12,241 matches
-
d’histoire textuelles, pref. N. I. Herescu, București - Paris, 1942; ed. pref. Alexandre Cioranescu, Hildesheim - New York, 1973; Atol, Lisabona, 1953; ed. postfața Vasile Turculescu, București, 1999; Introduçăo à cultură classica, Lisabona, 1970; Un mito româno en la literatura portuguesa, Salamanca, 1971. Antologii: A fost odată..., pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
Alexandre Cioranescu, Hildesheim - New York, 1973; Atol, Lisabona, 1953; ed. postfața Vasile Turculescu, București, 1999; Introduçăo à cultură classica, Lisabona, 1970; Un mito româno en la literatura portuguesa, Salamanca, 1971. Antologii: A fost odată..., pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în colaborare); Duiliu Zamfirescu, Vida no campo, „O Século” (Lisabona), 1947, 18
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții și antologii din publicistica lui Camil Petrescu, din poezia Magdei Isanos, din proza lui Dinicu Golescu, Ion Ghica, Anton Bacalbașa, Liviu Rebreanu. De asemenea, a prefațat cărțile unor scriitori aflați la debutul editorial (Constantin Georgescu, Tudor Ursu). Concomitent s-a lansat în
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
monografiei se desprinde și un corpus de Restituiri (1986), cuprinzând texte atribuite (câteva cu certitudine) lui Caragiale. De asemenea, în seria eseurilor, Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează în aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
1973; Poezie. Destin, dramă, București, 1982; B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol. I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
studii la lucrările colective Literatura și contemporaneitatea (1982), Căutări artistice în literatura moldovenească din anii ’70-’80 (1986), Literatura și arta Moldovei (I-II, 1985-1986), Istoria literaturii moldovenești (III, 1990). Împreună cu Alina Ciobanu, a editat Scriitori de la „Viața Basarabiei” (1990), antologie de literatură basarabeană interbelică (1918-1944), domeniu care a fost direcția sa principală de investigație din ultimii ani. SCRIERI: Critica în labirint, Chișinău, 1997; Mișcarea literară din Basarabia anilor ’30: atitudini și polemici, Chișinău, 1999. Ediții: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, Chișinău
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]
-
mare (1930), Capra neagră (1938), studiile, eseurile și însemnările din Românii dintre Vidin și Timoc (1923), Crescătorul de șoimi (1928), Pietre de vad (I-IV, 1937-1944), multe alte tipărituri, printre care și traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului (1926), versuri în antologia Goethe, Versuri în românește (1932). Natura (și mulțimea) rosturilor publice ale scriitorului ar trimite la un personaj extravertit, necomplicat sufletește, egal cu sine însuși în orice împrejurare. Dar omul are o fire ciudată, este când aspru, închis, taciturn, cănd sociabil
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
prezentare critică a „dosarului Grama” și a prezenței lui Eminescu în conștiința blăjenilor. SCRIERI: Blajul, vatră de istorie și cultură (în colaborare cu Teodor Seiceanu), București, 1986; Andrei Mureșanu, București, 1988; Eminescu și Blajul, București, 1994; Eminescu, Reșița, 1999. Ediții, antologii: Povestitori ardeleni, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1974; Timotei Cipariu, Discursuri, Cluj-Napoca, 1984 (în colaborare cu Ștefan Manciulea), Pagini literare, postfața edit., București, 1999; Andrei Mureșanu, Poezii, articole, București, 1988, Publicistică, pref. edit., Iași, 2003; Câmpia libertății în literatură, Cluj-Napoca, 1998
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
Amintiri despre Pavel Dan, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Aurel Podaru). Repere bibliografice: Cornel Munteanu, Ion Buzași, „Andrei Mureșanu”, F, 1990, 2; Negoiță Irimie, Un tânăr cărturar blăjean, TR, 1993, 14; Vistian Goia, Blajul - o istorie într-o antologie, ST, 1994, 4-5; Gabriel Dimisianu, Eminescu, Grama, Macedonski, RL, 1994, 41; Z. Ornea, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, RL, 1995, 1; Mircea Popa, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, TR, 1995, 2; Ionel Savitescu, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, L, 1995
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
prin sate... / și sunt de-acuma veri la rând,/ de când doar plâns și dor se-aud...”. Se percep aici ecouri din poezia lui Octavian Goga, nu numai inflexiunile versului, ci chiar câteva vocabule-cheie fiind similare. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologia aromânească, București, 1922, 235-244, UVPA, 236-243. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poeții Z.A. Araia și T. Caciona, București, 1932, V-XXI, 98-129; Hristu Cândroveanu, Tache Caciona, UVPA, 235. Hr.C.
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
Barbulesco, Eugen Lozovan, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Jean Poncet, București, 1997; Trilogia cosmologică, București, 1997; Corespondență de familie, îngr. Dorli Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001. Antologii: Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W. Goethe, Faust, pref. Tudor Vianu, București, 1955; Din lirica universală, București, 1957; Lessing, Opere, I-II, pref. Paul Langfelder, București, 1958; Din
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Eugen Lozovan, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Jean Poncet, București, 1997; Trilogia cosmologică, București, 1997; Corespondență de familie, îngr. Dorli Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001. Antologii: Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W. Goethe, Faust, pref. Tudor Vianu, București, 1955; Din lirica universală, București, 1957; Lessing, Opere, I-II, pref. Paul Langfelder, București, 1958; Din lirica
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
CAIETUL LITERAR „FĂCLIA”, publicație apărută în 15 martie 1950 la Freiburg, în Germania, sub formă de antologie șapirografiată de texte literare, având formatul revistei „Gândirea”. Într-o notă redacțională se specifică faptul că această publicație periodică se tipărește dintr-o necesitate „impusă pe de o parte de lipsa de cărți românești și pe de altă parte de
CAIETUL LITERAR „FACLIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
floare a soarelui, este versificat corect, cursiv, fiind o prelucrare asemănătoare celor făcute de V. Alecsandri, G. Coșbuc sau, mai târziu, de St. O. Iosif. Forma definitivă, cizelată în urma sugestiilor lui Titu Maiorescu, a fost reprodusă de numeroase manuale și antologii, tipărită separat (1910) și inclusă în volumul Petrea Voinicul și alte balade în formă populară (1930). Floarea soarelui rămâne cea mai cunoscută scriere a sa. Petrea, „baladă populară”, publicată mai întâi în „Revista nouă” (1888), și Marcu sunt tot versificări
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
trădat de cuvinte. Într-un remarcabil poem dedicat „zeului” său tutelar - Lucian Blaga - o spune explicit: „Cuvintele-au amuțit lângă frunte, / nu ca negrele pietre funerare. / La cumpăna luminii ar vrea să înfrunte / obositele ceasuri, întinsele-amare” ( Poetul). Ca autor al antologiei 13 poeți - 13 poezii de dragoste (1943), C. rămâne același poet sensibil, receptiv însă și la producțiile lirice ale confraților, dovedindu-și astfel, încă o dată, generozitatea, dar și modestia. SCRIERI: Endymion, București, 1937; Vrăjitorul apelor, București, 1942; România - hotar de
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
poet sensibil, receptiv însă și la producțiile lirice ale confraților, dovedindu-și astfel, încă o dată, generozitatea, dar și modestia. SCRIERI: Endymion, București, 1937; Vrăjitorul apelor, București, 1942; România - hotar de răsărit al Europei, București, 1943; Pasărea de foc, Iași, 1973. Antologii: 13 poeți - 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1943. Repere bibliografice: Vintilă Horia, Despre poezia lui Ovid Caledoniu, „Front literar”, 1937, 10-11; O. Papadima, „Endymion”, G, 1937, 5; G. Călinescu, „Endymion”, ALA, 1937, 858; Mihail
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
transpuse în românește, doar opt poeme ale ciclului Innominada luz (1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de poeme scrise în limba română, organizate de autor pe cicluri, este tipărit la Paris, tot în 1963, într-o antologie, Fructul de a trăi, îngrijită și prefațată de Virgil Ierunca. Poezia lui B. este, în prima ei fază din anii interbelici, una de sorginte profund intelectuală, accentuând un anume vitalism de factură nietzscheană, ceea ce o apropie mult de sugestiile expresioniste
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe alocuri, a centrului afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui eu pierdut, amăgit de propria-i imagine. Ineditele cuprinse în finalul antologiei Cheia închisă (1987), în strictă continuitate cu claustrul eliberator din Planta memoria, investesc absența cu atributele revelației („simt limita/ limita contemplând sufletul/ în trup ca într-o rană goală”) și fac din sacrificiu și retragere o inițiere în „strigătul propriu
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
a folclorului, cu particularități specifice în cadrul genului epic. În primul volum, după un studiu introductiv și propunerea unei ipoteze de clasificare a acestei categorii, dă inventarul alfabetic al subiectelor narative ale jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
între D. Caracostea și Petru Caraman -, C.-B. opinează că a existat inițial un „«nucleu narativ» independent și fantastic (lupta gerului cu cotropitorii țării, existent și la alte popoare), dar a fost concretizat prin apariția unui eveniment istoric real”. Prin antologia, în două volume, Folclorul rezistenței anticomuniste (1999-2001), cercetătoarea dovedește că s-a creat în timpul dictaturii comuniste folclor, nu acela „nou”, care era de fapt un fabricat al propagandei comuniste, aparținând culturnicilor epocii, ci unul autentic, anticomunist, care circula pe ascuns
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
care circula pe ascuns. SCRIERI: Jurnalul oral, București, 1993; Legendele și tradițiile Dunării, București, 1994; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Dan Bodea), pref.Ioan Godea, București, 1994; Românii și otomanii în folclorul românesc, București,1998. Antologii: Cât e țara-n lung și-n lat, București, 1973; Folclorul rezistenței anticomuniste, I-II, introd. și postfață Dan Bodea, Cluj-Napoca, 1999-2001 (în colaborare cu Ion Nichita). Repere bibliografice: Irina Maciu, Tradiția, ca supremă credință, DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
1950. Mai publică volume de poezii: Nina Cassian (Horea nu mai este singur), Mihu Dragomir (Stelele păcii), N.Tăutu (Stânca de pe Tatra), Victor Tulbure (Versuri), A. Toma (Poezii alese) cu o prefață de Sergiu Fărcășan, tiraj 10.150 exemplare. Dintre antologiile de versuri, să reținem una legată de un eveniment al anului, întitulată: Marea lege - versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei - așa cum răzbate din presă - este și ea mult diminuată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care prevesteau o activitate rodnică, fructuoasă, de natură a ridica mult nivelul ideologic al scriitorilor noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea antologiei Poezia nouă în R.P.R. și a organizat în bune condițiuni o dezbatere în legătură cu problemele cântecului de masă. Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceea ce se întâlnește cel mai des, ci ceea ce exprimă în modul cel mai plin și mai expresiv esența forței sociale respective (...). Vorbitorul s-a mai referit la povestirea Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, socotind că această lucrare conține pagini de antologie, în ceea ce privește prezentarea mării, prezentarea omului pe mare, a omului în luptă cu forțele naturii dezlănțuite, totuși în prezentarea relațiilor dintre oameni nuvela lui Petru Dumitriu suferă de deficiențe serioase, căci cartea alege în zugrăvirea acestor relații din viață, momentele cele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
simplist problema individualizării (...). Mihu DRAGOMIR s-a referit la aplicarea tezelor cuprinse în raportul tovarășului Malencov în domeniul poeziei noastre (...). În expunerea sa, Mihu Dragomir a subliniat succesele obținute de poezia noastră pe drumul realismului socialist ce se concretizează în antologia Poezia nouă din R.P.R. (...). Analizând două poezii pe tema electrificării satelor, una de Nina Cassian, alta de Aurel Gurghianu, vorbitorul a arătat în mod concret cum în ambele poezii înlănțuirea ideilor și imaginilor artistice e asemănătoare din cauză că cei doi poeți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]