9,181 matches
-
pastorale sunt realmente în Homer. G. Murnu le-a făcut numai traco-getice, le-a țărănizat. Toate priveliștile cu vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc hexametrului. În hexametru își latră furia, țărănește, Ahile, Nestor vorbește ardelenește-popește și se îmbracă aproape ca un țăran, cu veșmânt mițos, încălțîndu-se cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în experiența colectivă, cum s-ar zice, în istorie. Ar dori pentru România destinul Franței și populația Chinei. În această privință pesimismul său e regretabil. România nu înseamnă nimic, condiția ei e "tragică". Singura scăpare, ipotetică și aceea, e riscul, furia mesianică, delirul imperialistic, mitologia. Tinerii nu cunosc, precum se vede, valorile naționale. Eseistica aceasta pe motive de filozofie existențială a avut oarecare răspândire, mergând de la considerațiile ontologice până la probleme de doctrină juridică (Petru P. Ionescu, Bucur Țincu, Ilie N. Lungulescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fost calea pe care a mers națiunea și guvernul ei. Din nenorocire ei a făcut contrariul. După luarea Plevnei, atacurile au început și mai cu înverșunare. Eroul Osman-Pașa a capitulat; eroii de la Pressa și de la Timpul bombardează, cu o furie crescentă, guvern și națiune"502. Problematica articolelor din 1878 vizează condițiile impuse României, în urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, pentru recunoașterea independenței naționale. În acest sens, i se solicită țării noastre modificarea Constituției de la 1866, care stipula unele restricții
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a teoriei sale cu aceea stabilită de Baudrillard, Lyotard critică "naturalismul" pe care îl regăsește în privilegierea schimbului simbolic de către Baudrillard, critică pe care o regăsim repetată și în La condition postmoderne 427: "Oricât de superbă și sfântă ar fi furia sa, ea încă vizează ceea ce este adevărat, ea îi reproșează economiei politice, fie ea marxistă, mai ales celei marxiste, întrucât s-a așteptat de la ea contrariul, faptul că a rămas în sfera producției, a valorii, a muncii și deci că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pună bazele unor noi pacte de pace. Haina pe care o purta era murdară; aspectul său, vrednic de dispreț; fața, lipsită de orice frumusețe. Și totuși, Dumnezeu dădea cuvintelor sale o așa mare putere, că multe familii nobile, între care furia nepotolită a unor dușmănii îndârjite ajunsese până la vărsarea de sânge, luară drumul păcii. Reverența și evlavia mulțimii față de el erau enorme, astfel încât foarte mulți bărbați și femei se aruncau asupra lui mânați de dorința de a atinge măcar poala hainei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poruncit, în virtutea sfintei ascultări, să se grăbească să meargă în Germania cu fratele Cezar. Acel frate este fratele Giordano din Giano, care scrie pentru voi aceste memorii; care a venit în Germania printr-o asemenea aventură; care a scăpat de furia germanilor de care era îngrozit, și care împreună cu fratele Cezar și alți frați a sădit pentru prima oară Ordinul Fraților Minori în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-mi gluma, ea a răspuns: „Ei bine, noi avem foarte mulți oameni care simt că nu le rămâne altceva de făcut decât să țină În mâini scutecele murdare”. Pe măsură ce discutam mai multe despre situația ei, am descoperit că nivelul de furie și Înstrăinare resimțite de personalul pe care Îl conducea era neobișnuit de ridicat. „Din păcate”, a afirmat ea, „echipa noastră de management nu este dintre cele mai tolerante. Cred că o parte dintre problemele lor se regăsesc În faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ă Teama de schimbare Ă Teama de răspundere Ă Proiecția negativă Ă Tergiversarea Ă Lipsa respectului de sine Ă Utilizarea defectuoasă a timpului Ă Gândirea individualistă Ă Prejudecata Ă Invidia Ă Părtinirea nemotivată Ă Lipsa unor obiective clare Ă Ostilitatea, furia, vina Ă Lipsa de energie Printre preferatele mele s-a numărat ceea ce o cunoștință a mea numea „gândire În oglinda retrovizoare”. I-am cerut persoanei respective să-mi explice. „În principiu”, mi-a spus ea, „este Încercarea de a merge
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
trebuie căutat în complicitatea poetului la întâlnirile amoroase dintre Iulia minor și Decimus Silanus, mai presupune că Ovidiu a scris și niște versuri satirice ocazionale (carmen) pentru a-și distra prietenii: mai ales această din urmă carmen ar fi aprins furia lui Augustus. Prin urmare, vina lui Ovidiu, pe lângă faptul că este omisivă, potrivit lui Nardi, trebuie să fi fost și complicitară. După părerea lui Vincenzo Capruzzi 18, Ovidiu "... un poet pe care azi l-am numi daveronian [à la Guido da
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
complot, menționat numai de Suetonius, nici despre familiaritatea lui Ovidiu cu L. Aemilius Paulus 31. Ar fi greu de acceptat și ipoteza lui Giovanni Masera 32, potrivit căruia Ovidiu ar fi fost exilat pentru că a asistat la violentul acces de furie al lui Augustus la aflarea vestii despre înfrângerea lui Varro în Germania și, se prea poate, pentru că a scris versuri epigramatice pe această temă care, în urma unor indiscreții, au ajuns sub ochii lui Augustus 33. Din elegia Tr. III, IV
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe Augustus cu nepotul Agrippa Postumus. Iată care este raționamentul lui Nemethy: Ovidiu a fost condus de Fabius și de soția acestuia să-l vadă pe Agrippa Postumus, cu care era prieten, și când Agrippa și-a atras asupra sa furia lui Augustus, împins de această prietenie împreună cu alți prieteni de-ai lui Agrippa, a încercat să intervină în favoarea acestuia, fapt pentru care și-a atras mânia lui Augustus și asupra sa. Acestei ipoteze i se poate opune cea a lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai grav98, care ți-a dăunat! (Scis aliud, quod te laeserit, esse magis). Oricum ar fi, căci nu trebuie amintită acea durere nu poți spune că nu ai comis nicio greșeală. Chiar dacă vrei să-ți acoperi crima sub imaginea greșelii, furia judecătorului tău nu a fost mai severă decât o meritai"99. Iată repusă în discuție problema error în toată gravitatea ei. Totuși, chiar dacă, până la sfârșit, această error s-ar putea dovedi a fi un simplu pretext pentru Augustus, o "cauză
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
evidență până în acest moment. Înainte de toate, observăm că Ovidiu trece în revistă o întreagă serie de pedepse, pe care Augustus i le-ar fi putut aplica pentru vina sa. Într-adevăr, el declară într-un pasaj adresându-se lui Augustus: "Furia ta a fost moderată și m-ai lăsat în viață; nici dreptul de cetățean, nici numele nu mi-au fost luate; norocul meu nu a fost dat altora; nici în termenii edictului nu sunt numit exilat. Mi-a fost frică
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de cetățean, nici numele nu mi-au fost luate; norocul meu nu a fost dat altora; nici în termenii edictului nu sunt numit exilat. Mi-a fost frică de toate aceste pedepse, pentru că îmi dădeam seama că le meritasem; dar furia ta a fost mai blândă decât greșeala mea. Tu mi-ai ordonat să plec ca relegat în teritoriile pontice și să brăzdez cu o navă de fugar marea Scitică"111. Într-un alt pasaj, adresându-se soției lui de data
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sulmonezului pedeapsa cu moartea. Ovidiu se grăbește să ne aducă la cunoștință acest lucru: Când mi-a dat pedeapsa, clemența sa a fost atât de mare, încât pedeapsa a fost mai blândă decât mă temeam. Mi-a fost acordată viața; furia ta s-a oprit dincoace de moarte 113, o principe, ai fost cumpătat în ceea ce privește folosirea puterii tale. În plus, mi-a fost lăsat și patrimoniul, de parcă viața ar fi fost un beneficiu nesemnificativ. Nici nu mi-ai condamnat faptele (facta
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cazurilor cele mai semnificative, în care atitudinea rigidă, aș spune chiar de opoziție ostentativă față de regimul augustan, este evidentă. Trebuie să fie fost mult mai numeroase, însă, cazurile în care opoziția lua forme mai prudente, pentru a nu-și atrage furia lui Augustus; dar și adversitatea acestora față de imperiu era la fel de sigură. Mai era categoria, desigur, foarte numeroasă a personajelor care invocau pretexte diferite pentru a se ține departe de sarcinile politice de tot felul invocând pretexte de tot felul, mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
non posse, ut singulae Tristium elegiae uni certae personae adsignentur exceptis elegiis ad uxorem scriptis"166. S-ar putea presupune cel mult că unus et alter, duo tresve, treve duosve, prieteni foarte fideli care riscă să-și atragă asupra lor furia lui Augustus, numai să-l poată consola pe sulmonez în nenorocirea sa, ar trebui identificați orientativ cu Rufus (Ex Ponto, II, XI, 9), Celsus (I, IX, 15-22), Gallius (IV, XI, 4) și Paulus Fabius Maximus (II, III, 83), întrucât aceste
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
anticipăm o lămurire. Din două una: ori acești "doi sau trei, unu sau doi" prieteni fideli ai lui Ovidiu erau într-adevăr "prieteni la cataramă", cum se obișnuiește a se spune, ai poetului, într-atât încât să înfrunte până și furia lui Augustus; ori s-ar putea bănui că erau direct interesați să-și vadă prietenul lor sulmonez în acel moment deosebit ca să afle de la el, din gura lui, proporțiile autentice ale nenorocirii lui Ovidiu, pentru a se asigura că persoana
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui, Fabia: aceasta, după sfaturile unchiului, va deveni și mai bună. Ceea ce ni se pare că merită pus în valoare este, mai ales, participarea sinceră și profundă a lui Rufus la durerea lui Ovidiu, în momentul în care, lovit de furia lui Augustus, acesta a fost abandonat de toți prietenii lui numeroși de dinainte: "le consider a fi un mare merit declară sulmonezul lacrimile care-ți brăzdau fața, când o căldură crescândă o lăsa uscată pe a mea; le consider ca
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a amestecat lacrimile cu ale mele până la sfârșit. O, de câte ori, protector nefericit al amarei mele vieți, mi-a oprit mâinile mele pregătite pentru un gest fatal (chiar împotriva mea însumi!). O, de câte ori nu mi-a spus: Va putea fi îmblânzită furia zeilor și nu spune că nu te poate ierta". Dar, mai ales, îmi repeta: "Gândește-te la cât de mult îți veni în ajutor Maximus; Maximus va acționa; cu zelul său de prieten, va cere ca mânia Cezarului să nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
insistă asupra prezentării teoriei prizonierilor barbari care însoțesc carul triumfătorului. Dintre aceștia ies în evidență conducătorii dușmanilor: "majoritatea au obtinut viața și iertarea, printre aceștia Batonus, capul și trupul acestui război". Și imediat Ovidiu adaugă: "Și de ce aș spune că furia divină nu se poate potoli în ceea ce mă privește, când îi văd pe zei indulgenți cu dușmanii?"196. Este un element care revine și altădată sub penița sulmonezului, ca un leitmotiv, dorind parcă să stabilească o paralelă între situația sa
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Messalla Corvinus i-a insuflat Sulmonezului "pentru a încredința versurile publicului": din câte se pare, Ovidiu de unul singur, fără impulsul lui Messalla Corvinus, nu s-ar fi hotărât să înfrunte într-o formă uneori directă, dar adesea mascată, eventuala furie a Împăratului și a cercului său. Nu trebuie să uităm că, la numai douăzeci de ani, la Filippi, Messalla Corvinus avusese comanda cavaleriei armatei a lui Brutus împotriva Triumvirilor: și Brutus trebuie să fi rămas și pentru el un simbol
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
silenda est" (v. 147) dar cu rugăminți presante și cu lacrimi trebuie să-i ceară un loc de exil mai puțin dur. Din aceste versuri rezultă clar și categoric că Fabia era la curent cu acel factum care a provocat furia lui Augustus: și repetăm, dacă în acel factum Ovidiu ar fi jucat vreun rol dezonorant adică să o facă pe "mediatorul" în scandalurile Iuliei Minor -, Fabia nu ar fi avut niciun motiv ca să-l mai apere pe poet. În sfârșit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
trebuia să fie disculpat și orice bănuială de înțelegere tacită dintre Ovidiu, relegatul lui Augustus, și Paulus, "amicus Augusti", trebuia îndepărtată. Această neliniște a lui Maximus de a se vedea disculpat rezultă clar din scrisoarea lui Ovidiu: "Desigur, la început, furia ta era justficată și la fel de gravă ca cea a lui Augustus, care se supărase pe drept pe mine; durerea care atinsese inima marelui Cezar tu jurai (iurabas) pe loc că era și a ta: când însă ai aflat originea dezastrului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]