca să eludez problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de popularizare și cu caracter cultural ale predecesorilor mei, să detaliez marcarea în Lima a 70 de ani de la Marea Unire, incluzând câteva aprecieri bine venite ale celor câțiva oficiali prezenți la expunere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și la expoziția foto. Despre activitatea de informare a M.A.E. am făcut aprecieri generale, exemplificate cu cele câteva informări mai de substanță trimise în ultimele două luni. Problemele administrativ-contabile și de personal le-am lăsat, așa cum convenisem cu ambasadorul, să le redacteze el direct. Mult mai ușor mi-a fost la alcătuirea programului pentru anul următor, 1989, întrucât știam de la referentură ce se avea în vedere în relația bilaterală cu Peru. Curierii diplomatici erau programați să sosească la Lima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
el direct. Mult mai ușor mi-a fost la alcătuirea programului pentru anul următor, 1989, întrucât știam de la referentură ce se avea în vedere în relația bilaterală cu Peru. Curierii diplomatici erau programați să sosească la Lima joi, 15 ianuarie. Ambasadorul avea suficient timp să citească și să facă modificările la raport și la proiectul de program. Atmosfera din Misiune era foarte destinsă, de parcă noi, toți românii din ambasadă, inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
după ritualul catolic. Am avut o satisfacție binefăcătoare, acolo, în biserica de care eu ca ortodox nu aparțineam, mi-am uitat singurătatea, mi-am amintit că schismele bisericești sunt doar decizii omenești, nu divine; mi-a venit în minte fraza ambasadorului George Vest, șeful delegației S.U.A. la Reuniunea de la Helsinki, care acceptase să nu mai obstrucționeze ideea românească de aplicare a "principiului rotației", la locul de desfășurare a lucrărilor diferitelor reuniuni C.S.C.E., prin formula biblică: Toate casele sunt ale Domnului". Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
tuturor s-a mutat de la ce vizitasem eu spre relatări picante ale tehnicienilor ARO, care erau de departe cei mai buni cunoscători dintre noi a acestei minunate țări. Mi s-a adus repede un scaun și am fost invitat de ambasador între el și colegul Oprișan. Am intrat în tonalitățile lor, încercând să nu se strice armonia aparentă a "colectivului permanent al ambasadei", așa cum arăta ea în partea finală a chefului de Crăciun. Eram cam la jumătatea perioadei de detașare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în primul rând; clarificasem și adusesem la zi activitatea consulară; refăcusem modalitatea de schimb de informații și opinii cu o parte dintre misiunile diplomatice din Lima; organizasem o aniversare importantă pentru istoria României; făcusem peste zece ore de spaniolă cu ambasadorul și soția lui (este adevărat că aici nu prea aveam satisfacția de a constata vreun progres notabil). În plus, pentru mine, reușisem să folosesc șansa de a le trimite copiilor și soției un semn de preocupare pentru lupta lor cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]