51,240 matches
-
cazul a două oscilații, una de 350 și alta de 280 Hz, „bătăile" care vor fi auzite în urma suprapunerii celor două oscilații, vor avea o frecventă de 70 Hz, și vor fi percepute ca un sunet de frecvență joasă, deși frecvențele celor două diapazoane au valori relativ ridicate. Pentru exemplificare, în figură au fost reprezentate două oscilații de 60, respectiv 70 Hz, și oscilația rezultantă. La experiența reprezentată în fig.15, pe cele două diapazoane au fost fixate oglinzi, care reflectă
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
ceasornic, dacă 0<∆φ<π (oscilație circulară stângă) si în sensul lor, dacă π<∆φ<2π (oscilație circulară dreaptă). In fig.16 au fost reprezentate cazurile prezentate mai înainte. Se vede imediat că, în cazul a două oscilații de aceeași frecvență dar decalate în timp, defazajul dintre cele două oscilații vizualizate cu ajutorul unui oscilograf catodic poate fi măsurat direct din figurile de mai sus de pe ecranul oscilografului, folosind traiectoria elipsei rezultante. b. Compunerea oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
dar decalate în timp, defazajul dintre cele două oscilații vizualizate cu ajutorul unui oscilograf catodic poate fi măsurat direct din figurile de mai sus de pe ecranul oscilografului, folosind traiectoria elipsei rezultante. b. Compunerea oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când frecvențele oscilațiilor perpendiculare nu sunt egale, atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor (electrice sau mecanice) cu ajutorul oscilografului catodic. într-
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când frecvențele oscilațiilor perpendiculare nu sunt egale, atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor (electrice sau mecanice) cu ajutorul oscilografului catodic. într-adevăr, folosind o tensiune de frecvență cunoscută aplicată pe o pereche de plăci de deflexie ale oscilografului și tensiunea de frecvență necunoscută ca tensiune de deflexie pe cea de a doua pereche
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor (electrice sau mecanice) cu ajutorul oscilografului catodic. într-adevăr, folosind o tensiune de frecvență cunoscută aplicată pe o pereche de plăci de deflexie ale oscilografului și tensiunea de frecvență necunoscută ca tensiune de deflexie pe cea de a doua pereche de plăci, obținem figurile Lissajous din care putem observa că raportul frecvențelor celor două
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor (electrice sau mecanice) cu ajutorul oscilografului catodic. într-adevăr, folosind o tensiune de frecvență cunoscută aplicată pe o pereche de plăci de deflexie ale oscilografului și tensiunea de frecvență necunoscută ca tensiune de deflexie pe cea de a doua pereche de plăci, obținem figurile Lissajous din care putem observa că raportul frecvențelor celor două tensiuni este egal cu raportul numărului de puncte de contact ale figurilor Lissajous cu dreptele
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
tensiune de frecvență cunoscută aplicată pe o pereche de plăci de deflexie ale oscilografului și tensiunea de frecvență necunoscută ca tensiune de deflexie pe cea de a doua pereche de plăci, obținem figurile Lissajous din care putem observa că raportul frecvențelor celor două tensiuni este egal cu raportul numărului de puncte de contact ale figurilor Lissajous cu dreptele de încadrare duse paralel cu axele de coordonate. (Pentru orientare, aceste puncte au fost marcate în partea centrală a figurii.) Demonstrarea riguroasă a
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
închise sau deschise, după cum este (sau nu) îndeplinită condiția ca punctul ce oscilează să treacă printr-un același punct P' după un același interval de timp T', adică: adică, pentru ca figurile Lissajous să fie curbe închise, trebuie ca raportul pulsațiilor (frecvențelor) celor două oscilații să fie numere întregi. Din figurile Lissajous reprezentate mai înainte, se poate înțelege acum procesul de măsurare a frecvențelor folosind oscilograful catodic. Aplicând oscilația a cărei frecventă dorim să o măsurăm pe o pereche de plăci, și
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
același interval de timp T', adică: adică, pentru ca figurile Lissajous să fie curbe închise, trebuie ca raportul pulsațiilor (frecvențelor) celor două oscilații să fie numere întregi. Din figurile Lissajous reprezentate mai înainte, se poate înțelege acum procesul de măsurare a frecvențelor folosind oscilograful catodic. Aplicând oscilația a cărei frecventă dorim să o măsurăm pe o pereche de plăci, și un semnal dat de un generator de frecventă variabilă (și cunoscută) pe cea de a doua pereche de plăci, vom varia frecvența
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
frecvențelor folosind oscilograful catodic. Aplicând oscilația a cărei frecventă dorim să o măsurăm pe o pereche de plăci, și un semnal dat de un generator de frecventă variabilă (și cunoscută) pe cea de a doua pereche de plăci, vom varia frecvența celui de al doilea semnal până la valoarea pentru care se obține o figură Lissajous închisă, iar defazajul între cele două oscilații este cuprins între π/4 și 3π/4 (sau, respectiv 5π/4...7π/4), adică suntem în cazul uneia
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
suntem în cazul uneia din curbele Lissajous de pe coloanele din mijlocul figurii precedente. Raportul dintre numărul punctelor de contact ale curbelor Lissajous cu o linie orizontală si una verticală care ar închide figura, ne va indica si raportul celor două frecvențe. Asemenea puncte au și fost marcate pe coloana din mijloc a întregii figuri precedente (pentru ∆φ=π/2); se vede imediat din figură că, atunci când, de exemplu,ν1 = 2ν2, punctul material străbate o singură dată distanța de la marginea de sus
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
similitudinilor) existente între mărimile și legile oscilațiilor mecanice și electromagnetice prezintă o importanță teoretică și practică deosebită, permițând modelarea electrică a unor procese mecanice, și reciproc. De exemplu, se poate realiza o rețea de circuite de curent alternativ ale cărei frecvențe de absorbție maximă (rezonanță electromagnetică) să corespundă frecvențelor de absorbție maximă ale unei molecule poliatomice, echivalentă cu o rețea de "circuite oscilante" mecanice (rezonanță mecanică). Invers, se poate realiza un sistem de oscilatori mecanici cuplați, a cărui comportare poate fi
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
și electromagnetice prezintă o importanță teoretică și practică deosebită, permițând modelarea electrică a unor procese mecanice, și reciproc. De exemplu, se poate realiza o rețea de circuite de curent alternativ ale cărei frecvențe de absorbție maximă (rezonanță electromagnetică) să corespundă frecvențelor de absorbție maximă ale unei molecule poliatomice, echivalentă cu o rețea de "circuite oscilante" mecanice (rezonanță mecanică). Invers, se poate realiza un sistem de oscilatori mecanici cuplați, a cărui comportare poate fi pusă în corespondență cu cea a unui sistem
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea unei acumulări de secole, făcând loc și acelor necesare limite ale cunoașterii: „Cu evaluări tipice, cu frecvențe, cu fluctuații, cu corelații și cu indici, cu câteva scheme tipice, statistica speră să dea imaginea lumii, făcând să rărească pentru omul de știință iluziile pe care le-a trăit mecanicismul veacului trecut” (Octav Onicescu, 1933). Această lucrare prezintă două
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
2 a reperului R4: se compară funcția de repartiție empirică cu cea normală, teoretică). Valorile observate prezintă o anumită distribuție, numită distribuție instantanee. Graficul de timp permite punerea în evidență a distribuțiilor instantanee și determinarea distribuției empirice a datelor observate. Frecvența de apariție a fiecărei valori este egală cu numărul punctelor plasate pe grafic, pentru fiecare valoare observată. Distribuția empirică ce corespunde cotei 2 pentru reperul R4 este ilustrată în graficul din figura următoare. Pentru a determina distribuția empirică se calculează
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de ajustare exprimă potrivirea unei distribuții empirice la o distribuție ajustată sau teoretică. Testul Kolmogorov-Smirnov se poate utiliza atât pentru studiul concordanței datelor continue, cât și a celor ordinale. Se bazează pe compararea funcției de repartiție de sondaj (reprezentată de frecvențele relative cumulate) cu funcția de repartiție teoretică (așteptată). Se calculează diferențele (în valoare absolută), pentru fiecare valoare a variabilei, realizându-se astfel o comparare individuală dar și una globală, prin faptul că frecvențele sunt cumulate. Statistica testului este valoarea maximă
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
funcției de repartiție de sondaj (reprezentată de frecvențele relative cumulate) cu funcția de repartiție teoretică (așteptată). Se calculează diferențele (în valoare absolută), pentru fiecare valoare a variabilei, realizându-se astfel o comparare individuală dar și una globală, prin faptul că frecvențele sunt cumulate. Statistica testului este valoarea maximă D a diferențelor absolute. Studiu pentru reperul R4, cota 2: 64.00±0.80 Datele sunt prezentate în tabelul următor. Ipotezele testului sunt: H0: distribuția caracteristicii coincide cu distribuția așteptată H1: distribuția caracteristicii
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
un volum mare al eșantionului. Practic, se poate accepta o repartiție normală pentru n>10 dacă repartiția lui X este aproape simetrică sau pentru n>30 pentru repartiții cu asimetrie pronunțată sau necunoscută. Pentru cazul considerat, se constată din histograma frecvențelor absolute că repartiția manifestă o ușoară asimetrie. Obținerea valorii medii x pentru eșantionul considerat devine echivalentă cu extragerea la întâmplare a unei valori dintr-o repartiție normală, deci toate considerațiile se fac la fel ca și în cazul distribuției normale
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
fișa de observație curentă completată pe tot parcursul cercetării; experimentul psihopedagogic, testul - probe cu conținut psihologic, convorbirea, analiza produselor activității. Pentru înregistrarea, analiza și interpretarea rezultatelor am apelat la metode grafice și statistico - matematice: diagrama de comparație, histograma, poligonul de frecvență, media aritmetică. Astfel prin intermediul observației mi-am propus să urmăresc: Integrarea socio - afectivă a copilului în colectivul clasei: 1. relațiile cu copiii în timpul jocului, lucrărilor în grup, în pauze (genul de joc pe care îl preferă, statusul abordat - conducător, subordonat
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
siliconi de condensare, siliconi de adiție. Siliconii de condensare sunt alcătuiți dintr-o bază și un accelerator și se prezintă de obicei într-o formă fluidă și una foarte vâscoasă. Ei sunt mai frecvent utilizați, vâscozitatea lor scăzând prin creșterea frecvenței spatulării, priza fiind rapidă. ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 113 Siliconii de adiție se prezintă în patru consistențe: fluidă, medie, vâscoasă și foarte vâscoasă fiind calitativi superiori siliconilor de condensare, dar cu un preț mult mai ridicat. Denumiri comerciale ale
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
Iamandescu, 1997, p. 21); Schimbări de ordin ambiental și relațional, cu impact major în sfera afectivă. Schimbările de ordin ambiental se referă la schimbările suferite de bolnavii internați sau reținuți la domiciliu cuprinzând următoarele elemente: restructurare sau o diminuarea a frecvenței contactului cu lumea familiară a bolnavului (cei apropiați, prieteni, membrii ai familiei) (în special când sunt internați); limitează contactul bolnavului cu unii prieteni împreună cu care efectua o serie de activități „în grup”; boala creează premize de ordin psiho-fizic pentru dereglarea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări de salvare din indigența și ignominia contingenței. Identitatea lui e aceea a unui veșnic, neobosit și neliniștit căutător (Vladimir Streinu îl numea „poet al libertății”). De unde, marea frecvență și pondere a sideralului și neptunicului. Poet al ascensionalului, ca și al orizontului acvatic, el aici își caută identitatea: „Mi-e auzul larg spre culmi aeriene:/ e-un du-te-vino printre stele albe/ ca niște șoimi pe care nu-i doboară
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
la Cârpa (azi Valea Timișului), apoi la cercul dramatic de la Casa Pionierilor din Caransebeș și ca profesor de limba română la liceul din Caransebeș. După o întrerupere de cinci ani, în 1961 îi este admisă reînscrierea la facultate, cursuri fără frecvență. Obținând examenul de stat în 1962, intră redactor la „Scrisul bănățean” (devenită în 1964 „Orizont”). Din 1971 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor la „România literară”. Meloman și cinefil pasionat, iubitor și „consumator” avizat de cultură de bună
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
legionari” etc. Intermitent, cât era în funcție, predase materialismul dialectic și istoric, apoi estetica generală la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
a lui Sell sunt sugestiv prezentate de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar Han, Francisc Șirato, I. Teodorescu-Sion și Theodor Pallady. Cam la același nivel de frecvență se prezintă sectorul muzical, prin semnalări de spectacole sau prin puncte de vedere pe subiecte din domeniu (C. Brăiloiu, Debussy, Emil Rigler Dinu, Din fluctuațiile muzicii românești). Alte rubrici efemere sunt „Atitudini”, „Punere - sau puneri, după împrejurări - la punct”, susținută
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]