9,091 matches
-
a nu înrăutăți lucrurile; Coping-ul de evitare, cel mai frecvent, însumează toate strategiile care permit evitarea activării schemei sau să se sustragă acesteia; Coping-ul de contraatac reprezintă toate atitudinile prin intermediul cărora pacientul exprimă exact opusul schemei sale. Obiectivele terapiei Terapia depresiei se desfășoară în mod ideal în două faze: - terapia depresiei ca atare, - urmată de o fază de prevenire a recăderii: terapia centrată pe scheme. In practică, numeroși pacienți își întrerup terapia atunci când depresia s-a ameliorat, deci nu parcurg și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
însumează toate strategiile care permit evitarea activării schemei sau să se sustragă acesteia; Coping-ul de contraatac reprezintă toate atitudinile prin intermediul cărora pacientul exprimă exact opusul schemei sale. Obiectivele terapiei Terapia depresiei se desfășoară în mod ideal în două faze: - terapia depresiei ca atare, - urmată de o fază de prevenire a recăderii: terapia centrată pe scheme. In practică, numeroși pacienți își întrerup terapia atunci când depresia s-a ameliorat, deci nu parcurg și această a doua fază. Drept consecință, numeroși pacienți vin la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exact opusul schemei sale. Obiectivele terapiei Terapia depresiei se desfășoară în mod ideal în două faze: - terapia depresiei ca atare, - urmată de o fază de prevenire a recăderii: terapia centrată pe scheme. In practică, numeroși pacienți își întrerup terapia atunci când depresia s-a ameliorat, deci nu parcurg și această a doua fază. Drept consecință, numeroși pacienți vin la consultație acuzând stări de indispoziție depresivă fluctuante, reziduale sau nu unei depresii anterioare, deci intră în terapie cognitivă direct în această a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
centrată pe scheme. In practică, numeroși pacienți își întrerup terapia atunci când depresia s-a ameliorat, deci nu parcurg și această a doua fază. Drept consecință, numeroși pacienți vin la consultație acuzând stări de indispoziție depresivă fluctuante, reziduale sau nu unei depresii anterioare, deci intră în terapie cognitivă direct în această a doua fază. In acest al doilea modul, pacientul și terapeutul descoperă împreună principalele scheme, originea lor probabilă, consecința acestora asupra istoriei trecute și prezente a subiectului și mecanismele de menținere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relațiile interpersonale, în general; planul comportamental își propune să aplice în realitate descoperirile terapiei, adică în mod esențial să abandoneze coping-urile neadaptate care mențin schemele și să se expună schemei în realitate pentru a permite restructurarea acesteia. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Paradigma cognitivă In vederea asigurării progresului terapeutic și, mai ales, a adeziunii pacientului la tratament, terapia începe printr-o explicare didactică a modelului cognitiv. Terapeutul explică pacientului faptul că gândurile sunt interpretări ale realității și nu realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezagreabile și datorită participării lor la „cercul vicios al letargiei”. In acest proces, există o retroacțiune între lipsa de motivație, care diminuează nivelul de activitate, și nivelul de activitate, care diminuează motivația prin intermediul culpabilității și descurajării. Figura 1. Ciclul letargiei Depresie Culpabilitate Energie scăzută, oboseală Pierderea speranței Diminuarea interesului Ineficiență Diminuarea activităților Neglijarea responsabilităților Scopul fazei comportamentale este acela de a rupe cercul vicios construind un cerc pozitiv, în care argumentarea programată și graduală a comportamentelor acționează retroactiv în mod pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oboseală Pierderea speranței Diminuarea interesului Ineficiență Diminuarea activităților Neglijarea responsabilităților Scopul fazei comportamentale este acela de a rupe cercul vicios construind un cerc pozitiv, în care argumentarea programată și graduală a comportamentelor acționează retroactiv în mod pozitiv asupra motivației și depresiei. Figura 2. Intreruperea ciclului letargiei Amplificarea activităților Amplificarea energiei Senzație de speranță și a motivației Amplificarea încrederii și diminuarea culpabilității Depresie ameliorată Stabilirea unui program de activitate (utilizarea timpului) Stimularea amplificării activităților în cazul unei persoane deprimate necesită, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un cerc pozitiv, în care argumentarea programată și graduală a comportamentelor acționează retroactiv în mod pozitiv asupra motivației și depresiei. Figura 2. Intreruperea ciclului letargiei Amplificarea activităților Amplificarea energiei Senzație de speranță și a motivației Amplificarea încrederii și diminuarea culpabilității Depresie ameliorată Stabilirea unui program de activitate (utilizarea timpului) Stimularea amplificării activităților în cazul unei persoane deprimate necesită, în primul rând, identificarea sistematică a comportamentelor depresive și a relațiilor acestora cu contextul, senzațiile fizice, emoțiile și gândurile pacientului. Acest lucru permite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
notează activitățile sale timp de o săptămână, din momentul în care se trezește până merge la culcare. Această sarcină permite observarea nivelului de activitate și al contactelor pe care pacientul le-a păstrat și ceea ce a pierdut ca urmare a depresiei. Ea îi arată, de asemenea, pacientului faptul că așteptările și concluziile sale sunt eronate, că el nu este atât de imobil/inactiv pe cât crede. Studierea modului în care a fost folosit timpul înainte de depresie permite evidențierea activităților pe care pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce a pierdut ca urmare a depresiei. Ea îi arată, de asemenea, pacientului faptul că așteptările și concluziile sale sunt eronate, că el nu este atât de imobil/inactiv pe cât crede. Studierea modului în care a fost folosit timpul înainte de depresie permite evidențierea activităților pe care pacientul dorește să le desfășoare din nou. Această etapă se încheie cu definirea obiectivelor comportamentale. Planificarea activităților sau prescripția sarcinilor gradate După definirea obiectivelor comportamentale, pacientul începe să desfășoare activitățile. Ierarhizarea sarcinilor și desfășurarea activităților
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestei faze, pacientul se simte deja mai bine. Repertoriul său comportamental a crescut, subiectul a regăsit un oarecare control în efortul de a-și îndeplini obiectivele și, mai ales, în ceea ce privește satisfacția. Acest lucru are drept consecință o reducere semnificativă a depresiei clinice. Chiar dacă, la început, terapeutul se focalizează pe problemele comportamentale, el nu a încetat să evidențieze gândurile automate și să le sublinieze rolul. Această evidențiere a gândurilor îl incită pe subiect să-și schimbe repertoriul comportamental. Faza cognitivă Scopul principal
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedere posibile (ipoteze alternative) Dacă examinarea evidenței rămâne fără efect, terapeutul propune o serie de întrebări simple pentru a explora mai mult situația: - Ce aș putea gândi în plus într-o situație asemănătoare? - In urmă cu douăzeci de ani (înainte de depresie), în aceași situație, ce aș fi gândit? - Imi imaginez o persoană pe care o cunosc bine și care ar fi în aceeași situație, ce ar gândi aceasta? - Dacă eram un observator exterior, ce aș fi gândit despre situația aceasta? Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începerea tratamentelor, atestă existența unei tulburări depresive majore recurente severe prezentând caracteristici endogene conform criteriilor DSM-IV: - în ceea ce privește personalitatea, bilanțul notează elemente obsesionale non patologice și o bună adaptare socială cu tendință spre introversiune; - MMPI confirmă scoruri mari pe scările de depresie, ipohondrie, lentoare și anxietate; - scorul pacientei la scara lui Hamilton cu 17 itemi este de 26 și la scara lui Beck cu 21 itemi este de 32; - nu se constată nimic semnificativ la nivelul examenelor somatice; - din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani, Martine a crescut într-o familie cu trei copii, ea fiind cel de al doilea născut
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresivă a cunoscut o remisie parțială, apoi o agravare în urmă cu șapte ani, fără recuperare. Foarte exigentă cu ea însăși, Martine nu tolerează nici un eșec în viața sa („Valoarea mea personală depinde de performanțele mele”) și își trăiește, deci, depresia ca pe o dovadă a nonvalorii sale. In privința comunicării cu ceilalți, Martine nu se afirmă prea mult, își exprimă puțin emoțiile și este sensibilă la manifestări de respingere. Factori declanșatori ai primelor episoade Primul episod depresiv a apărut în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să nu se mai simtă singură în confruntarea cu patologia sa și să combată discursul său interior de autodepreciere („Nu mai știu să fac nimic „). Fiecare ședință abordează o temă precisă stabilită de la început: - Sedința 1: simptome și cauze ale depresiei, - Sedința 2: explicația ciclului letargiei, - Sedința 3: evidențierea comportamentelor problemă, -Sedința 4: definirea obiectivelor comportamentale și planificarea activităților, - Sedința 5: înregistrarea desfășurării evenimentelor, - Sedința 6: evaluarea activităților și problemelor întâlnite, - Sedința 7: identificarea emoțiilor și gândurilor, - Sedința 8: caracteristicile gândurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conform unui cadru precis: - realizarea testelor, - trecerea în revistă a sarcinilor, - expunerea temei din ziua respectivă, - ilustrarea de către pacient, - întrebări/exerciții, - sarcini de efectuat în timpul săptămânii. Iată prezentarea ședințelor, cu referire la cazul Martine. Sedința 1: simptome și cauze ale depresiei Prezentare Prima ședință începe prin prezentarea celor doi terapeuți și a membrilor grupului. Fiecare prezintă pe scurt istoria sa și așteptările sale în legătură cu grupul. Martine afirmă că este fericită să se afle în mijlocul grupului, deși se simte intimidată. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Martine afirmă că este fericită să se afle în mijlocul grupului, deși se simte intimidată. Ea nu vorbește prea mult despre istoria sa și trece la prezentarea așteptărilor sale: „Imi doresc să cunosc niște metode concrete pentru a scăpa de această depresie, să pot comunica cu alți pacienți care suferă de aceeași tulburare ca și mine și să fiu susținută de către terapeuți pe parcursul acestei terapii”. Test Fiecare pacient completează, apoi, scara Beck cu 21 itemi. Terapeuții adaugă chestionarul Hamilton cu 17 itemi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la toate acestea. Exerciții și sarcini de efectuat Drept exercițiu de rezolvat în cadrul ședinței și apoi ca sarcină de efectuat în timpul săptămânii, terapeuții propun grupului să completeze fișele de auto-observații referitoare la modul. Aceste fișe propun pacienților să identifice cauzele depresiei lor (factori somatici, psihologici, sociali, de mediu), tratamentul lor actual (cu efectele secundare, dozele și durata) și semnele care au precedat depresia. Sedința 3: identificarea comportamentelor problemă Trecerea în revistă a sarcinilor Sarcinile prevăzute la sfârșitul ședinței a doua aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeuții propun grupului să completeze fișele de auto-observații referitoare la modul. Aceste fișe propun pacienților să identifice cauzele depresiei lor (factori somatici, psihologici, sociali, de mediu), tratamentul lor actual (cu efectele secundare, dozele și durata) și semnele care au precedat depresia. Sedința 3: identificarea comportamentelor problemă Trecerea în revistă a sarcinilor Sarcinile prevăzute la sfârșitul ședinței a doua aveau drept temă explicarea ciclului letargiei: era vorba despre citirea modulului referitor la reducerea comportamentelor datorate depresiei și la ciclul letargiei. Martine și-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
durata) și semnele care au precedat depresia. Sedința 3: identificarea comportamentelor problemă Trecerea în revistă a sarcinilor Sarcinile prevăzute la sfârșitul ședinței a doua aveau drept temă explicarea ciclului letargiei: era vorba despre citirea modulului referitor la reducerea comportamentelor datorate depresiei și la ciclul letargiei. Martine și-a „efectuat sarcina” (conforma propriilor sale cuvinte), într-un mod obsesiv: ea a realizat un rezumat al capitolului subliniind pasajele care o priveau în special. Ea spune că se recunoaște în cercul vicios al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și la ciclul letargiei. Martine și-a „efectuat sarcina” (conforma propriilor sale cuvinte), într-un mod obsesiv: ea a realizat un rezumat al capitolului subliniind pasajele care o priveau în special. Ea spune că se recunoaște în cercul vicios al depresiei. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra evidențierii comportamentelor problemă. Exerciții Primul exercițiu constă în stabilirea unei liste de comportamente problemă legate de depresie. Martine se găsește în dificultate în legătură cu această sarcină, ea are impresia că, de la apariția depresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pasajele care o priveau în special. Ea spune că se recunoaște în cercul vicios al depresiei. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra evidențierii comportamentelor problemă. Exerciții Primul exercițiu constă în stabilirea unei liste de comportamente problemă legate de depresie. Martine se găsește în dificultate în legătură cu această sarcină, ea are impresia că, de la apariția depresiei, „nimic nu merge bine”: instabilitatea profesională a soțului său, facturile care se acumulează... Terapeuții îi cer să se concentreze asupra depresiei, să facă o listă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresiei. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra evidențierii comportamentelor problemă. Exerciții Primul exercițiu constă în stabilirea unei liste de comportamente problemă legate de depresie. Martine se găsește în dificultate în legătură cu această sarcină, ea are impresia că, de la apariția depresiei, „nimic nu merge bine”: instabilitatea profesională a soțului său, facturile care se acumulează... Terapeuții îi cer să se concentreze asupra depresiei, să facă o listă cu ceea ce s-a schimbat în ceea ce privește comportamentele sale. Martine spune că suferă de o oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamente problemă legate de depresie. Martine se găsește în dificultate în legătură cu această sarcină, ea are impresia că, de la apariția depresiei, „nimic nu merge bine”: instabilitatea profesională a soțului său, facturile care se acumulează... Terapeuții îi cer să se concentreze asupra depresiei, să facă o listă cu ceea ce s-a schimbat în ceea ce privește comportamentele sale. Martine spune că suferă de o oboseală puternică („de dimineață până seara”), de lipsa oricărei dorințe, oricărui interes (înainte, ea era pasionată de atelierele de reparații; acum, materialul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]