12,265 matches
-
în demonstrațiile și construcțiile geometrice nu m-a întrecut nimeni; nici chiar geometrii Egiptului, printre care eu am peregrinat timp de cinci ani ca străin. ” — Clement din Alexandria - Stromates, cartea I. Nu cunoaștem cauza care a făcut ca în filozofia greacă Democrit să nu fie tocmai așa de apreciat. Posibil ca lipsa lui Democrit de ambiție să fi contribuit într-o largă măsură la aceasta, căci între maximele lui se găsește și aceasta : „Cine contrazice din plăcere și face multe cuvinte
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
e, "Cinicul" (Greacă:Διογένης) (c. 412 î.Hr. - 322 î.Hr.), filozof grec din școala cinică, născut la Sinope. Încă din timpul vieții, Diogene devine, ca nici un alt filosof antic, personaj de legendă; potrivit tradiției, Alexandru cel Mare ar fi rostit: ""Dacă nu eram Alexandru, aș fi vrut să fiu Diogene"". Sosit cu
Diogene din Sinop () [Corola-website/Science/301057_a_302386]
-
utilizat ca și pigment încă din vremurile preistorice. În urmă cu 20.000 de ani, acesta (numit "vermilion") a fost utilizat de către locuitorii peșterilor din Spania și Franța. Extragerea mercurului din cinabru a fost menționată pentru prima dată de către filosoful grec Aristotel, în secolul al IV-lea, de unde provine și denumirea sa elenă, "hydrargyros". Pliniu afirma despre mercur: Mercurul este un element care este întâlnit în scoarța terestră. A fost cunoscut încă din perioada vechilor greci, romani, chinezi și hinduși. În
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
localității Costinești se suprapune pe vechea vatră a unei mici colonii grecești (emporion) numită "Parthenopolis". În Evul Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari. În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de "Büffelbrunnen" (în ). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești pentru a-și promova reformele. Cu 9 ani mai înainte Dobrogea de Nord fusese alipită României prin tratatul de la Berlin după ce fusese luată Imperiului Otoman la capătul războiului Ruso-Turc din 1877-1878. Pe lângă pescarii greci, oierii români și crescătorii de cai tătari, care aveau aici colibe și bordeie, s-au așezat în sat și ruși scopiți din secta Răscolnicilor, persecutați în Imperiul Rus și refugiați aici în sec. XIX, după cum arată Eugene Pittard în "La
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
1860 ("Adjidjé"). În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creștere numerică a populației, îndeosebi păstori, veniți din jurul Sibiului, din părțile Brăilei, Ialomiței, iar mai târziu din Oltenia și Moldova care trăiesc alături de pescarii greci și de tătarii colonizați de Poartă în Dobrogea. Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică aparținând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie Nord. La cererea credincioșilor, în anul 1990, Primăria Agigea și-a dat acordul
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a fost transformată cu timpul în mânăstire
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a fost transformată cu timpul în mânăstire de egumeni greci și români care aparținea Parohiei Odaia Vlădichii (azi
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a fost transformată cu timpul în mânăstire de egumeni greci și români care aparținea Parohiei Odaia Vlădichii (azi Sultana). După terminarea bisericii a fost închinată Sfântului Munte. Mânăstirea a fost desființată odată cu secularizarea lui A.I. Cuza, iar biserica a rămas în grija locuitorilor satului până în 1970-1971, când aceștia au fost
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
modestă și toaca ce se bat cu prilejul fiecărei slujbe. Acoperișul este realizat din tablă în două pante. La intrarea în biserică se păstrează pictura originala, icoanele dintr-o parte și din cealaltă a ușii fiind realizate de un pictor grec. În 1935, preotul Alexe Voicu apelează la pictorul Dogărăscu pentru repictare. În interior sunt și alte icoane valoroase aduse de la Sfântul Munte Athos dovadă fiind și semnătura cu litere grecești. De asemenea, interiorul are o cromatica vie, folosind în special
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
cereri de reîmproprietărire. Ca urmare a razboiului greco-turc (1919-1922), foarte mulți greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar populatia musulmana din Macedonia si Creta in Turcia. Liga Națiunilor a intermediat locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaților greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbații demografice și desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, și Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaților române, aceștia au emigrat în Dobrogea și au ocupat tocmai locuințele părăsite
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
Diogenes Laertios (greacă:"Διογένης Λαέρτιος") a fost un biograf al filosofilor greci. Se presupune că ar fi trăit la începutul secolului al III-lea d.Hr. Originar din Laertia (Cilicia), a făcut parte, se pare, din cenaclul literar condus de Iulia Domna, soția lui Septimius Severus. Diogene este autorul unei vaste opere
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
bion kai apophtegmaton ton en philosophia eudokimesanton" (Despre viețile și doctrinele filosofilor), în 10 cărți, integral păstrate și care constituie un important izvor pentru studierea filozofiei Greciei antice. Lucrarea, un adevărat tezaur de informații, prezintă școlile filosofice și biografiile filosofilor greci până la Epicur, incluzând de asemenea, fragmente din operele pierdute ale gânditorilor greci, constituind cel mai prețios document pentru istoria filosofiei grecești. nu adoptă nici una dintre doctrinele expuse, deși se poate constata o anumită înclinare spre scepticism. În scrierile sale, menționează
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
în 10 cărți, integral păstrate și care constituie un important izvor pentru studierea filozofiei Greciei antice. Lucrarea, un adevărat tezaur de informații, prezintă școlile filosofice și biografiile filosofilor greci până la Epicur, incluzând de asemenea, fragmente din operele pierdute ale gânditorilor greci, constituind cel mai prețios document pentru istoria filosofiei grecești. nu adoptă nici una dintre doctrinele expuse, deși se poate constata o anumită înclinare spre scepticism. În scrierile sale, menționează 70 de opere originale ale lui Democrit, dedicate diverselor probleme ale științelor
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
și două școli, dintre care una cu un sediu construit de generalul Fălcoianu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Greci, Ionești și Puntea de Greci. Comuna Greci avea în compunere satele Greci, Petrești, Zăvoiu Orbului și Izvoru, cu 1629 de locuitori; aici funcționau trei biserici, o școală și o moară de apă. Comuna Puntea de Greci avea doar satul de reședință, cu 686 locuitori, în compunere și în ea existau o biserică
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
Ionești, cu satele Ionești, Palade și Gherghești, cu 720 de locuitori avea doar o biserică. În Anuarul Socec din 1925, comunele Greci, Petrești și Puntea de Greci apar deja comasate, sub numele de "Greci", comună din care făceau parte satele Greci, Puntea de Greci și Petrești, cu 2248 locuitori, și arondată plășii Găești din același județ. Comuna Ionești își păstra componența. În 1950, comunele au trecut în compunerea raionului Găești din regiunea Argeș. Comuna Greci a căpătat în timp numele de
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în cioc) și sub ea sunt două inscripții în limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848.
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
au fundal de argint și conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn.
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
Orbán, ofițer din al războaielor franțuzești, mama lui, Eugenia Knenchtel, era de origine germano-greacă. A început studiile la Odorheiu Secuiesc, dar a părăsit țara natală în primăvara anului 1846, plecând la Constantinopol cu familia lui pentru succesiune, din partea bunicii fanariote grece, Eugenia Foresti. Se folosește de ocazia ivită și cutreieră Orientul-Mijlociu. Ajunge în Egipt, suindu-se pe piramide; în Țara Sfântă vizitează locurile biblice. Se întâlnește cu doi "beduini", român și maghiar, din Transilvania, ambii fugiți ca să nu fie înrolați. Studiează
Balázs Orbán () [Corola-website/Science/301326_a_302655]
-
care, de la mijlocul secolului al XI-lea până în secolul al XV-lea, a fost un element dominant în instituțiile de învățământ religios și în universitățile Europei, avea ca scop principal alcătuirea unui sistem logic, în care să se reunească filosofia greacă și romană cu învățătura creștină. La început erau denumiți "scolastici" toți învățații din școlile monahale medievale, dar mai târziu termenul s-a limitat la profesorii de filosofie și teologie din universitățile epocii respective. Interesul principal al scolasticilor nu consta în
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
Banchetul (sau despre dragoste) (în ) este un dialog socratic scris de filosoful grec Platon, discipol al lui Socrate. Constantin Noica spunea că "nici o altă carte de filosofie nu e mai nefilosofică în aparență; nici o viziune morală n-a fost atât de vie, până la scandal. În realitate, ceea ce înfățișează Platon, sub aparențe atât de
Banchetul (Platon) () [Corola-website/Science/301420_a_302749]
-
comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la "ορθο" ("ortho" - drept, corect) și δοξα ("doxa" - slăvire sau, într-un înțeles mai general, opinie), traducându-se, deci, literal „dreapta-slăvire”, cu înțelesul de „credință, opinie corectă”, sau „dreapta-credință”. Este de menționat că și unele din celelalte biserici creștine își
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
în mod expres inserarea ei în Crez. Atitudinea Papei se vede și mai clar în decizia pe care a luat-o cu acel prilej, de a se scrie pe două tăblițe de argint "Crezul" fără adăugire în limbile latină și greacă, pe care a dat ordin să fie așezate pe pereții Catedralei Sfântul Petru din Roma. Biserica suedeză are un episcop care este lesbiană, în timp ce bisericile ortodoxe privesc homosexualitatea drept păcat și nu permit femeilor să devină preoți sau episcopi. În
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]