9,551 matches
-
ctitorului Macarie ieromonahul, se mai putea desluși pe lespedea sa mormântală, din pronaos, în dreapta, de 172/120 cm, cu literă în relief de 6 cm, în cea mai mare parte deteriorată. O altă piatră de mormânt este așezată în stânga încăperii, inscripția fiind de asemenea ilizibilă. Din cele patru documente prezentate mai sus tragem următoarele concluzii: 1. biserica a fost ridicată anterior anului 1775 și sființită la 6 octombrie același an; 2. în anul 1906, bisericii i-a fost închis pridvorul, ocazie
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
introdus curentul electric, parchet și, câțiva ani mai târziu, a fost legată cu o centură metalică pentru a-i întări strictura de rezistență; 5. ansamblul arhitectural în care este încadrată biserica cuprinde și o clopotniță la fel de veche pe care stau inscripții slavone și care se pare este contemporană cu biserica; 6. biserica a fost parte integrantă a Parohiei Mierlești până în anul 2002, când parohia s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați de ctitori (Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu învățetura / ctitorilo(r)...). (inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906).
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
1776 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se regăsește în pisania nedatată de pe tâmpla iconostasului: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde să prăznuiaște hramul Sfântului
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
Gheorghe ereu diaconu, Dumitrana Diaconeasa, Dumitru, Pătru, Dumitru, Anghel, Gheor[gh]e, leatu 7327”". În anii 1818-1819 s-a înfăptuit o reparație a structurii bisericii, care probabil a cuprins și schimbarea tălpilor și îndreptarea temeliei de piatră sau zid. O inscripție în pridvor suprinde laconic momentul unei necesare refaceri a acoperișului: "„1865 acoperită”". Biserica a fost în anul 2008 salvată de la ruinare prin mutarea ei pe un loc nou, în Berbești. Dupå remontare, interiorul a fost repictat. Pisania scrisă cu această
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de către episcopul Eftimie Luca al Romanului și arhiereul-vicar Ioachim Băcăoanul. Cu acest prilej a fost amplasată o pisanie pe o placă de marmură deasupra portalului de intrare în lăcașul de cult. Textul acestei inscripții este următorul: "„Într-u slava Sfintei Treimi ridicatu-sa acest sfînt lăcaș cu hramul „Înălțarea Domnului” de domnitorul Vasile Lupu între 1640-1650. Datorită cutremurelor în anul 1999 s-au început lucrările de consolidare sub păstorirea pr. Vasilică Irimia prin grija fraților
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
piatra funerară a soției marelui paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice, aproape ilizibilă, dar se distinge anul 1822.
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Stănilești, armatele ruse s-au retras, iar Bălții au fost iarăși prădați și incendiați de tătarii veniți din Crimeea. De data aceasta, localitatea și-a revenit rapid. A fost găsită o piatră funerară în timpul restaurarea gardului Catedralei Sf. Nicolae cu inscripția: "„Aici se odihnește Maria, soția starostii Panteilemon Dobrin. 1727.”" - dovadă că localitatea s-a refăcut și a continuat să fie populată. În 1766 domnitorul Moldovei Grigore Ghica dăruiește o parte a Bălților Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași, iar cealaltă parte
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
sfârșitul anilor ’70, începutul anilor ’80), precum și unele descoperiri cu ocazia săpării unor morminte- monede din perioada 1690-1700, precum și două vase romane, având aproximativ 1700 ani (descoperite în 1966). Piciorul mesei din Altar conține o placă de marmură cu o inscripție romană, textul în limba latină făcând referiri la Legiunea a XIII-a Gemina. Specialiștii de la diverse instituții ale statului au încercat prin diverse metode să-l determine pe părintele Danciu să le permită să ducă această inscripție la diverse muzee
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
marmură cu o inscripție romană, textul în limba latină făcând referiri la Legiunea a XIII-a Gemina. Specialiștii de la diverse instituții ale statului au încercat prin diverse metode să-l determine pe părintele Danciu să le permită să ducă această inscripție la diverse muzee, dar nu au reușit. Părintele Danciu, pe bună dreptate, a considerat că este un sacrilegiu ca masa din Altar sa fie stricată si sa-i fie luată inscripția; de asemenea, a considerat această inscripție ca aparținând bisericii
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
pe părintele Danciu să le permită să ducă această inscripție la diverse muzee, dar nu au reușit. Părintele Danciu, pe bună dreptate, a considerat că este un sacrilegiu ca masa din Altar sa fie stricată si sa-i fie luată inscripția; de asemenea, a considerat această inscripție ca aparținând bisericii satului, locul ei fiind acolo unde au așezat-o constructorii bisericii. Din sursele citate anterior aflăm că inițial biserica se afla în locul numit Podeiul Bogatului, un mic deal din centrul satului
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
să ducă această inscripție la diverse muzee, dar nu au reușit. Părintele Danciu, pe bună dreptate, a considerat că este un sacrilegiu ca masa din Altar sa fie stricată si sa-i fie luată inscripția; de asemenea, a considerat această inscripție ca aparținând bisericii satului, locul ei fiind acolo unde au așezat-o constructorii bisericii. Din sursele citate anterior aflăm că inițial biserica se afla în locul numit Podeiul Bogatului, un mic deal din centrul satului. De pe acea ridicatură de teren sunt
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
satului, Giurgiu Ion, zis Tărsugu, fiul lui Toader și Marica a Dubii, a făcut o donație pentru biserică: un clopot provenit de la o veche biserică unită de la Căstău, având greutatea de 132 kilograme, fiind fabricat în 1844, așa cum ne arată inscripția sa. De asemenea, același Giurgiu Ion, împreună cu soția sa Elena, au donat bisericii prin 1963 un rând de odăjdii de culoare albastră, aduse de părintele Danciu de la Sibiu. Atunci când Giurgiu Ion i-a spus părintelui Danciu să meargă la Sibiu
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
a Sfintei Cuvioase Parascheva, care a fost donată de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot. Sub icoană se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Această icoană în mozaic este donată de Melinte I. Gheorghe și Maria, Marian Th. Neculae și Catrina, Mazilu P. Ioan și Genoveva, Cot C. Mircea și Anica, prin grija pr. paroh Camil Dăscălașu - 1987 - "". Între anii 1999-2001, în partea de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
meandru legate între ele și dând impresia unei desfășurări continue, iar marginea pietrei este ruptă. Cealaltă piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului că a fost folosită ca prag la intrarea în biserică până la construirea exonartexului. Inscripțiile de pe cele două lespezi funerare sunt șterse și nu au putut fi descifrate. În peretele nordic se află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în partea centrală opt inimi succesive în palmete, semipalmete și petale simple. De-a lungul marginilor este o inscripție în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu, Maria, cneaghina panului Șendrea portarul ... care s-a strămutat la lăcașul de veci și a fost inmormântată aici în anul 6994 (=1486), luna martie 27, luni după
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. A existat și un program de restaurare al bisericii de lemn care a debutat prin anul 2007. Biserica veche a fostului sat Răpciuni din comuna Ceahlău constituie
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
arhitecturale și culturale a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au Luat Început A Se Face Această Sfântă Bisearecă În Luna Lui Aprelî În De... Zile Și Sau
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagră (chinovar) și sunt consemnări ale unor evenimente importante din viața satului, ca o cronică a așezării, menite
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagră (chinovar) și sunt consemnări ale unor evenimente importante din viața satului, ca o cronică a așezării, menite să rămână mărturie pentru generațiile următoare: „intrarea muscalilor” în Moldova în 1828, când a fost iarnă
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
în 1828, când a fost iarnă geroasă cu mult omăt la anul 1830 sau o iarnă ușoară în 1843, când „a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Marin născută Sluczka. De asemenea, în jurul bisericii se mai află înmormântați: Arhimandritul mitrofor Inochentie Ștefanelli (n. 22 februarie/7 martie 1858, Siret - d. 2 iunie 1934) a fost egumenul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava. Pe cruce este următoarea inscripție: "„Cripta familiei Ștefanelli. Aici odihnește în Domnul Archimandrit Mitrofor Inocentie Ștefanelli Egumenul sf. Mănăstiri din Suceava decorat cu Ordinul Coroana României în gradul de Comandor, Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” cl. I născut 8 Martie 1858 repausat 2 Iunie 1934
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]