10,713 matches
-
antinomii", Hegel crede că rațiunea poate trece dincolo de aceste limite, poate găsi o cale de a depăși contradicția, pentru atingerea adevărului absolut. Această cale va fi tocmai asimilarea contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică este chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o prea mare gingășie față de lume când înlături din ea contradicția și o așezi, dimpotrivă, în spirit, în rațiune, lăsând-o să persiste aici nesoluționată", spune în acest sens Hegel 354. Ideea sa, din care își va face fundamentul concepției filosofice, este că lumea nu este lipsită de contradicții, ci dimpotrivă. Contradicția devine miezul principiului care exprimă "adevărul și esența lucrurilor": "Toate lucrurile sunt în ele însele contradictorii"355. Într-o altă formulare, acest principiu afirmă că "tot ce este real
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În al doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează în virtutea unui impuls de raționalizare totală a existenței 374. Din acest motiv, rațiunea speculativă este prezentă ca moment al gândirii la fiecare nivel al cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metaforă și simbol angaja o metafizică în dezacord cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în 1925, în timp ce prima conturare a ideilor lui Blaga despre dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lucrări, studii și articole ale acestui autor 411. I se reproșează foarte multe, printre care absența spiritului critic și nedemonstrabilitatea. Însă nu i se contestă premisa, anume că specificul etnic poate fi unul dintre elementele explicative ale unui sistem filosofic. Aceasta înseamnă că tipul acesta de explicație nu este sortit eșecului. De aceea, voi încerca să merg eu însumi mai departe, sugerând anumite teme sau motive din cultura acestui spațiu care ar putea fi considerate explicative pentru orientarea lui Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești. Astfel, într-un studiu despre semnificațiile Eonului dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice care resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne apare într-o altă lumină. Ea își pierde aerul straniu, integrându-se într-un mediu de gândire ce ar putea mărturisi despre o anume constantă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu și Basarab Nicolescu. Fiecare dintre aceștia desfășoară anumite forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o raportare la Lucian Blaga. În unele cazuri, vom putea remarca asemănări semnificative cu gândirea antinomică pe care el o dezvoltă, fără ca acest lucru să însemne mai mult decât simple "asemănări de familie". Desigur, lista
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
schimbare radicală a modului de înțelegere. Este vorba de un dualism antagonism prezent în însăși constituția lucrurilor și fenomenelor, pe care îl privește drept o expresie a contradicției 453. Ștefan Lupașcu așează această idee în opoziție cu o întreagă tradiție filosofică occidentală, marcată de un soi de angoasă a contradictoriului, obișnuită să privească gândirea și lumea ca orientate spre non-contradicție454. Această tradiție este atașată unui model ontologic "substanțialist", de origine aristotelică 455, în care cele ce sunt au o realitate de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a gândirii, Lupașcu propune un model ontologic relațional, întemeiat pe ideea de energie. Trecută prin filtrul ultimelor experiențe și teorii științifice, realitatea, în structurile ei fundamentale, i se înfățișează cu totul diferit față de cum era zugrăvită în tablourile științifice și filosofice anterioare. Pe scurt, el susține 460 că toate obiectele, de la cele microfizice la cele astrofizice, se prezintă ca sisteme energetice dotate cu o anumită rezistență relativă, impusă de diverse forțe de legătură, cum ar fi cele de coeziune, de valență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a teoriei cuantice prin ideea că aceasta necesită o nouă categorie, pentru a desemna starea cuantică, o "modalitate situată între posibilitatea logică și actualitate" pe care el o numește potentia"485. Gândirea lui Ștefan Lupașcu se constituie în acest areal filosofic, urmărind să dea un răspuns problemei raportului actual-potențial din mecanica cuantică 486. El va prelua ideea de "realitate potențială" sau de "stare virtuală" din teoria mecanicii cuantice, punând-o la egalitate cu aceea de "realitate actuală", văzând în relația lor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este faptul că nu a sesizat dinamica contradictoriului prin proprietățile de actualizare și potențializare 494. Experiența științifică contemporană, crede filosoful francez de origine română 495, nu confirmă sintetismul hegelian. Odihna pe care rațiunea filosofică, chiar și cea dialectică, o cere în ființa lucrurilor și a lumii în ansamblul ei, împăcarea antagonismelor, soluționarea contradicțiilor, nu există și nu pot să existe. Sistemele fizice și biologice se construiesc din antagonisme sau contradicții, fără însă ca aceste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceeași libertate ca în creația suprarealistă poetică"545. În consecință, textele exegetice rețin din corpul vedic jocul liber al interpretărilor simbolice, fără să-și pună problema occidentală a conflictului interpretărilor. Această orientare de fond a culturii indiene determină și pluralismul filosofic de aici, "în care fiecare perspectivă, darsana, putea să coexiste, cu aceeași autoritate tradițională, alături de o altă perspectivă ce comporta o dezvoltare teoretică complet deosebită..."546. Gândirea filosofică indiană este rezultatul, inevitabil plurivoc, al reinterpretării creatoare a simbolurilor vechi. Această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conflictului interpretărilor. Această orientare de fond a culturii indiene determină și pluralismul filosofic de aici, "în care fiecare perspectivă, darsana, putea să coexiste, cu aceeași autoritate tradițională, alături de o altă perspectivă ce comporta o dezvoltare teoretică complet deosebită..."546. Gândirea filosofică indiană este rezultatul, inevitabil plurivoc, al reinterpretării creatoare a simbolurilor vechi. Această continuitate dintre experiența simbolică și gândirea filosofică este vizibilă, după Sergiu Al-George, în faptul că există un element comun, care dă unitate tuturor acestor curente filosofice, dincolo de diferențele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
darsana, putea să coexiste, cu aceeași autoritate tradițională, alături de o altă perspectivă ce comporta o dezvoltare teoretică complet deosebită..."546. Gândirea filosofică indiană este rezultatul, inevitabil plurivoc, al reinterpretării creatoare a simbolurilor vechi. Această continuitate dintre experiența simbolică și gândirea filosofică este vizibilă, după Sergiu Al-George, în faptul că există un element comun, care dă unitate tuturor acestor curente filosofice, dincolo de diferențele lor teoretice: opoziția dintre o realitate absolută și una relativă, opoziție care, de fapt, continuă sau reprezintă opoziția din cadrul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
546. Gândirea filosofică indiană este rezultatul, inevitabil plurivoc, al reinterpretării creatoare a simbolurilor vechi. Această continuitate dintre experiența simbolică și gândirea filosofică este vizibilă, după Sergiu Al-George, în faptul că există un element comun, care dă unitate tuturor acestor curente filosofice, dincolo de diferențele lor teoretice: opoziția dintre o realitate absolută și una relativă, opoziție care, de fapt, continuă sau reprezintă opoziția din cadrul experienței simbolice, între simbolizant și simbolizat. În această structură polară, realitatea absolută este concepută "ca un termen paradoxal prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce l-a interesat au fost legile logice care stau la baza acestei gândiri, logica ei. Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concrete: Un lucru este el însuși același, în mod abstract identic, întrucât rămâne, prin transformările sale, subiectul transformărilor sale în altul, căci schimbările sunt schimbările sale"589. Legea identității concrete a fost considerată de către Constantin Noica drept "o remarcabilă concepție filosofică" și pusă exact în legătură cu situațiile din gândirea științifică a secolului al XX-lea590. Ea nu vorbește despre unu și multiplu, ci "despre unu ca multiplu", prin aceasta devenind extrem de actuală, "fiind susceptibilă să analizeze sau să explice logic noutățile speculative care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
602. Este un model de tip cibernetic, care "arată că lumea se desfășoară din profunzimi, se deschide din profunzimi"603. Filosofia ortoexistenței va fi numită ortofizica, deoarece procesele din ortoexistență sunt de natură fizică. Mihai Drăgănescu consideră că ortofizica "explorează filosofic posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică a unui nivel mai adânc decât cel cuantic. În ortoexistență trebuie să admitem procese fizice cu totul deosebite față de lumea fizică cuantică și față de lumea fizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
decât un obiect matematic, în speță o mulțime. De aici conchide că mulțimea tuturor mulțimilor ar putea fi un obiect de o natură mai profundă, dacă aplicăm modelul ontologic al inelului lumii materiale 609. În continuare, desfășoară un adevărat experiment filosofic, unul mental desigur, prin care încearcă să derive sensul ontologic profund (ortosensul) al paradoxului mulțimii tuturor mulțimilor. Mihai Drăgănescu ne propune să efectuăm mental operația pe care o implică mulțimea tuturor mulțimilor. Aceasta înseamnă a constitui o mulțime din mulțimi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
recunoaștem, când ele devin paradoxale, în mod obiectiv, existența unei realități mai profunde"621. Limita lucrului în sine și profunzimile lumii materiale Ontologia pe care o încearcă Mihai Drăgănescu se loveșe inevitabil de gândirea lui Immanuel Kant, care oprea speculația filosofică la limita lucrului în sine. Pentru filosoful german, obiectul cunoașterii este unul pe care rațiunea îl determină și aceasta în primul rând pentru că spațiul și timpul nu sunt obiective, ci sunt forme subiective ale intuiției. Admiterea obiectivității spațiului și timpului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
completare de acest gen, orice ieșire în afara spațiului și timpului. Negarea obiectivității spațiului și timpului a dus imediat la conceptul de lucru în sine. În felul acesta, existența era scoasă din absurd și paradoxal, însă era practic desființată ca problemă filosofică. Prin ipoteza ortoexistenței, spațiul și timpul pot rămâne obiective, paradoxurile și nonsensurile existenței găsindu-și o rezolvare, o semnificație, un sens. Lucrul în sine este dus mai în adâncime, dar, în același timp, este scos din sine, cel puțin parțial
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chestiuni care privesc transcendența antinomiile nu sunt o limită a gândirii 629. 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate În orizontul gândirii lui Ștefan Lupașcu, Basarab Nicolescu va dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]