9,562 matches
-
axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a adunat peste 5000 de călăreți din ținuturile Tecuci și Putna
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de "Dumbrava". În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș". În anul 1864 se formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din comuna Gropile. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut parte din comuna Gropile după care s-a alipit la Cașin. Peste scurt timp iar a trecut la comuna Gropile pentru ca în 1908, cătunul Pochița, să se unească cu comuna Cașin până astăzi. La
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș". În anul 1864 se formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din comuna Gropile. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut parte din comuna Gropile după care s-a alipit la Cașin. Peste scurt timp iar a trecut la comuna Gropile pentru ca în 1908, cătunul Pochița, să se unească cu comuna Cașin până astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din comuna Gropile. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut parte din comuna Gropile după care s-a alipit la Cașin. Peste scurt timp iar a trecut la comuna Gropile pentru ca în 1908, cătunul Pochița, să se unească cu comuna Cașin până astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotușul a județului Bacău și era, ca și acum, formată din satele Cașin și Curița, având
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
să ia drumul spre gara Onești iar de aici spre București. Acum 70 de ani nu erau alte mijloace de locomoție decât carul cu cai sau șareta cu un cal, pe o șosea neasfaltată cu praf de 10 - 12 cm, gropi sau chiar pietroaie până să ajungă să pună piciorul pe scara vagonului de tren. În București a fost condus de fiica lui Cornelia la Arhivele statului pentru a cerceta documente în care să găsească scris cum a luat naștere satul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Dolineni. S-au găsit obiecte de ceramică neagră, lustruită, cu buza fatetada și torți de formă literei X, cățeii de vatra, fibule de tip pomeranian, coliere în formă de coroană. Bastarnii practicau incineratia, depunând în urnă oasele incinerate sau în groapă. Mormintele erau de plan rotund sau oval, iar inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de ardere secundară. Mormintele bărbaților nu prea aveau inventar, doar în trei morminte fiind găsite arme, în rest doar brice
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160 - 170 cm între durghinețe. Operațiune de împletire a durghinețelor cu cetină este foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ancore, alții o împing din partea opusă cu crăcanele, susțin-o în același timp pentru a nu veni înapoi. O parte dintre băieți se îngrijesc să introducă coroana, acea parte rămasă ne împletită din ea cât mai drept în cele două gropi, dirijând-o prin lovituri succesive de mai. Este o adevărată muncă în echipă, fiecare cunoscându-și locul și știind ce are de făcut. Dacă un singur om greșește poate compromite munca tuturor. E un adevărat test de maturitate pentru băieți
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
deosebită a locurilor, a punctelor de belvedere, a pădurilor de foioase și conifere, a poienilor înflorite, a pâraielor zglobii, putând întâni o serie de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
săsesc "Ergetten, Arkedn", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 710 locuitori. Așezare rurală dacica, depistată prin sondaje arheologice în 1961 și 1964. Este vorba de gropi de provizii și bordeie, în care s-au găsit și fragmente de vase modelate cu mâna, datate din sec. III i.C. Prima atestare documentara este din anul 1293. Astăzi, localitatea care este situată în comuna Teaca, jud. Bistrița Năsăud
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
locuința și o anexă, probabil grajd de vite datate pe baza materialului ceramic în secolele XI - XIII. În vederea dezvelirii ei a fost deschisă C2, cu dimensiunile de 6 x 6 m. A mai fost dezvelit un complex arheologic, respectiv o groapă menajeră, conținând un bogat material ceramic datând din secolul al XVI - lea. A fost întregit un vas ceramic, piesa având alături de valoare științifică și valoare muzeala. Cercetările de la Sânmartin de Beiuș au scos la lumină primele materiale arheologice medievale timpurii
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
din Rhodos”. Urme de cenușă se aflau și în jurul amforei, aici s-a mai descoperit o fusaiolă de lut în formă de rondelă. La distanța de 2 m mai spre vest (de primul mormânt) s-a descoperit o a doua groapă, cu contur rotunjit, în care se aflau bucăți de chirpic (probabil de la rug, deoarece acestea conțineau și oase cremate) și cenușă. În același an tot în această zonă, săpându-se un alt șanț, s-au mai descoperit două vase de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Sebeș apare abia în urbariile din secolul al XVII-lea când se vorbește, la Sebeș, de un boier "Comșa", cu cei cinci fii ai săi: "Iovan, Domboie, Roman, Stana" și "Onea". Ei au opt "vecini (iobagi)," o pătrime din muntele "Groapa", altă pătrime fiind a iobagilor, fânați de cinci care și arătura de 60 câble. Vorbind de situația social-politică a țăranilor sub stăpânirea domnilor munteni se poate spune că, în această perioadă, țăranii din Sebeș erau oameni liberi, singurul lor stăpan
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
în despicătura unui trunchi de copac strângându-i-le în el până la strivire. Apoi l-au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea varul. Ingroziți de această pedeapsă cumplită oamenii din sat au numit locul respectiv ,Groapa Bodonii” Bătrânul Coste Copil își aduce aminte de acțiunea de împărțire a unor domenii boierești, împărțire numită ,lanț”. Evenimentul a avut loc în urmă cu mai bine de 100 de ani și începând de la această dată locuitorii au devenit proprietari
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fără a se bate cuie, iar deasupra se pune o seceră, pentru ca moartea să nu mai aibă curajul de a mai veni după cineva din casă. La capul mortului se ține tot timpul o lumânare aprinsă, până în momentul plecării la groapă. După ce a fost pus în sicriu, acesta se așează cu capetele pe două scaune. Aceste scaune vor fi întoarse cu picioarele în sus îndată ce se ia sicriul de pe ele, ca să se întoarcă necazul și boala din casă și să se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]