9,631 matches
-
canon estetic, câtă vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și în România prelucrate temeinic și original”. în argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund înrădăcinată în apartenența la cercurile politice conservatoare, respectiv la organizațiile profasciste”. Cu alte cuvinte, autoarea susține de fapt că pentru aceștia nu a existat o ruptură radicală față de perioada interbelică din România și că aceste două direcții s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a Europei către America nu poate fi pusă la îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la început, sau nu erau interesați de faptul că ei reprezentau un grup etnic distinct. Continuitatea acestui flux migrator demonstrează că exista deja o mentalitate caracteristică migrației. Așa cum reiese din cele discutate deja, primii români emigranți și cei mai numeroși au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate până la 1918 între granițe străine. Aceștia erau, în imensa lor majoritate, țărani, adică oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi întotdeauna pozitive, vor modifica atât compoziția socială a acestui grup etnic, cât și mentalitatea lui. Chiar dacă la un moment dat românii au ajuns a fi prezenți în toate marile centre americane, aria inițială a stabilirii lor era circumscrisă statelor estice, așa cum se întâmpla și cu emigrația provenită, în general, din estul, sudul și centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în cea de a doua intrau italienii, rușii - dar și celelalte populații slave -, evreii din estul Europei, precum și entitățile etnice din estul și sudul Europei, deci și românii. O asemenea clasificare, justificată din unele puncte de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era îngrijorarea generală - și se îngrămădesc în orașele mari. Astfel se adună în America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că imigranții români nu reprezentau, numeric, un posibil element destabilizator și că asimilarea lor intrase în ritmul firesc, fiind chiar profitabilă. în sfârșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțând la oscilarea între fosta și noua lor patrie. Motivațiile erau, desigur, mai complexe, dar nu stăruim asupra lor întrucât ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rândul românii ajunși în America s-au constituit într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-a lungul anilor, au avansat o opinie în această direcție au gândit la fel. O asemenea eventualitate nici nu era posibilă. Cadrul general, cauzele și legislația imigrației s-au modificat mereu, compoziția socială a emigranților nu a fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atât ca emigrant, cât și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu a fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atât ca emigrant, cât și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se impune, citând această opinie, este aceea că „valurile” la care ne referim nu au fost atât de individualizate încât între ele să fi existat niște „granițe” distincte, justificate întru totul și oricând vizibile. Fiind vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ori a eluda punctele de vedere menționate, considerăm că al doilea val de emigrare a început după 1918 și a durat până la încheierea ultimului război mondial. în intervalul acesta, desigur, au intervenit unele modificări, care au în vedere numărul emigranților, mentalitatea lor, organizarea, deci consolidarea unei comunități românești distincte, dar realitățile caracteristice României nu s-au schimbat în așa măsură încât să influențeze motivația și ritmul emigrării. în anii războiului, numărul emigranților a scăzut, cum era și de așteptat, dar caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îngrijorătoare. în plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu capabil să le confere o identitate. După 1989, vechile opreliști
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
confirmarea celor știute, dar și aflarea multor lucruri noi. Pe scurt, este o carte care a meritat să fie făcută și care merită să fie citită. Ruxandra Moașa Nazare MIRELA-LUMINIȚA MURGESCU și SIMION CÂLȚIA (coordonatori), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, în care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plecare al unei noi metode de studiu al fenomenelor politice. în același timp, ea este importantă prin aceea că explică disfuncționalitățile existente în sistemul de partide din România fără a apela la termeni vagi ca lipsa de cultură politică sau mentalitatea defectuoasă. Teza susținută de autor este aceea că rezolvarea problemelor sistemului politic românesc nu depinde de renunțarea la proporționalism în favoarea majoritarismului (care există de facto, chiar dacă nu de jure), ci de schimbarea tipului de „inginerie electorală” care se află la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
incursiuni în domeniul științelor socio-umane” (p. 53). Cât privește conținutul istoriei, el este cu precădere politic (p. 41) și româno-centric (p. 43); majoritatea studiilor culturale sunt limitate ca problematică, „relativ cuminți și factologice” (p. 45), iar multe lucrări de istoria mentalităților sunt preluate „oarecum manierist”. Aceasta se datorează și faptului că „istoriografia românească prezintă o semnificativă rămânere în urmă în raport cu evoluțiile postbelice ale disciplinei” și că, de altfel, „nici una dintre școlile istorice majore de pe plan mondial, nici măcar școala critică, nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sunt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor în general. Termenul de integritate nu este întâmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul încercării de reabilitare a lui Antonescu, în care Gheorghe Buzatu este printre personajele principale, ține doar de partea cea mai vizibilă a unei afinități politice arareori declarate. Faptul că personajele populist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Personajele „preferate” ale istoriei românilor rămân tocmai cele care se află în genealogia ideii de naționalism integrant, a ideologiei naționale și a proiectului totalitar de stat național. Semnificativă este lipsa preocupărilor de istorie culturală, de istorie a ideilor, istorie a mentalităților, istorie a ideologiilor etc. Mulți clasici ai literaturii române au avut o foarte intensă activitate politică și cel mai adesea aceste două aspecte nu se întâlnesc niciodată împreună în același studiu. Mai mult, pare a fi un consens general ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
E. Michelson, „Myth and Reality in Romanian National Development”, International Journal of Romanian Studies, vol. 5, 1987, nr. 2, pp. 5-33. 62 Pentru analiza completă, vezi Paul și Jean Michelson, „Post-communist Romania: a Dysfunctional Society in Transition”, `n Adrian-Paul Iliescu, Mentalități și instituții: Carențe de mentalitate și `napoiere instituțională `n România modernă, Ars Docendi, București, 2002, pp. 61-97. 63 Sorin Antohi, Civitas Imaginalis: istorie și utopie `n cultura română, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 265-266. 64 Mikhail Heller, Cogs in the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in Romanian National Development”, International Journal of Romanian Studies, vol. 5, 1987, nr. 2, pp. 5-33. 62 Pentru analiza completă, vezi Paul și Jean Michelson, „Post-communist Romania: a Dysfunctional Society in Transition”, `n Adrian-Paul Iliescu, Mentalități și instituții: Carențe de mentalitate și `napoiere instituțională `n România modernă, Ars Docendi, București, 2002, pp. 61-97. 63 Sorin Antohi, Civitas Imaginalis: istorie și utopie `n cultura română, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 265-266. 64 Mikhail Heller, Cogs in the Wheel. The Formation of Soviet
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Fundației Memoria. Avatarurile CNSAS nu oferă perspective prea promițătoare. Activitatea de excepție a Fundației Academia Civică și a Memorialului Sighet este `n același timp esențială și `ncurajatoare. Vezi și Adrian-Paul Iliescu, „Maniheism politic și eșec instituțional”, `n A.-P. Iliescu, Mentalități..., 2002, pp.13-60. 102 Soții Jelavich scriu că noile state „au devenit monarhii constituționale cu sisteme administrative extrem de centralizate. Concentrarea puterii `n capitală a `nsemnat adesea distrugerea sistemelor de guvernare locală autonomă care funcționaseră `n perioada stăp`nirii turcești. `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
am spus soțului: "Barry, ascultă muzica asta, ce sunet are orchestra, eu am plecat din România cu o bază profesională atât de bogată!" Bineînțeles că am probleme cu orchestrele de operă (cu cele simfonice nu am avut niciodată, au altă mentalitate, altă concepție, se apropie de muzica de operă cu o curiozitate de copil), pe când instrumentiștii din orchestrele de operă, în principiu, sunt foarte frustrați. Pentru că au studiat mult, au avut speranțe și visuri ca fiecare dintre noi, dar să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ați lucrat în diplomație, dar nu v-ați dărâmat prestigiul apărând pe un disc în care cântați cu Johnny Răducanu la Tescani, nu l-ați pus în pericol comentând acidulat-savuros în ziare și reviste tot felul de întâmplări, năravuri și mentalități amestecate astăzi într-un adevărat "bâlci al deșertăciunilor" românești. Ați publicat o serie din aceste texte în volumul, modest intitulat, aș spune eu, "Note, stări, zile"2. Balansați între cultura populară, că tot ați dialogat ieri cu publicul pe tema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aduc aminte că un profesor al nostru, Eugen Schileru 4, de care nu se mai vorbește azi, era un extraordinar profesor, i-a spus odată "Marine, nu scrie în așa fel încât cititorul să simtă că e exclus." E decisivă mentalitatea asta. Nu trebuie să scrii în așa fel încât să se înțeleagă că tu nu ești pentru toată lumea. Bun, există domenii în care "adrisantul", vorba lui Caragiale, e delimitat și are o funcție precisă, unul care se ocupă de nanotehnologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dislocare șocantă, o dis-posesie șocantă. Dintr-o dată ești scos din mediul tău familiar și sedentar, ai de înfruntat necunoscutul. Necunoscutul din jurul tău și, aș zice, chiar mai intens, necunoscutul din tine însuți. Pentru că trebuie să faci față altei societăți, altei mentalități. Nu mai spun, în primul rând altei limbi, și culturi, și civilizații. A.V. Din unghiul acesta de vedere, s-ar putea spune că scriitorul este într-o situație mai incertă, mai dramatică decât criticul sau istoricul literar? Ați fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dificultăți din cauza asta! Colegii mei de la Uniunea Scriitorilor, care erau editori și susțineau material apariția revistei, spuneau "de ce să cheltuim pentru operele plasticienilor, ei ne dau nouă bani?" Pentru că erau mai costisitoare reproducerile de pictură. Până să se împământenească o mentalitate corectă, cu adevărat contemporană, că nu se mai poate face o revistă pur, strict literară ca în secolul XIX, că artele își răspund, că există o înaintare în comun care trebuie menajată, pregătită, au trecut câțiva ani. Am izbândit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un statut și nici nu erau organizați după modelul aristocrației feudale europene (apusene). Această boierime nu avea mentalitatea, spiritul și nici tradiția aristocrației consacrate, păstrătoarea unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul judecăților pentru moșii
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul judecăților pentru moșii, fie pe ceasloave bisericești sau în unele pomelnice. La o bună parte din boierii basarabeni, aflați la conducerea societății, pedomina o mentalitate și un comportament șovăielnic și duplicitar, iar atitudinea acestora era lipsită de spirit patriotic. Și toate aceste realități erau resimțite negativ de întreaga societate. Oare numai vremurile extrem de schimbătoare de atunci au contribuit la această stare de lucruri? După cum, un
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
două tabele, cuprinzând un număr total de 23 ofițeri activi și de rezervă, care au făcut intervenții pe lângă Comandanții detașamentelor de lucru, pentru munca de folos obștesc (constituite din evrei) cerând favoruri pentru evreii din detașament. Aceste rușinoase intervenții arată mentalitatea unor ofițeri care nesocotesc imperativele naționale, și scoboară prestigiul Armatei. Interzic orice intervenții, pe orice cale și de orice natură. În viitor, voi da publicității numele celor care vor mai face intervenții, pentru ca să-i cunoască toată lumea. Ministrul Apărării Naționale General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]