9,278 matches
-
paharnicul Costea Bucioc, primul dând jumătate din satul Marcovăț cu heleșteu în Racovăț din Ținutul Hotin, pentru care a primit în schimb satul Buninți din Ținutul Sucevei, ce a fost mai demult sat domnesc. Acest schimb a fost întărit de domnitorul Radu Mihnea (1616-1619) printr-un document din 15 aprilie 1617 (7125). Mitropolitul Anastasie Crimca a dăruit probabil cele două sate Mănăstirii Dragomirna pe care o ctitorise. În anul 1654, cătunele Bârnova și Buninți, „cu vad de moară și cu eleșteu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
din 15 aprilie 1617 (7125). Mitropolitul Anastasie Crimca a dăruit probabil cele două sate Mănăstirii Dragomirna pe care o ctitorise. În anul 1654, cătunele Bârnova și Buninți, „cu vad de moară și cu eleșteu”, au fost întărite Mănăstirii Dragomirna de domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658). Prima atestare a satului Mihoveni provine dintr-un document din 7 septembrie 1756 prin care domnitorul Constantin Racoviță întărește Mănăstirii Pătrăuți redobândirea dreptului de a stăpâni și ține moșia Mivoveni și de a lua dijmă din grâne
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
ctitorise. În anul 1654, cătunele Bârnova și Buninți, „cu vad de moară și cu eleșteu”, au fost întărite Mănăstirii Dragomirna de domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658). Prima atestare a satului Mihoveni provine dintr-un document din 7 septembrie 1756 prin care domnitorul Constantin Racoviță întărește Mănăstirii Pătrăuți redobândirea dreptului de a stăpâni și ține moșia Mivoveni și de a lua dijmă din grâne, din fân și grădini precum și de la 50 de stupi. Satul Mihoveni își are numele de la familia răzeșului Sandu Mihovan
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
(n. 1794 - d. 1862) a fost un om politic moldovean. Ministru. Mare Logofăt. Mare Hatman (1831). Mare Vornic. Membru al Partidei naționale, în opoziție față de domnitorul Alexandru Ghica. Membru în Divanul Domnesc (1829). Membru al Comisiei mixte însărcinată cu redactarea codicelor de legi pentru ambele Principate (1829-1830). Colaborator al colonelului Ion Câmpineanu, comandant al oștirii Țări Românești (1831). Secretar al Statului (1843). Șef al Departamentului din
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
în martie 1848 și printr-un program în august 1848. Petiția cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de către Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 25 decembrie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
25 decembrie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu "Regulamentul Organic", domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Aceștia urmau să fie trimiși în Turcia
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu "Regulamentul Organic", domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Aceștia urmau să fie trimiși în Turcia, însă au reușit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea (una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
și mai ales în Cernăuți — circa 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean, printre care Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo. Acestora li s-a adăugat și Mihail Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de Kogălniceanu sub titlul „Dorințele partidei naționale din Moldova”. Acest program se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva "Regulamentului Organic" și a protectoratului
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
colaborare cu specialiști din București) ne arată că pe teritoriul satului a fost o așezare dacică. Din secolul al XV-lea sunt date care menționează existența unei mănăstiri de la care provine numele locului - Coasta Mănăstirii. Acestei mănăstiri i-a dăruit domnitorul Munteniei, Constantin Brâncoveanu (1668-1714), un potir cu inscripția „dăruit de Vodă Brâncoveanu”. Tot în această mănăstire, cu hramul Înălțarea Domnului, a trăit episcopul Iosif Stoica și, tot aici a fost locul de înmormântare a episcopilor Maramureșului. Conform recensământului din 2001
Biserica Albă, Rahău () [Corola-website/Science/323366_a_324695]
-
obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc", un descendent al incașilor care putea ordona și pedeapsă cu moartea pentru țăranii care nu-și respectau zilele prestabilite pentru lucru de domnitor. Dietă incașilor constă în principal din peste, verdețuri și nuci, suplimentate uneori de carne (de cobail); în plus vânau diverse animale pentru carne, blănuri și pene. Porumbul era folosit pentru obținerea unei băuturi alcoolice fermentate numite chicha. Sistemul de drumuri
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
din 1803). Pe acolo treceau negustorii armeni, turci sau evrei în drum spre Camenița sau spre Hotin, ei folosind bivolii pentru tractarea căruțelor. Acest lucru este demonstrat de existența unei ulițe armenești în fostul târg Bivolari. La 13 iunie 1843, domnitorul Mihail Sturdza a emis hrisovul de înființare a târgului Bivolari, pe proprietatea hatmanului Iordache Ghica. Ca urmare, în mai 1844 s-a încheiat o înțelegere scrisă între proprietar și târgoveți, în care erau prevăzute o serie de drepturi și obligații
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
rex clericorum" după cum l-a numit William Ockham). La 11 octombrie 1347, Ludovic al IV-lea a murit brusc iar Carol a fost recunoscut ca rege al Germaniei. Blanche a murit înainte ca soțul ei Carol să fie încoronat ca domnitor nedisputat al Germaniei la 25 iulie 1349.
Blanche de Valois () [Corola-website/Science/324208_a_325537]
-
boierești pe care le-au avut". Printre cei dintâi care au alergat sub steagurile oștirii românești s-au remarcat Nicolae Bălcescu, Vasile Cârlova, Nicolae Șonțu (tatăl eroului Gheorghe Șonțu), Cristian Tell, Cezar Boliac, Teodor Balș, Nicolae Mavrocordat, Ioan Cuza (tatăl domnitorului Alexandru Ioan Cuza) și nu în ultimul rând frații Golescu - Radu, Nicolae și Alexandru - „boieri patrioți, inteligenți și învățați” (cum avea să-i descrie istoricul A.D. Xenopol). Cunoscut și sub porecla de „Cătana” a fost primit în armată în 1830
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
poruncește preoților să îndemne oamenii ca de la primăvară să semene "picioici". Din cauza foametei din 1814, guvernatorul Transilvaniei Gheorghe Bánffy al II-lea dă o circulară în care recomandă cultivarea cartofului chiar și în lipsa animalelor de muncă. Se pare că în timpul domnitorului Scarlat Callimachi (1812-1819) s-ar fi introdus cultura cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi. Din lucrarea lui Nicolae Iorga numită "Documentele familiei Callimachi" (1902) reiese că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată "Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle" (tipărită la Iași în 1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în română
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
fostă Provincie Mondoñedo. A fost acordat de Regele Ferdinand al III-lea Cartă de Oraș care îi dădeau privilegii precum dreptul de a convoca o Piață săptămânală, care mai există. A trecut ca o proprietate a Coroanei spre proprietate a Domnitorului francez Pierre de Villeines, după dorința generosului Enrique de Trastámara, ca plată pentru servicile lui. După aia și diferite evenimente, Condado (Județul) Ribadeo a fost definitiv proprietate a lui Casa de Alba. Perioada de glorie a orașului a coincis cu
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
950 și 1060, ea a intrat sub dominația Principatului Boemiei, și din 1060 a devenit parte a Poloniei. Din 1327, întreaga zonă a Ducatului Cieszynului a devenit fief autonom al coroanei Boemiei. După moartea în 1653 a Elizabetei Lucretia, ultimul domnitor polonez din dinastia Piaștilor, a trecut direct în mâinile regilor cehi din dinastia Habsburg împreună cu restul Ducatului Cieszynului. Când majoritatea Sileziei a fost cucerită de Frederick cel Mare al Prusiei în 1742, zona Cieszyn făcea parte din mica porțiune sudică
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
-și bucuria că au angajat un pictor care va face o lucrare foarte bună""- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Între 1959-1962 donează școlii medii nr. 2 de fete AL.I.Cuza tabloul cu"portretul domnitorului Al.I.Cuza" și "Portretul lui Moș Ion Roată" (1959), isi dedică o perioadă picturii de șevalet, la sf anului 1959 începe pictură în frescă la biserică Sf Voievozi din Albești Delesti, raionul Vaslui, spală, renovează și pictează biserică Sf.
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
care l-a trimis comisar cu propaganda în județele Prahova și Buzău, fapt pentru care a fost condamnat la exil. Revenit la Buzău ca prefect liberal, în 1866, Pantazi a fost însărcinat să pregătească o vânătoare pentru prințul Carol. Când domnitorul a dus pușca la ochi ca să tragă într-un urs, animalul a început sa joace. Prefectul, temându-se de răspundere, se gândise sa folosească un urs țigănesc, îmblânzit. Carol s-a supărat că i se strică plăcerea cinegetică și l-
Pantazi Ghica () [Corola-website/Science/326711_a_328040]
-
ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor catolici sau vreunui domnitor sau boier pribeag de la sudul Carpaților, cum presupunea, pe baza unei lespezi funerare din 1618, descoperită în anul 1905 sub pavimentul edificiului, istoricul Nicolae Iorga. Spre aceeași concluzie conduce și o tradiție locală, potrivit căreia, în secolele XV-XVIII, în localitate
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
la ferestre și a zugrăvit-o din nou. - În anul 1795 ajungând în stare proastă cuviosul arhimandrit Partenie, economul sfintei episcopii a Râmnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a învelit-o și a împodobit-o. Nu au lipsit nici daniile domnitorilor și boierilor pentru importanta biserică domnească din Craiova: - în 1750 domnitorul Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie Socoteanu. Ele vor fi reparate și vor cuprinde în curtea
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
ajungând în stare proastă cuviosul arhimandrit Partenie, economul sfintei episcopii a Râmnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a învelit-o și a împodobit-o. Nu au lipsit nici daniile domnitorilor și boierilor pentru importanta biserică domnească din Craiova: - în 1750 domnitorul Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie Socoteanu. Ele vor fi reparate și vor cuprinde în curtea lor biserica Sf. Dumitru. - la 25 iunie 1754, Constantin Racoviceanu biv
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Petre Alexandrescu (n. 1828, Craiova - d. 18 iulie 1899, Brăila) a fost un pictor român. A urmat Școala Centrală din Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca. Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul acestuia a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
urmat Școala Centrală din Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca. Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul acestuia a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru aprofundarea studiilor. A plecat întâi în Italia, unde s-a înscris la "Accademia di San Luca" din Roma. Aici a studiat până în anul 1856, după care
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
a fost un acord secret între domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir și tarul rus Petru cel Mare, în urma căruia Principatul Moldovei își menținea autonomia, dar trecea sub protecția Rusiei. A fost semnat la 13 aprilie 1711 la Luțk în Polonia (azi în Ucraina). Motivul semnării acordului a fost
Tratatul de la Luțk () [Corola-website/Science/326891_a_328220]