10,086 matches
-
și de crizanteme au o reputație deosebită. Dincolo de grădină, se întinde stadionul Roland-Garros, cunoscut prin «Internaționalele» de tenis de câmp, care se desfășoară în lunile mai - iunie. În inima pădurii, putem vizită parcul "Bagatelle", cu o suprafață de 24 de hectare. De la jumătatea lui martie, până la jumătatea lui aprilie, parcul este înfrumusețat de plantele bulboase. "Jardin de Bagatelle" este fermecător în perioada înfloririi trandafirilor (din iunie până în octombrie).Aici, îndrăgostiții își au locul preferat, de aici expresia "«faire la bagatelle»". În
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
datând din anul 3000 î.Hr. Romanii au îmbunătățit și răspândit cultivarea. În ziua de azi principalii producători sunt: China, Italia, Statele Unite, Spania, Argentina, Germania, Coreea, Japonia, Turcia și Africa de Sud. Cea mai mare productivitate o are Austria cu 44 tone pe hectar.
Păr (pom fructifer) () [Corola-website/Science/309715_a_311044]
-
25 (fosta Silozului). Numeroasele construcții din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, partial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniței, dar și de pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Proprietatea Moară Assan a avut inițial o suprafață de 5,41 hectare. Din cauza construcțiilor din zonă, a blocurilor construite înainte de 1990, suprafața ansamblului a ajuns la 4,7 hectare. După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moară lui Assan au fost vandalizate și apoi demolate ilegal. Clădirea centrală
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniței, dar și de pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Proprietatea Moară Assan a avut inițial o suprafață de 5,41 hectare. Din cauza construcțiilor din zonă, a blocurilor construite înainte de 1990, suprafața ansamblului a ajuns la 4,7 hectare. După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moară lui Assan au fost vandalizate și apoi demolate ilegal. Clădirea centrală a ansamblului, moară propriu-zisă construită din cărămidă și având arhitectură unei cetăți medievale, cu diverse ornamente a
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
apreciindu-se că terenul este proprietatea statului și o parte din acestă trebuie eliberat de unele construcții, conform "Planului de sistematizare a municipiului București", în baza unui decret din anii '80 . De fapt, terenul cu o suprafață de 4,7 hectare devenise interesant pentru afaceriștii apăruți peste noapte. O parte din unitățile de productie ale fabricii de ulei au fost mutate atunci. În anii '90, terenul și construcțiile din zona Morii lui Assan au devenit proprietatea SC „Grâul” SĂ și „Solaris
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
din Tiraspol oferindui punctaj maxim după baremul UEFA. În august 2002 Complexul Sportiv Sheriff a fost vizitat de Joseph Blatter, care deasemeni a apreciat Complexul înalt cotându-l ca drept unul de rang FIFA. Teritoriul noului Complex are peste 40 hectare. Arena Mare a Complexului are o capacitate de 13.300 locuri. Arena e dotată cu un echipament modern de televizare a meciurilor conform celor mai înalte standarde. Ea are un ecran video cu o suprafață de 40m pătrați. În componența
Sheriff Tiraspol () [Corola-website/Science/310005_a_311334]
-
comunei. Numele comunei provine de la cuvântul slav "bistra", care înseamnă "apă limpede". Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
acel loc s-au construit casele de acum. Cu anexarea Banatului la România și în Sagu s-a impus Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost de folos pământurile și proprietățile văduvei contelui Ștefan Szapari. S-au dat câte două hectare de pământ celor care au luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război, invalizilor și țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate fac cea mai mare
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
procesul de reorganizare și au beneficiat , conform contractului colectiv de muncă , de plăți compensatorii de sapte până la zece salarii. Comună are potențial agricol, avnd terenuri agricole plate, de bună calitate din clasa cernoziom. Suprafață totală agricolă este de 4.339 hectare, din care 3881 ha extravilan . Comună are un numar de 732 gospodării ,respectiv 446 locuințe la mai puțin de 1800 locuitori ,iar la nivel educațional dispune de două grădinițe și două școli . Accesul rutier în comuna se face pe șoseaua
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
Unii locuitori s-au grăbit să acapareze mari suprafețe de teren chiar în părțile centrale ale orașului și cu atât mai mult în aceste zone. Cu toate numeroasele plângeri și procese, unele rezolvate favorabil, mari grădini și locuri virane de hectare întregi s-au menținut până în perioada interbelică, când au fost parcelate. De prin 1832 au apărut și primele preocupări de urbanistică, concretizate, în primul rând, prin pavarea (în 1833—1835) a pieței centrale a orașului și a celor șase mici
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
radiația solară din belșug și suprafețe aride neconstruite. Centralele termice solare utilizează așa numitul efect de coș, la care aerul cald datorită densității mici se ridică. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafață de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiș transparent, sub care aerul și solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mișcă spre centrul construcției unde se află un coș prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acționează mai multe
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
ramură a economiei. Au crescut considerabil suprafețele însămânțate cu grâu și secară. Gospodăriile moșierești, care dețineau cea mai mare parte a teritoriilor agricole, erau principalii furnizori de produse agricole pe piață, însă productivitatea acestor gospodării era scăzută: randamentul mediu la hectar era, de exemplu, de două ori mai mic decât în Franța. Creșterea producției se explică prin sporirea obligațiilor de muncă ale țăranilor clăcași. Munca salariată era practicată încă în proporții reduse. Noul stat, aflat la confluența Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
al României a reînființat Mănăstirea Dobrovăț prin decretul regal din 14 mai 1913, abia în anul 1930 a putut fi populată de călugări, Ministerul Agriculturii și Domeniilor cedând în acel an clădirile în care funcționa școala de agricultură și 44 hectare de teren. Dobrovățul a funcționat ca mănăstire de călugări doar până în anul 1948, când în complexul monahal s-a stabilit din nou o școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. Începând din anul 1970, biserica ștefaniană și paraclisul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
ridicată, suportă cu mai mult succes temperaturile scăzute din molidiș. Aici putem întâlni mai rar salamandra (Salamandra salamandra) și mai frecvent tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roșie de munte (Rana temporaria). În Carpați, un hectar de pădure de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
molidiș este mai puțin fluctuantă și cu extreme mai reduse decât cea din exterior. Terenul deschis se caracterizează printr-o umiditate mai redusă decât pădurea închegată. În munții înalți care înconjoară Maramureșul, cele 13.000-14.000 tone de apă la hectar pe an (1.300-1.400 mm pe an) reprezintă un potențial hidrologic important. Pădurea reduce eroziunea care de altfel ar avea efecte dramatice. Privind unele dintre pădurile Maramureșului, avem tendința de a simți că suntem în mijlocul imperiului naturii nepervertite, pure
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
folosind tehnologiile companiilor UOP, Mitsui, Snam Progetti, Heat Research etc. Capacitatea sa maximă de prelucrare a țițeiului este de 4,8 milioane de tone/an. În anul 1975, a fost înființat Combinatul Petrochimic Midia Năvodari pe o platformă de 480 hectare. Proiectarea și construcția sa a avut loc între anii 1975-1977, pe baza tehnologiilor românești performante de rafinare și a unor licențe străine. În perioada 1979-1996 au fost puse în funcțiune urmatoarele instalații de producție: prima instalație DAV (1979), instalația de
Petromidia () [Corola-website/Science/309229_a_310558]
-
numeroase monumente de arhitectura populară. Cu toate acestea, abia în anul 1971 s-au început primele campanii de cercetări în teren, de culegere de material folcloric și etnografic. Consiliul Popular Municipal Suceava a alocat atunci o porțiune de 1,7 hectare de teren pe platoul din apropierea Cetății de Scaun a Sucevei, pentru a se instala 11 obiective. În acei ani au fost transferate mai multe obiective și s-au reconstruit trei dintre ele (Gospodăria tradițională din Straja, Casa de locuit din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Casa de locuit din Ostra și Casa Roată din Câmpulung Moldovenesc) până în anul 1976, după care activitatea muzeografilor și restauratorilor a fost întreruptă. După schimbarea regimului comunist, în anul 1990 a fost reluat proiectul, extinzându-se suprafața alocată la 6 hectare pe același amplasament. În anul 1996, printr-o hotărâre de guvern, a fost înființat Muzeul Satului Bucovinean. Începând din 1998 au fost reluate lucrările de achiziție și restaurare și s-au achiziționat 30 de noi obiective de arhitectură populară (gospodării
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
decât a fost anunțat inițial, proiectul fiind estimat la 220 milioane euro. Depozitului Final de Deșeuri Slab și Mediu Active (DFDSMA) va avea o capacitate de 113.000 metri cubi și se va întinde pe o suprafață de 67 de hectare, iar cea mai mare parte din aceasta se află în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavodă (1 km în jurul centralei). De asemenea, un depozit geologic de mare adâncime pentru deșeurile înalt active (constituite în cea mai mare parte
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
care cuprindea și Castelele Bulci și Săvârșin). El devine astfel unul dintre cei mai bogați oameni din România. De asemenea, Ioan Mocsony Stârcea avea ca avere de la tatăl său natural terenuri numeroase în comuna Văleni din județul Neamț: 739 de hectare de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantație de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar și un parc dendrologic, precum și mai multe clădiri, printre care școala din comună, Primăria, dispensarul
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
și Săvârșin). El devine astfel unul dintre cei mai bogați oameni din România. De asemenea, Ioan Mocsony Stârcea avea ca avere de la tatăl său natural terenuri numeroase în comuna Văleni din județul Neamț: 739 de hectare de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantație de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar și un parc dendrologic, precum și mai multe clădiri, printre care școala din comună, Primăria, dispensarul și postul de poliție. De
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
bogați oameni din România. De asemenea, Ioan Mocsony Stârcea avea ca avere de la tatăl său natural terenuri numeroase în comuna Văleni din județul Neamț: 739 de hectare de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantație de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar și un parc dendrologic, precum și mai multe clădiri, printre care școala din comună, Primăria, dispensarul și postul de poliție. De asemenea, avea în proprietate două mașini, un Ford și
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
România. De asemenea, Ioan Mocsony Stârcea avea ca avere de la tatăl său natural terenuri numeroase în comuna Văleni din județul Neamț: 739 de hectare de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantație de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar și un parc dendrologic, precum și mai multe clădiri, printre care școala din comună, Primăria, dispensarul și postul de poliție. De asemenea, avea în proprietate două mașini, un Ford și un Buick, șase
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]