9,900 matches
-
contextualizările ei necesare în plan comunicativ. În condițiile în care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații, având, în același timp, o anumită valoare funcțională în context (valoare de transmitere a unei informații, de marcare a unei categorii gramaticale, a unui raport sintactic, a coordonatei logice sau a celei emfatice a enunțului 31 etc.), unitățile lexicale acceptate, în general, în literatura de specialitate sunt cuvântul și expresia 32. II.1.1. Cuvântul Cuvântul reprezintă 33 unitatea dintre un conținut (concretizat într-unul sau mai multe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și îndeosebi de modul de gândire și de afectivitatea vorbitorului sau a unei categorii de vorbitori" (Slama-Cazacu, 1999, p. 295), așadar prin neimplicarea obligatorie a unei estetici a comunicării. Acestei coordonate a stilisticii (lingvistice) i se subsumează studii asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunități lingvistice din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, adică exprimarea faptelor de sensibilitate prin limbaj și acțiunea faptelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1978 etc. 29 Vezi, de exemplu, Hristea, 1984. 30 Cf. DOOM, 2005; Hristea, 1984 etc. 31 Vezi și Dimitriu, 1999, p. 9. 32 Ca și în cazul celorlalte conținuturi prezentate în lucrarea de față, accentul este pus, în general, pe coordonata "clasică" a opiniilor din literatura de specialitate consacrată nivelului lexical-semantic al limbii române. 33 Cf. Zugun, 2000, p. 19; Dimitriu, 1999, p. 9; Șerban & Evseev, 1978, p. 238 etc. 34 Pentru sensurile cuvintelor, vezi DEX, 1998. 35 După Dimitriu, 1999
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are asupra Mioriței, care ar constitui „expresia firii poporului român, dar nu ca renunțare la lupta, ci că închinare în fața voinței divine, după un energic frământ de apărare”. În Umanesimo romeno (1967) I. se arătă din nou preocupat de circumscrierea coordonatelor spiritualității naționale, încercând o proiectare în perspectiva largă a culturii europene. SCRIERI: La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Cântece populare istroromane, Cernăuți, 1936; Caracterul poeziei populare, Cernăuți, 1937; Critică criticii românești, Cernăuți, 1937; Poezia autentic populară, Iași, 1938; Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
curajul pentru a înfrunta viitorul, fără a ne vinde vreunei logici strategice lumești. Curajul viitorului, pentru consacrați, înseamnă să te debarasezi de supraviețuire pentru a îmbrățișa viața, dând precedență absolută vieții celuilalt, chiar și când este dezavantajată propria viață, asumând coordonatele existențiale ale spațiului și ale timpului pe care le împărtășim cu toți frații noștri și surorile noastre întru umanitate. A muri prezentului pentru a trăi în viitor, înseamnă să-ți amintești că ai primit un har; papa Francisc ne cere
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
multipolar: cu Germaniaxe "Germania" nazistă, Italia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franțaxe "Franța" ca mari puteri și cu un potențial hegemon - Al treilea Reich. Decizia de intrare În război (1941) s-a manifestat ca o decizie de aliniere, date fiind noile coordonate ale subsistemului est-european. Odată cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (1938), Europa de Est rămâne practic fără apărare În fața Germaniei naziste. Încercarea autorităților de la București de a consolida o serie de alianțe defensive cu marile puterii vestice a eșuat, În mare parte datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
era dată numai de puterea covârșitoare a URSS, hegemonul subsistemului, care amenința și ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia și În raport cu statele nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În a doua jumătate a deceniului trecut sub presiunea masivă și prin intervenția promptă a factorului extern. De aceea, securitatea națională a României după momentul Madrid (iulie 1997) și În urma Raportului Kievenaar nu mai poate fi privită decât pe două coordonate diferite, dar profund interconectate și interdependente: dimensiunea internă, națională și dimensiunea suprastatală, internațională. Dar să le investigăm pe rând. Acceptarea cererilor de aderare la NATO și UE a propulsat România pe drumul unei profunde transformări În ceea ce privește strategia de politică externă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vol 19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Frunză, Mălina și Voicu, Bogdan. (1997). Statul și țăranul român. Un studiu de caz. Revista de cercetări sociale, 3. Fulea, Maria. 1993. Specificul tranziției la economia de piață în agricultura României, în Sociologie Românească, anul IV, 2. Fulea, Maria. 1994a. Coordonate demografice și sociale ale familiei rurale, în Sociologie Românească, anul V, 5, pp. 463-473. Fulea, Maria. 1994b. Schimbări în structura socio-demografică rurală, în Sociologie Românească, anul V, 6, pp. 567-573. Fulea, Maria. 1995. Schimbări în structura socio-economică a populației rurale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consolidat, la noi, chiar mitul de care vorbim. Responsabilitatea sa, în plan istoric, este mare, considerabilă. Dar, pentru a fi obiectivi până la capăt, trebuie analizate (ca să nu spunem descifrate) atent întreaga sa mentalitate și întregul său mod de a gândi. Coordonatele sale sunt, după noi, următoarele: 1. Formidabilul alibi ideologic-filozofic al capitulării în fața ieversibilității situației istorice este specific marxismului hegelian: situația este ireversibilă deoarece acesta și nu altul este sensul istoriei. Se cunoaște schema simplistă a istoriei: după feudalism vine burghezia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lumină, singura scrisă și publicată până acum în limba română, ca și în suita de poeme, tipărite la mari intervale în revistele românești din exil, unde discursul liric remodelează cunoscute metafore și teme folclorice. Mai clar încă se precizează asemenea coordonate, dovedind o închegată concepție teoretică, în comentariile critice și în cronicile literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care o propune A. în demersul său analitic, ca și subtilitatea și finețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
metode la granița între istoria culturală și istoria socială. Zona însăși a favorizat o astfel de abordare, fiind vorba despre o microregiune care a devenit stereotipic celebră pentru densitatea de personalități. Am avut în vedere în acest periplu două mari coordonate: 1. Educația ca mecanism de formare a intelectualilor din nordul Moldovei. Exploatând resursele educaționale ale zonei, am analizat învățământul secundar teoretic din regiune, nordul Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în scopuri, până la urmă, integratoare, pentru Bucovina, acest fenomen a fost secondat uneori de ideea de regionalism, de descentralizare care să confere un anumit grad de autonomie provinciei, sugerând și că un complex al provinciei ar avea aici și alte coordonate. În interbelic, spațiul bucovinean traversează o criză de identitate generată de două imagini contradictorii: pe de o parte, provincia se percepe ca păstrătoare "orgolioasă" a spiritului românesc în pofida contactului forțat cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestei ramuri este atribuită totuși ministrului Angelescu, principal legiuitor al învățământului interbelic, aflându-se la conducerea Instrucțiunii Publice, cu intermitențe, pe o perioadă îndelungată, între 1918-1937. Elaborarea noii politici școlare după unire va fi realizată de ministrul Angelescu pe patru coordonate: 1) unificarea învățământului românesc care să confere unitate sufletească cetățenilor; 2) răspândirea educației și a culturii în rândul populației de la sate; 3) dezvoltarea învățământului practic pentru a răspunde astfel noilor cerințe economice; 4 ) imprimarea contribuției culturii române la cultura universală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ultimul loc, considerând mult mai utile materii din domeniul limbilor străine sau al științelor exacte 28. Fără a insista mai mult în această direcție, concluzionăm că imaginea școlii ca instituție de solidarizare națională dobândește valențe semnificative, în contextul în care coordonata unificării sufletești prin învățământ și crearea de noi valori culturale constituie un pilon important al politicii educației. Românizarea nu era însă unica grilă de reevaluare a învățământului. Și alte aspecte se iveau ca adevărate provocări pentru guvernanți. În 1919, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care aderase și țara noastră și care urmărea soluționarea problemelor învățământului în context postbelic. La congresele internaționale anuale pe tema învățământului secundar, agenda de lucru includea chestiuni dezbătute și pe plan intern, precum educația feminină sau examenul de bacalaureat, iar coordonatele educației, cu accent pe latura morală și intelectuală, dar și fizică sau estetică, erau preluate în politica învățământului a statelor membre. Asociația profesorilor secundari din România a participat, începând din 1922, la aceste congrese, iar buletinele publicate periodic mențineau deschise
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
liceul nu orienta absolvenții spre societate, ci era conceput într-un sens eminamente individualist. Dezvoltarea intelectualistă pe care se axase învățământul secundar dinainte de război se menținea deci și în noua concepție, deși adaptarea învățământului la noile realități fusese una dintre coordonatele reformei. În ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român devenise exponent al unei categorii sociale asupra căreia plutea aura prestigiului. Termenul de "intelectualism" denotă în acest context tocmai propensiunea tineretului către mult râvnitul statut de intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al școlii în evoluția intelectualului din provincie. Voi schița, în acest sens, istoricul instituțiilor de învățământ nord-moldovenești, cu trasarea principalelor momente din viața școlii. În măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să recreeze atmosfera în care intelectualii din provincie se instruiesc pentru accederea în învățământul universitar. Ambianța cu o puternică încărcătură culturală era umbrită adesea de nenumărate obstacole de ordin material și de modificările legislative. În continuare, am urmărit trasarea principalelor coordonate care determină reconstituirea profilului populației școlare și al absolvenților de liceu, din cadrul cărora unii vor fi viitori studenți, mai apoi profesioniști intelectuali activi în provincie sau în marile orașe. Datele procesate aparțin elevilor de la cursul superior (clasele V-VII sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școlii a aplicat asupra unui eșantion de elevi testul de inteligență logică Lahy, ale cărui rezultate au fost prelucrate apoi la laboratorul de psihologie experimentală de la Universitatea din București. Prin aceste testări s-a obținut o clasificare a elevilor pe coordonatele: stare materială, inteligență, mediu social și origini etnice. Datele au indicat o curbă a inteligenței cu tendințe ascendente dinspre cursul inferior al liceului spre cursul superior, iar la nivelul anului 1936, extrăgând din eșantion 122 de elevi ai cursului superior
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dorohoian 196. De altfel, pentru toți tinerii din țară, anii de studenție erau marcați de taxele împovărătoare, dar și de preocuparea redusă a statului de a asigura condiții de studiu și apoi, locuri de muncă 197. Continuând analiza pe aceste coordonate, Recensământul din 1930 ne poate oferi rezultate concludente și din altă perspectivă. Repartizarea în ansamblu a profesiilor pe domenii, la nivel național, arată că intelectualii - majoritatea liber profesioniști - sunt concentrați în cele trei categorii: "instituții publice" (44%), "diverse" (53%) și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui specific al provinciei. Capitolul V PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ În secțiunea anterioară discutam despre identitatea intelectualului provinciei și trasam câteva coordonate generice ale năzuințelor, dar și ale structurii sale psihice. Demersul devine însă mult mai complicat atunci când acești intelectuali trebuie identificați, individualizați în mod concret. Înaintea catalogării intelectualilor cu contribuție scrisă din spațiul nord-moldovenesc am întâmpinat câteva dileme pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
6 1 17 7 17 1936 16 23 4 - 19 5 20 1937 15 47 6 1 33 8 24 Fig. 13. Evoluția elevelor după origini sociale. Liceul "Regina Maria", Dorohoi Fig. 14. Rezultatele testului de inteligență Lahy Tabel 17. Coordonate ale testului de inteligență Inteligență Gândire Stare materială Locuință Origini etnice F. inteligenți 58 F. repede 37 F. bună 20 Oraș 8 Români 85 Inteligenți 32 Repede 30 Bună 56 Țară 42 Evrei 34 Normal 16 Normal 23 Potrivită 44
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]