10,090 matches
-
pe cel mai sfânt tăcând În urma mea rămâneți voi Și mă strigați din loc în loc Pe drumul nou feri-mă-voi De cântece fără soroc. III.2. Întâmplări din viața de student III.2.1. Curs, laborator, seminar: seriozitate și glume nevinovate Pentru noi, istoria a început în anul 1958. Nu chiar din prima zi de școală. Cursurile anului I le-am început împreună cu cei de la Secția Fizică-Chimie. Îmi aduc aminte de unul din cursurile de chimie generală, la care profesorul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prietenești, dar și cele rezultate în urma ”înnemuririi” (nunți, botezuri). După întâlnirea de 10 ani, noi, cei din Iași, am hotărât să ne vedem în ultima sâmbătă a fiecărei luni, la Casa Universitarilor. Acolo aveam masa noastră, colțul nostru, amintirile noastre, glumele noastre... eram... acasă, în Grupa 473, deși mulți se risipiseră prin diferite colțuri ale țării. Aceste întâlniri s-au desfășurat cu o regularitate de ceasornic timp de aproape 15 ani. Peste 150 de întâlniri. Cu aceeași bucurie ne vedeam de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
bucuria revederii. Era o veselie de parcă toată lumea era a noastră. Se discutau și lucruri serioase legate de viața profesională. Aflam ce greutăți întâmpinam legate de sănătatea părinților. Ne bucuram de nașterea fiecărui copil, făceam planuri de viitor. Se făceau multe glume și farse. Unele mai puțin ortodoxe, chiar cu o tentă politică. Iătă una dintre ele. La fiecare întâlnire aveam rezervat unul dintre separeurile de la Casa Universitarilor. Într-o sâmbătă, când eram adunați cu toții, iar Sala mare a Casei Universitarilor era
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Puține sunt lucrurile de care nu vor să-și amintească. Chiar și dragostea ascunsă pe care Bohosievici, fost șef de cercetare la Întreprinderea Metalurgică, i-a purtat-o Veronicăi, iese acum la iveală. Pentru mine el era cel care făcea glume răutăcioase”, spune Veronica Rusen, fostă Dimitriu, puțin contrariată la auzul declarației. Amintirile sunt pe rând toate depănate. Un nume care le revine în minte mai ales lui Mișu și lui Strat este cel al lui David Darabă. A murit anul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pierde orice însemnătate și seriozitate. Atât de repede a fost discreditat ordinul, încât într-o zi, pe când Calea Victoriei erea plină de-lume, un câine străbate strada în fugă, având la coadă atârnată „Steaua României“. S-a râs mult de acestă glumă a unui farsor, dar gluma avea înțelesul ei serios. Un incident supărător se produce: un domn Bibănescu, magistrat, fiind destituit de către ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, pândește pe consilierul Tronului și-l lovește. Faptul produce, firește, mare senzație. Presa conservatoare de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Atât de repede a fost discreditat ordinul, încât într-o zi, pe când Calea Victoriei erea plină de-lume, un câine străbate strada în fugă, având la coadă atârnată „Steaua României“. S-a râs mult de acestă glumă a unui farsor, dar gluma avea înțelesul ei serios. Un incident supărător se produce: un domn Bibănescu, magistrat, fiind destituit de către ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, pândește pe consilierul Tronului și-l lovește. Faptul produce, firește, mare senzație. Presa conservatoare de opoziție jubilează; iar cel mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o scrisoare a Regelui. Banchetul a fost foarte impunător, la el au luat parte peste 300 persoane. Au toastat: Ion Brătianu, prințul Dimitrie Ghica, I. Câmpineanu, G. Chițu, bătrânul artist Matei Millo etc. S-au spus și un număr de glume. Pe meniu erea, între altele, și filet de Plevna. Când cei 100 chelneri ai lui Hugues apărură cu farfuriile pline de acest fileu, erea parcă o armată care trecea. Atunci un musafir spuse: — Ia priviți defileul fileurilor de la Plevna. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
inima lor ereau pironite asupra Parisului. Această elită, înstrăinată de neamul ei, vorbea, scria, citea, cânta și petrecea franțuzește. O greșală de limba franceză în această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de limba română, o delicioasă glumă. Dar înalta societate este miloasă, aceste femei fără simț și ambițiune națională condescind să vină în ajutorul „des pauvres acteurs roumains“, cu ofranda lor generoasă. O reprezentație de gală fu pusă sub patronajul înaltei societăți, biletele se vând în „societate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească era, din multe puncte de vedere, cu totul deosebită de cea de astăzi. Mai întâi nu exista curentul ideilor socialiste. Câțiva rari studenți cari începeau să guste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-se să dezvăluie, că și în provincie se desfășoară o activitate culturală și artistică, ce trebuie notată elogios, demonstrând că există un spirit provincial viguros în cultura și spiritualitatea noastră. Este un bun povestitor și cel mai spiritual profesor, iar glumele lui te dispun, oricât de amărât ai fi. Discursurile lui, cele mai bune discursuri pe care le-am ascultat ca bibliotecară, erau o savantă împletire de umor cu știință, iar pedagogia lui, neîntrecută. „Autor de este părinte, Eu te rog
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
mulți și din toate părțile lumii. Unii vorbeau foarte puțin limba franceză și te întrebai cum făceau să înțeleagă lecțiile profesorilor. Erau în clasa mea și cîțiva chinezi, care deveniseră cei mai amuzanți: cînd un profesor mai vesel făcea o glumă în timpul expunerii lecției, chinezii, care erau grupați în fundul sălii, începeau să rîdă numai după cîteva momente, cînd rîsetele întregii clase încetaseră deja. Studenții români erau numeroși și se înmulțeau în fiecare an. Cafeneaua Soufflot, la colț între bulevardul Saint Michel
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și mese de o parte și alta și cu intrarea prin colțul străzii. Stîlpul cafenelei era Niță Jinga. Un mucalit, fonf, urît, dar destul de șmecher ca să se bage sub pielea oamenilor. Nu era student. Venise la Paris, adus dintr-o glumă. Într-o zi la București, înainte de primul război mondial, la Cafeneaua Capșa, unde Jinga era nelipsit, doi cheflii români, bogați, care cunoșteau Parisul mai bine ca Bucureștiul, îi spun în glumă lui Jinga: "Mîine la ora 1 plecăm cu trenul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Nu era student. Venise la Paris, adus dintr-o glumă. Într-o zi la București, înainte de primul război mondial, la Cafeneaua Capșa, unde Jinga era nelipsit, doi cheflii români, bogați, care cunoșteau Parisul mai bine ca Bucureștiul, îi spun în glumă lui Jinga: "Mîine la ora 1 plecăm cu trenul de Arad la Paris. Hai, vrei să vii cu noi?" Jinga a luat gluma în serios și a doua zi la ora 1 era în gară, cu două geamantane gata de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Jinga era nelipsit, doi cheflii români, bogați, care cunoșteau Parisul mai bine ca Bucureștiul, îi spun în glumă lui Jinga: "Mîine la ora 1 plecăm cu trenul de Arad la Paris. Hai, vrei să vii cu noi?" Jinga a luat gluma în serios și a doua zi la ora 1 era în gară, cu două geamantane gata de plecare la Paris. Cei doi cheflii nu și-au luat vorba înapoi și așa a ajuns Jinga la Paris. Pe geamantane a legat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
împreună cu toți parlamentarii, și organizam întruniri publice. Vorbeam fiecare despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Sfidarea retoricii. Jurnal german". 12. Nu mai am cărți! 13. Continuu să citesc pe sărite pentru examene, dar nu rețin aproape nimic. 14. Se-ntrerupe des curentul, între 18 și 21,30 e-ntuneric în case. Pe acest fond, o glumă americană adecvată: "La noi în casă toate sînt electrificate. Ne lipsește doar un scaun electric". Toate cele bune, dragule! Te-mbrățișez cu gînd bun! Aurel Borca, 20 mai 1985 Dragul meu, Revin ușor împleticit de miresmele primăverii. Dar e bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bine! O fi primit epistola?! În gazeta locală se anunțase un program și nu era deloc respectat! Închipuie-ți: între 18 și 22 nu era deloc lumină! Să turbezi, nu alta! Am continuat, pe acest fond, să-mi repet acea glumă americană pe care cred că ți-am mai spus-o: "La noi în casă toate sînt electrificate. Ne mai lipsește un scaun electric". Toate cele bune! Voi fi acolo săptămîna viitoare, pe 5 aprilie, cred! Al tău, Aurel P.S. Bucșinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sub influențe antagonice. Regele Carol al-II-lea, continuă rememorările M. Manoilescu, se complăcea în mijlocul micilor lui musafiri, ,,îi invita la masă cu dânsul, le punea probleme de matematică și se amesteca în jocurile lor”, ba chiar discuta cu ei politică, în glumă. În unele cercuri, totdeauna înclinate să bârfească și să coboare pe copiii dinastiei noastre, notează Mihail Manoilescu, se spunea că Voievodul ,,e lipsit de personalitate, fiindcă era lent și potolit în exprimare. Dar colegii lui de joacă îl prețuiau. ,,Voievodul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cercetași. Marele Voievod Mihai va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți, 6 iunie. Începe sărbătorirea Restaurației. Mihai îi oferă tatălui său „un frumos jad” în amintirea momentului revenirii acasă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și mă urmăreau neîncetat. La întoarcere, o bătrână, Saveta Bida, a luat-o pe mama de-o parte și i-a zis: Mărioară, fata asta va ajunge cineva! Numaidecât să o dai la școli mai departe, căci are cap, nu glumă! Ghilitul pânzelor În cea mai mare parte râul Suceava constituie o binefacere pentru locuitorii costișeni și frătăuțeni. În apele sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întind pe prund, să se usuce. Era destul de plăcută această sarcină, mai ales că între ghilitul lor puteam să mă scald în voie, în bulboana din apropiere. De multe ori când mă întorceam seara acasă, tata mă întreba mai în glumă, mai în serios: Spune, cum ți-a mers azi? De câte ori te-ai scăldat? N-ai văzut nici o fantomă în luncă? A fost minunat. M-am scăldat de numai vreo cinci ori c-au venit băieții cu gâștele și a trebuit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi, zicea că în tufișul de zmeuriș moș Martin are să ne vină de hac, ca are să ne mănânce tot din coș și are să ne gonească din proprietatea sa. E bine c-au rămas doar vorbe. Pe moș Martin nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au văzut ușa casei larg deschisă, au înțeles că mai este lume, venită la priveghi. Dar... nemaipomenit. Din cămară tocmai moșul ieșea cu cociorva în mână. Pesemne le-au văzut cu lumânările aprinse și-a înțeles că s-a îngroșat gluma. Pachița își tot făcea cruce, iar Viorica Nemțoc își scuipa de zor în sân că s-a speriat atât de rău, nu-și dădea seama cum a înviat mortul. Ieșiți afară din casa mea, blestematelor! Numai cei din primărie cred
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
albinele se țineau după mine și mă înțepau unde nimereau. Când mi s-au băgat prin păr, în cozi, am început să plâng, că nu mai puteam de durere. Nu știam cum să le scot. Știu că s-a îngroșat gluma, a venit mama, mi-a despletit cozile și a început să-mi scoată albinele, una câte una. Biata mama a încasat și ea câteva ace din cauza mea. Îl însoțeam apoi pe tata la centrifugă, ajutam la turnarea mierii în borcane
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]