10,921 matches
-
încă nu ați luat măsuri de îndreptare a cumplitei sărăcii în care ați adus țara, mă adresez din nou pe această cale, fiind convins că, dacă Securitatea nu îndrăznește să vă aducă la cunoștință, printre rudele sau prietenii cei mai intimi se va găsi totuși un confident să vă ducă la cunoștință câte ceva despre conținutul ei! Sunt același fost ilegalist al partidului, de mult exclus din partid, pentru că am îndrăznit să aplic arma criticii și autocriticii la adresa dvs. Fiindcă am rămas
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
funcție. Am putut observa astfel din culise întreaga scenă a evenimentelor care s-au derulat în toți acei ani umilitori, când microfoanele erau peste tot ascunse în birouri, în dormitoare sau în lavabouri, înregistrând gândurile oamenilor și în cea mai intimă sferă a vieții lor. Principalii rivali ai conducătorului de partid și de stat au fost compromiși și obligați să demisioneze voluntar, inclusiv președintele statului de pe atunci, Chivu Stoica, care ulterior s-a sinucis, primul ministru și cei mai mulți dintre membrii biroului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-lea, Sfânta Treime-Dudești și Sfântul Ștefan, monument de la 1768, păstrând frumoasa frescă originară care au fost deja trecute de Nicolae Ceaușescu pe lista indezirabililor. Tentaculele Centrului Civic se vor întinde și peste fostul pod Hasdeu, distrugând clădirea Ligii Culturale, așezământ intim legat de activitatea lui Nicolae Iorga, actual sediu al Teatrului Bulandra precum și biserica Sfinții Constantin și Elena, monument istoric din veacul al XVIII lea. Dar, dacă în 1984, distrugerile s-au concentrat aproape numai în zona Dealului Spirii, în 1985
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
imersia În propriul eu ca șansă de a regăsi pe „celălalt”, de a penetra, altfel, lumea. Nu este vorba de o sacralizare a profanului, ci de autentificarea inseparabilității dintre sacru și profan, În actele umane diurne și nocturne, publice sau intime și, nu În ultimul rând, În... practica scrisului și experiența lecturii. Cine a stat În preajma lui Raicu a simțit, fără Îndoială, această aură cvasimistică a atenției, a concentrării cu care onorează ordinarul și extraordinarul deopotrivă și care marchează și fascinația
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Virgil Teodorescu), primisem un surprinzător telefon de la o necunoscută. O extraordinară cititoare, am Înțeles prompt, de ale cărei inteligente remarci nu mă mai săturam. Era o admiratoare a lui Radu Petrescu și mă invita, peste două săptămâni, la o „serată” intimă, Între amici ai lecturii. Aveam să Întâlnesc, În anii următori, În apartamentul de pe strada Sf. Constantin, de lângă Cișmigiu, nu doar pe Dina și Paul Georgescu, cu care devenisem prieten, ci și câțiva dintre cei care Îmi erau deja apropiați. Episodul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bonapartist al creației” rămânea, scriam, „motiv de adâncă bucurie, de Îndreptățire; speranță și În cei ce vin după noi”. Un „dur bonapartist al creației”?!... Mai ales această expresie exasperase, se pare, artistul. Radu Petrescu ar fi avut, după spusele unor intimi aflați În preajmă, o reacție „fără măsură”. Era imposibil să i se recitească elogiul, să fie convins că este un elogiu. Degeaba Îi reaminteau prietenii paragrafele elogioase din cartea de care nu mai vroia să audă. Nici măcar o frază care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Aici - adică locul și timpul biografiei - Înseamnă nu mai puțin nicăieri sau oriunde. * Adevărul este, ca Însuși Dumnezeu, „personal”. Sacrul și profanul sunt „privatizate” prin poezie, separându-se drastic de clișeele colectiviste, deci și de rutina facilităților retorice. Proprietăți private, intime, În care solitudinea dialoghează cu sine, devenind poezie. Universul terifiant al adevărului Îngăduie totuși buna ardere pe rugul rece al iubirii. Iubirea intonează monologuri suav stranii, senzual-spiritualizate. O revanșă singularizată asupra vidului, În care așteptările se văd decapitate, una câte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-ne nouă Înșine sau când citim, după o lungă așteptare, paginile acestora și avem, brusc, amețitoarea senzație de a le fi În preajmă. Scrisorile lui Kafka adresate Milenei, ca și cele către Felice și Grete Bloch, dar și către alți intimi ai solitudinii sale, sunt un experiment torid și glacial deopotrivă, Într-un soi de halucinantă imersie În rătăcire, ca formă extremă a autenticității. Am fost frapat, acum peste un deceniu, când, discutând despre un scriitor care făcea din epistolarul său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dintr-un anumit moment, dintr-un anumit segment biografic, care Îl privea În fond numai și numai pe el.” Criticul vorbește În numele dispărutului, bazându-se pe o ipoteză („nu considera probabil”) și folosind cuvântul „intimitate” În legătură cu „simpatii politice” publice, deloc intime, dintr-un anumit segment biografic de care sunt legate și „segmente biografice” ale celor care au avut de suferit, tot public, nu În intimitate, de pe urma acelor simpatii. Ipoteticul dialog cu Zaciu mă trimitea Înapoi la Jurnalul său, unde chestiunea morală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Cluj reclamă În fine prezența mea (am plecat de acolo la fine de noembrie și am „iernat” În Germania). Măcar anotimpul sper să-mi fie favorabil, căci În rest... Veștile ce primesc nu sunt deloc bune și semnalele mele intime Îmi spun și mai rău. Oricum, nu știu cât voi rămâne, cât voi rezista: mă Întorc de fiecare dată stresat și bolnav sufletește. Dacă ai chef să-mi scrii acolo, adresa mea e tot aceeași, iar dacă ai uitat-o, o repet
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al cotidianului, să poarte masca, deloc ipocrită, a negociatorului cordial, modest, dar și sigur pe sine, dar și autoironic. În rândurile și printre rândurile epistolare, ni se Îngăduie să intuim, cred, și nodurile de tensiune. Se vede, anume, ceea ce doar intimii săi știau, probabil: intensitatea stăpânită a unei constante, deloc vindecate, interogații, ca și aviditatea inteligentă a „cetățeanului” știutor de istorie și cobai al ei, care urmărește atent spectacolul mutațiilor sociale, ciclica revenire a tabuurilor, clișeelor, a excitantelor de joasă și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
20 punct, apăruse, Împreună cu câțiva dintre colegii români, la manifestarea care Îmi fusese dedicată. Gârbovit, albit, Îmbătrânit, obosit. Părea totuși, paradoxal, neschimbat! Vocea aceeași, la fel lucirea șugubeață a privirii, luciditatea afectuoasă, glumeață. Îmbrățișarea noastră a fost spontană, o regăsire intimă, profundă, dar și un soi de instantanee regăsire a României În afara ei, la un târg internațional al cărții care ne reamintea ce Însemnase și continua să Însemne, pentru fiecare dintre noi, cartea românească. La Încheierea discursurilor, a venit să-mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nedreptăți și decepții sunt digerate, parțial și În grabă, În dinamica „mersului Înainte”, nu neapărat În speranța unor rectificări ulterioare. Bietele previzibile defecte umane intră În premisa firească a existenței, ca și calitățile, relative și ele, supuse intemperiilor sociale și intime, greu de prevenit În perpetuumul care nu promite stabilitate și absolut. De aici, probabil, și calitatea de mare expresivitate a realismului și realismului psihologic din proza scriitoarei. Rămâne, totuși, statornica deschidere spre viață, spre dialog, În formele sale uzuale, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înainte de a fi extrem de dificil, a vorbi despre această dureroasă combustie poate să pară o impudoare. Singura justificare ar fi ca la capătul riscantei expuneri alegerea să se dovedească Îndreptățită și de alte motive decât cele ce țin de preferințele intime ale conferențiarului, focalizând o solidaritate mai largă și profundă, care ne implică pe toți. * Alegem ca prim reper al traseului anul 1936. Nu doar pentru a forța și o complicitate de calendar Între cel care vorbește și cel despre care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lucrul În sine (după Kant), natura (după Spinoza), incognoscibilul (după Shopenhauer), divinitatea (după teologi). Ar rămâne marele mister, destinul, enigma originară și taina ultimă. Acel ceva pe care tânărul gânditor Îl consideră, deopotrivă, „obiectiv, etern și independent”, dar și În intimă relație generică și stimulativă cu conștiința pe care o numește activă și creatoare. Alăturarea acestor noțiuni - realul de necuprins, simțirea, conștiința, misterul - dă ecuația Încercării „criticiste sau realist-idealiste”, cum Își definește liceanul viziunea care, crede elevul Blecher, ar face posibil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un tot mai accentuat interes din partea criticii, Întâmplări În irealitatea imediată parcurge un drum mai anevoios. Poate și pentru că este demersul spiritual al cunoașterii prin cuvânt, scrisul asumat, cum spune Ov.S. Crohmălniceanu, „nu ca Îndeletnicire artistică, ci ca experiență existențială intimă”. Nu doar o expiere sau chiar o sublimare a suferinței, ci, poate, și un mod de a interoga sacralitatea, prin și În creație. Înrudit cu Franz Kafka și Bruno Schulz, Blecher Își păstrează locul său aparte. Miraculosul „hiperintensității” diferă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se alăture Mișcării Legionare pentru a-i da un puternic sprijin moral în aceste vremuri de atac laș și de distrugere. Răspunsul a fost o rușine. în afara de acestea tu știi că din anul I de Facultate am fost prieten intim cu Furdui și am lucrat cu el în toată vremea luptelor studențești, cari au dus la cucerirea Centrelor și a Uniunii de către legionari. Am fost chiar în primul comitet legionar al CSB (Corpul Studențesc București). Cu el am lucrat 5
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de suferințe fără seamăn, pornite atât din partea acelora, care s-ar fi aflat în opoziție cu concepțiile și metodele noastre de viață și de luptă, cât și din partea acelora care nu s-au preocupat niciodată să ne cunoască adevărata structură intimă și gândul de curățenie și de idealism, care a animat permanent elitele sufletului legionar. Același egoism și aceeași neînțelegere, care, ne-a urmărit în vremea de pace dintre cele două războaie, ne-a aruncat și în ultima și cea mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru toate câte le-am îndurat, va fi deplină atunci când idealurile pentru care am luptat vor fi înfăptuite în folosul poporului nostru, chiar dacă noi nu vom putea participa la această muncă. Ca urmare a acestei atitudini, ce manifesă structura noastră intimă, legionarii vor trebui să păstreze o poziție de respect și lealitate față de autoritatea de stat, iar față de organizațiile politice românești vor trebui să respecte în ele ceea ce fac bun și folositor pentru viitorul țării noastre. Noi trebuie să fim elemente
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Groza, când îi făcuse cunoscute intențiile Comitetului Central și când îi cerea să facă "ce l-o tăia capul” ca să apere pe legionari de efectele proiectului lui Lucrețiu Pătrășcanu cu deportarea în Siberia. Cei doi consilieri legionari și prieteni intimi ai lui Groza, care erau Liviu Stan și Spiridon Cândea, pe care îi cunoștea foarte bine și Nicolae Petrașcu, poate avuseseră și ei o contribuție în sens pozitiv. Concluzia la care a ajuns Petrașcu a fost ieșirea publică prin circulara
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am răspuns: «Am fost, sunt și voi fi». La care mi-a răspuns: «Bravo.» Ar trebui să se știe că, spre surprinderea mea, nu s-au purtat de loc rău. Ba din potrivă au fost chiar cumsecade.” Indiferent de gândurile intime și planurile de viitor, atât ale Mișcării Legionare cât și ale comuniștilor acordul de non-beligeranță s-a perfectat, neștiindu-se până azi dacă a fost sub forma unui act parafat de ambele părți sau numai verbal. Fiecare din părți a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
puteau fi văzuți, dar „banditul” nu trebuie să meargă altfel decât în pas alergător și fără să vadă sau să fie văzut. Baia nu depășea niciodată 5 minute și în timpul spălatului la duș mai spălau și ceva batiste sau rufe intime. Ca să mai câștige timp plecau aproape dezbrăcați, ceea ce iarna era destul de periculos. Comunicarea între celule se făcea prin alfabetul „morse”. Ca să nu fie surprins cel care bătea era păzit la vizetă de cineva, care cu ureche sensibilizată la maxim auzea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de chinuit ca Nicolae Petrașcu, nu numai prin „metodele” de anchetare dar și prin schimbarea permanentă a „domiciliului” dintr-o celulă în alta, de la o închisoare la alta. Fiecare schimbare însemnând și schimbare a condițiilor de viață precum și a climatului intim de conviețuire. într-o celulă, de exemplu, știai sigur că este un informator, care va raporta tot ce aude, în alta te întâlneai cu un torționar, care era gata să sară să te sfâșie, în alta un om bun, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Malmaison, Văcărești, Jilava, în afara torturilor de la Cazimca, cea îngrozitoare, care puteau oricând să reînceapă, erau și durerile reumatice demoralizatoare și lipsa oricărei perspective concrete a luptei, iar peste toate se mai adăugau, cum se lăsa liniștea nopții, suprema lui suferința intimă, pentru durerile celor care l-au urmat și nu mai puteau acum să reziste, abdicând, precum și pentru durerile celor care stăteau încă neînfricați rezistând la Zarcă. Astfel ziua suporta coșmarul căderilor de tot felul a camarazilor săi, brutalitățile și umilințele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zi de zi cu membrii familiei sau în întâlnirile cu prietenii apropiați. Dacă cercetăm studiul ARFF.AS (1983) Cognition and suicide. A methodological review. Suicide and Life Threating Behavior (pg. 108122) aflăm că fenomenul sinucigaș este precedat de o deliberare intimă, care îl marchează pe individ, făcându-l să se deosebească fundamental de cel ce a fost el însuși înainte, dar și de cei care adoptă poziția sinucigașului, fără a fi hotărât în profunzime la acest gest. Poetul Radu Gyr ilustrează
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]