13,290 matches
-
și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile și tipurile temperamentale sunt cea mai accesibilă și mai ușor constatabilă latură a personalității. G. Allport arăta că temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au încercat
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională. Caracterul organic și implicit ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
footnote Sistem nervos autonom.Face parte din sistemul nervos care răspunde la stres, unele persoane reacționând mai puternic la evenimentele stresante decât altele. footnote> răspunde rapid si puternic la situații stresantc. Aceasta implică o probabilitate mai mare de a reacționa emoțional la evenimente și acest lucru se vede clar în personalitatea lor ca o tendință spre nevroza. Eysenck susținea că persoanele cu reacții autonome mai lente și mai slabe tind spre un scor maxim la „stabilitate".In privința suportului biologic al
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității în cursul vieții. In general, evaluările performanței intelectuale indică con tinuitățile cele mai puternice; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatea/instabilitatea emoțională și controlul impulsurilor; continuitatea cea mai fragilă se înregistrează pentru atitudinile politice și opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfacția personală). Factorii genetici, ca și cei legați de interacțiunea genotip-mediu contribuie la continuitatea caracteristicilor intelectuale și de personalitate, de-a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sensibilitatea echilibrului afectiv <footnote V.Pavelcu apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> ”. F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca arătau că adaptabilitatea unei persoane este cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emoțională este mai pronunțată, pe de o parte, și cu cât condițiile de mediu în care trăiește și la care trebuie să reacționeze sunt mai complicate și mai dificile. <footnote F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca apud V.Preda Profilaxia delincvenței și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
textului simetrie este descrierea unui moment etnografic important: hora desfășurată, la începutul romanului, cu scopul de a pune bazele familiilor în sat, iar în finalul romanului, organizată cu prilejul sfințirii noii biserici a satului. Hora este un act de comunicare emoțională, simbol al solidarității, dar și o activitate socială, sugerând, prin distribuirea dansatorilor în cerc, un ritual de consolidare și de regăsire a celorlalți. În cadrul horei de duminică, se adună tot satul, se stabilesc ierarhii, fiind un prilej pentru participanți de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de ani ai săi, cu părul creț, cu barba tăiată ascuțit, lungă și neîngrijită, cu un obraz de Crist răvășit, un Crist bețivan, siluitor de fecioare și tâlhar de drumul mare”. Delhomme este soțul lui Fanny, un afacerist bogat, echilibrat emoțional, tânăr, gata oricând să-și ajute soția, rezistă la toate scandalurile din familia Fouan, având caracter puternic precum copacul, al cărui nume de familie face trimitere la o persoană originară dintr-un loc numit ”L’Orme” - ”ulm”, adică persoană provenită
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
forme de manifestare a acestora, precum și a calităților morale și de voință. Astfel, jocul oferă posibilități multiple de formare și consolidare a deprinderilor motrice de bază: mers, alergare, sărituri etc., favorizând dezvoltarea unor calități motrice, dar și realizarea unor stări emoționale deosebite. Tocmai de aici rezultă importanța jocului, această manifestare simultană a mai multor laturi de activități motrice dată de însăși caracterul complex al jocului. Este important pentru că permite manifestarea largă a independenței în acțiuni, particularitate specifică tuturor formelor lui de
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
victoria cu orice preț, nesocotind regulile stabilite. El trebuie să preîntâmpine manifestările brutale, să sancționeze atitudinile necorespunzătoare a copiilor în timpul jocului. După încetarea jocului, profesorul anunță câștigătorii sau copiii clasați pe locurile fruntașe, moment în care profesorul poate ridica nivelul emoțional prin evidențierea câștigătorului în fața întregului colectiv. Încheierea jocului și trecerea la altă verigă a lecției corespunde unui moment de analiză a jocului. Această analiza a jocului va cuprinde : aprecieri privind realizarea de ansamblu a jocului de către elevi; evidențierea manifestărilor pozitive
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
fie datorită temperamentului, fie capacităților fizice reduse pe care le posedă și sunt insuficiente cerințelor jocului. Unii depun un efort deosebit de intens într-un timp relativ scurt, ceea ce determină apariția oboselii și chiar a fenomenului de sufocare, unii prezintă stări emoționale deosebite, în timp ce alții se manifestă mai nepăsători față de rezultat. Aceste situații frecvente grupelor eterogene de începători cer din partea profesorului cunoașterea perfectă a colectivului, aprecierea rapidă a situației și intervenții prompte pentru a determina realizarea scopului urmărit prin folosirea jocului respectiv
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
pentru a-l răsturna. Cel care a acționat mai rapid sau cu forță mai mare va avea avantaj. Profesorul sau cel care numără cei trei timpi micșorează sau mărește intervalul, făcând pauze inegale, în așa fel încât să crească starea emoțională a jucătorilor. LUPTA CU UN PICIOR / III/ forța / musculatura picioarelor, trunchiului / Combatanții sunt în poziția așezat, cu sprijin înapoi, cu piciorul drept și respectiv stângul flexat din genunchi la 90°. La începutul jocului combatanții ridică bazinul de pe sol și rămân
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
naturii 10. Dincolo de naturalismul reproducerii, al doilea factor care poate influența expresivitatea unei ilustrații este schematismul acesteia, născut din "diletantism sau necunoașterea desenului"11. A doua exigență în ilustrarea unei cărți este ritmul. Ion Frunzetti vorbește despre necesitatea unei cadențe emoționale a ilustrației, asemănătoare celei din film. Montajul ilustrațiilor trebuie să urmeze logica narațiunii literare și să-i amplifice resursele emoționale: Așa cum montajul cinematografic este pus în slujba dramaturgiei filmului, tot astfel ilustrația de carte trebuie să fie un fel de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sau necunoașterea desenului"11. A doua exigență în ilustrarea unei cărți este ritmul. Ion Frunzetti vorbește despre necesitatea unei cadențe emoționale a ilustrației, asemănătoare celei din film. Montajul ilustrațiilor trebuie să urmeze logica narațiunii literare și să-i amplifice resursele emoționale: Așa cum montajul cinematografic este pus în slujba dramaturgiei filmului, tot astfel ilustrația de carte trebuie să fie un fel de montaj de imagini al cărui ritm să coincidă cu ritmul cărții și să sublinieze, să amplifice pe cât se poate potențialul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Așa cum montajul cinematografic este pus în slujba dramaturgiei filmului, tot astfel ilustrația de carte trebuie să fie un fel de montaj de imagini al cărui ritm să coincidă cu ritmul cărții și să sublinieze, să amplifice pe cât se poate potențialul emoțional al cărții, urmând să folosească pentru aceasta tot arsenalul de elemente plastice: desen, compoziție, culoare 12. În fine, pentru ca o carte să fie adecvat ilustrată ar trebui ca ilustrațiile să fie unitar construite. Grafica ar putea surprinde în acest fel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Interesul autorului se focalizează preponderent asupra concepției grafice a cărții pentru copii. În cazul cărților editate pentru copii, ilustrația are un rol formativ-informativ. Pe de o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale maturității). Imaginea din text - vagă - este ajutată să supraviețuiească prin
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se bucură din plin de această pasiune. Ajutor primit: Nu doar membrii trupei au confecționat păpușile, ci au primit ajutor din partea colegilor de clasă, și chiar de liceu. Valoarea păpușilor: Deși valoarea unei păpuși este inestimabilă din punct de vedere emoțional întrucât ajungem să iubim personajele pe care le jucăm, totuși o păpușă are și o anumită valoare materială, ajungând la 30-40 Ron, dat fiind valoarea materialelor utilizate în confecționarea acesteia. De regulă acestea sunt: burete, adeziv, graffitti, materiale textile pentru
Sfera by Mitrea Roxana - Elena, Mihai Loredana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93590]
-
Biografia poate fi judecată m raport cu lumina pe care o aruncă asupra creației literare propriu-zise ; dar putem, desigur, s-o susținem și s-o justificăm și ca mijloc de a studia omul de geniu, dezvoltarea lui morală, intelectuală și emoțională, ca mijloc care prezintă un interes intrinsec propriu; și, în sfârșit, putem să privim biografia ca izvor de materiale pentru cercetarea sistematică a psihologiei scriitorului și a procesului literar. Între aceste trei puncte de vedere trebuie să se facă distincții
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și simplu probleme filozofice, ideologice, pentru tratarea cărora poetul a fost numai, așa cum spune Sidney, "filozoful popular potrivit", în vreme ce alte probleme țin mai degrabă de istoria sensibilității și a sentimentelor decât de istoria gândirii. Uneori aspectul ideologic și cel pur emoțional se întrepătrund, în atitudinea lui față de natură, omul este profund influențat de speculații cosmologice și religioase, dar și direct de considerații estetice, convenții literare și poate chiar și de schimbări fiziologice în felul lui de a vedea. *20 Sentimentul peisajului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
i-a făcut pe unii filozofi germani să speculeze în legătură cu posibilitatea de a le reduce la câteva tipuri de Weltanschauung, un termen care este folosit cu un sens destui de larg pentru a include atât idei filozofice cât și atitudini emoționale, încercarea cea mai binecunoscută este aceea a lui Dilthey care în practica lui de istoric literar a subliniat neîncetat diferența dintre idee și experiență (Erlebnis). În istoria gândirii, el deosebește trei tipuri principale de gândire: *24 pozitivismul, care vine de la
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai exact posibil aceste 175 emoții, tot am fi foarte departe de obiectul concret care le-a stârnit. Paralelele dintre arte care nu depășesc cadrul reacțiilor individuale ale unui cititor sau spectator și care se mulțumesc să stabilească unele asemănări emoționale între reacțiile noastre la două arte nu vor putea fi verificate niciodată și, prin urmare, nu vor contribui la realizarea unui progres conjugat în domeniul cunoștințelor noastre. O altă metodă obișnuită de abordare a problemei relațiilor dintre arte constă în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
sunt învinse o mulțime de obstacole si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și) le înțeleagă sau, eventual, chiar să (și) le depășească” (Albu, 2002, p.74) I 2. Aspecte privind afectivitatea Realizarea oricărei acțiuni declanșată de un motiv sau altul, prin care se satisface o anumită trebuință, este însoțită de o trăire emoțională. Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective. Am putea spune ca acestea sunt stări ce exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță dintre un obiect sau o situație și tendințe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să-și exprime curiozitatea constructivă și un tip de comportament bazat pe exploatarea noului; să- și găsească diverse căi de a fi utili celorlalți; să creadă într-un viitor promițător. Tensiunea afectivă apare și se instalează ca stare de încordare emoțională ce rezultă din confruntarea elevului cu un eveniment sau cu o situație școlară specială: un examen, o notă, o evaluare orală, o premieră, o corigență, o inspecție, o discuție cu directorul etc. Tensiunea afectivă ia naștere și în cazul așteptării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un eveniment sau cu o situație școlară specială: un examen, o notă, o evaluare orală, o premieră, o corigență, o inspecție, o discuție cu directorul etc. Tensiunea afectivă ia naștere și în cazul așteptării unei asemenea situații, iar coloratura ei emoțională poate fi pozitivă (mobilizatoare pentru activitate) sau negativă (blocantă sau diminuantă), în funcție de efectul (anticipat) de satisfacție sau insatisfacție, ca și de particularitățile psihoemotive ale elevului. Tensiunea afectivă se poate declanșa și ca stare de încordare emotivă a întregii clase de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
încordare emotivă a întregii clase de elevi (sau numai a unei părți din clasă) la confruntarea cu o situație specială ori în așteptarea ei. După caz, tensiunea afectivă a clasei poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de natura sau coloratura emoțională a situației școlare. De exemplu, o măsură nedreaptă luată de institutor/ profesor poate genera o tensiune afectivă la nivelul întregii clase cu efecte deteriorante asupra relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]