11,358 matches
-
am fâstâcit; de la început aveam semnale că, de exemplu, scena nu este pentru mine. Tot din acea perioadă îmi amintesc că eram în vizită în satul natal la o mătușă. Casa era la strada principală, eram doi trei copii la gard, aveam și un fluier din tablă zincată cumpărat de la ,,Bâlciul” care tocmai poposise în sat. Pe stradă mai treceau mașini, iar la un moment dat se întâmplă că atunci trece o mașină și eu suflu zdravăn în fluier. Basculanta oprește
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
bucățică de cărămidă plată, o arunc ca pe un bumerang și aceasta nimerește exact cocoșul în cap. Vietatea începe să se zbată de ceasul morții, eu mă sperii, nu mai știu ce să fac și până la urmă îl arunc peste gard. Bineînțeles că a doua zi s-a aflat, mama a plătit cocoșul vecinei, iar eu în tot acest timp am trăit un calvar; mă simțeam ca un criminal căutat de lege. Apoi am început să-mi revin; până la urmă fusese
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fi fost probabil băgat la pușcărie, iar apoi ar fi trebuit oricum să fac și restul de armată. Apoi îmi amintesc de o scenă care s-a petrecut chiar în biroul maiorului când pentru o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de specialitate, luând «la mână» imobil cu imobil, făcându-le acestora descrieri de identificare, arătându-le poziția, modul de amplasare, vecinătăți, făcând aprecieri asupra stării de uzură a fiecărei clădiri, a fiecărei utilități, specificând materialele din care casele, acareturile, zidurile, gardurile despărțitoare sunt construite, fără să lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grajduri, fiecare pentru 16 viței. Se mai află o grădină cu șură pentru 48 de vaci și 6-7 bivoli, și în sfârșit încă o șură mai mică. Conacul mai are o grădină veche și mare pentru zarzavaturi înconjurată de un gard de mărăcini. O pare din terenul acestei grădini este ipotecat de colonul Nica Roman. Moșia mai dispune de teren cu staul pe care se află sesiunea ipotecată de Anca Olar. Casa nobiliară Teleki mai deține terenuri arabile după cum urmează: - la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
înăltuț și subțirel cu ghiozdanul în spate și cu un frumos buchet de crizanteme albe în brațe. Băiatul nu-l scapă din ochi pe prietenul său patruped, Rex, care are caninul obicei de a se repezi să se răfuiască prin gard cu potăile ce-l latră furioase din curțile prin dreptul cărora trece. Instructajul pe care i l-a făcut Radu înainte de plecarea spre școală se pare că deocamdată dă rezultate. Profesorul septuagenar Dumitru Dascălu, retrăind afectiv momentele prilejuite de începerea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de colo-colo fără teama celor din jur, mai ales atunci când primeau alune sau nuci iar pe aleile ce legau punctele amenajate își făcea apariția câte un arici sau câte-odată întreaga familie care mergea în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
prin fața vilei Dora sau dr.Huschith după care panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică, aceasta a devenit un imens parc ce cuprindea, pe lângă rondourile cu flori, labirinturi din gard viu, alei cu bănci puse în locuri însorite sau la umbra arborilor locului sau aduși din alte zone din Europa, plantați și care s-au adaptat la clima din zonă. În locurile cu vizibilitate bună din mai multe puncte ale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
căsătorie. La Lonea am cunoscut și alte rude ale cumnatului meu, pe care i-am vizitat și la care am mâncat și cireșe. Șederea aici a fost plăcută. Era prima ieșire din mediul cunoscut de acasă. Zilnic eram cocoțat pe gardul din spatele casei privind trenurile care treceau chiar pe lângă gard. Tot privind am observat diferențele dintre locomotive și vagoane. Într-o zi am plecat la scăldat pe malul Jiului împreună cu Puiu, fără să o anunț pe sora mea. Ajungând acolo, un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cumnatului meu, pe care i-am vizitat și la care am mâncat și cireșe. Șederea aici a fost plăcută. Era prima ieșire din mediul cunoscut de acasă. Zilnic eram cocoțat pe gardul din spatele casei privind trenurile care treceau chiar pe lângă gard. Tot privind am observat diferențele dintre locomotive și vagoane. Într-o zi am plecat la scăldat pe malul Jiului împreună cu Puiu, fără să o anunț pe sora mea. Ajungând acolo, un grup de copii care îl cunoșteau pe Puiu l-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de campanie. După terminarea războiului stațiunea a existat ca unitate militară de transport și vânători de munte. Tot cu Peidy am pornit să culegem fragi și căpșuni sălbatice și fără să ne dăm seama, am ajuns pentru prima dată lângă gardul construit, în jurul stațiunii climaterice, de către unitatea militară ce s-a stabilit acolo. Într-o seară târziu, în toamna aceluiași an, vila Dora a luat foc. Toată lumea în putere din colonie a mers să ajute la stingerea incendiului care a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de predare în limba română, deși nu eram puțini, rămâneam la școală pentru ore suplimentare de limba germană. Ne-am plictisit însă destul de repede și am renunțat toți la aceste cursuri. Dacă până acum desenam cu cretă și cărbune pe garduri, pe pereți, mai ales pe cei proaspăt zugrăviți, a venit momentul să arăt ce știu și totodată să învăț regulile folosite în desen. La școala noastră se țineau cursurile de dimineață și după amiază, datorită numărului mare de clase paralele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
podul casei lor, unde într-un cufăr vechi am găsit coli întregi de timbre cu portretul regelui Carol al II-lea. Datorită faptului că pe ele scria “Poșta Română” nu așa cum știam noi „R.P. Română”. Le-am lipit pe toate gardurile. Printre aceste coli cu timbre am găsit și blocuri cu timbre “CENTENARUL NAȘTERII REGELUI CAROL I ”. Erau trei blocuri diferite. Pot să spun cu mândrie că am reușit să păstrez până acum câte un exemplar din aceste trei blocuri. Din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
chipul lor brăzdat de vânt. Pe câmpiile pustii așez florile viu colorate, cerul îl îmbogățesc cu stele și norii îi alung ziua, de pe cer, lăsând să pătrundă razele soarelui în tot ce mișcă pe pământ. Păsările le așez pe un gard să le ascultăm cum ne cântă, melodia ce nu o putem interpreta niciodată, chiar dacă am absolvit conservatorul. Prin aparatul de fotografiat atârnat la gât mereu, imortalizez clipa nemuririi înrămând-o, ca o dovadă ca am trecut pe aici și nu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care le alesesem din cele 23 pe care le aveam realizate, fiind și foarte curios de cele ce îmi va spune. Era pentru prima dată când îmi expuneam lucrările. Privindu-le, i-au plăcut, îndemnându-mă să le reazem de gard pe toate pentru a fi expuse și trecătorilor. Așezându-le cu grijă pe locul ce îmi fusese indicat, imediat am simțit în preajma mea noi persoane ce îmi admirau lucrările. Primii au fost artiști ce expuneau deja în parc, fiind curioși
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de această cumplită maladie. Unul dintre ele este cel al Luciei HossuLongin, pe când realiza documentarul Memorialul durerii. Vă mai amintiți de obsesivele imagini cu porți 59 care se închid succesiv, de lătrăturile câinilor filmate cu încetinitorul sau de păsărica de pe gardul cu sârmă ghimpată? Câtă simțire poetică, atâta dramă. Dramă, însă, din punctul de vedere al calității documentarului, dramă care punea în umbră adevărata tragedie a faptelor prezentate, care altfel ar fi fost destul de expresive pentru a impresiona prin ele însele
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pierdut ceva? Cu timpul, trăind aici, am intrat iarăși în hora marilor știri despre evenimentele mărunte de la noi din sat. Mă surprind din când în când cum mă uit și eu la discuțiile despre cum a înjurato țața Floarea peste gard pe țața Vica, la analizele analiștilor despre cât de grav e că Vasile sa luat de mândra lui Gheorghiță, la discoteca de la căminul cultural, sau la seminariile televizate iscate de faptul că purceaua lui Ion a intrat în porumbul lui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
vedem obiectele ca atare, ci, privindu-le, ni le amintim . CÎnd mă reîntorc acolo, mă gîndesc uneori astfel și la mine Însumi și parcă aștept să mă alunge lumina ascuțită a dimineții care aprinde mai Întîi florile galbene de lingă garduri... Dar numai după ce coborîm din Olimp avem amintiri. CÎt timp ne-am aflat În el n-a contat decît clipa. Timpul e unul dintre ultimele cuvinte pe care le-am Învățat, ca să numim cu el tocmai regretul, iar melancolia am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
apa deloc, contribuind la această atmosferă de realitate saturată de timp. Nuferi ușor tumefiați de căldură Încurcă barca; În apă umbrele se văd alungite ca siluetele din pînzele lui El Greco. Printre sălcii, o plantă agățătoare sălbăticită, cu flori albe, Înăbușe gardul care Împrejmuie lacul. Ea singură Îmi ajunge ca să nu-mi mai pun cîtva timp alte Întrebări. Acum pot spune că luciditatea lui Narcis este o luciditate amară, o flacără care luminează pentru a ucide. La Început, i-a făcut fără
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
soarbă neantul. Ulise a aflat În felul său acest adevăr după ce a rătăcit zece ani pe mare. Și dacă tensiunea gotică neagă zidurile pe care se sprijină, Icar nu-l neagă pe Anteu. Cum nici florile acestea albe spînzurate pe gardul din jurul lacului nu contestă pămîntul ce le hrănește. Intuiesc de ce a fost exaltat adesea peisajul mineral, dar e absurd să duci oroarea de moarte și de confuzie pînă la ura față de arbori, ca Baudelaire. Anteu Puțin interesează cît de puternic
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ca ugerul unei vaci înainte de muls, iar la altele ca după muls. Toate acestea te făceau să zâmbești ironic și să le privești cu o fascinație copilărească . După aparențe, viața nu părea deloc ușoară, iar cârnații nu stăteau întinși pe garduri. Contemplând, Alin simțea că va avea cale lungă până să atingă apogeul la care visa: să ajungă un om de afaceri apreciat. Gândul care-l frământa era destul de serios și se întreba dacă nu cumva era prea pretențios cu el
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
oră te trimit la un gen mult mai rar, dar foarte necesar (filmul-anchetă), cum a fost Omul zilei, al lui Dan Pița. însă Magnatul (regia : “erban Marinescu, scenariul : Bogdan Ficeac) nu e Omul zilei ; e mai mult Omul, frate cu gardul, ca în Afară-i vopsit gardul : la prima vedere, ceva cu afaceri, intrigi, dezvăluiri, mașinațiuni politice și tot tacâmul ; la a doua, odată intrat în meniu, o poveste plicticoasă despre un patron de presă strâns cu ușa să cedeze, să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]