10,013 matches
-
inclusiv ultima de sus, după care se presară nuca măcinată sau ciocolata rasă. PRĂJITURĂ CU CREMĂ DE CIOCOLATĂ Se frământă un aluat din care se fac două foi, din: 2 ouă, 3 linguri de smântână, 50 g unt, 100 g miere, 100 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coajă de lămâie, sare și făină cât cuprinde. Blatul 2: 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină, sare și coajă de lămâie. Crema - se pun la fiert 500 ml lapte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
deasupra, se pune glazura de ciocolată, făcută din 200 g ciocolată topită cu 30 g ulei. PRĂJITURĂ DOBOȘ (2) 150 g zahăr frecat cu 2 ouă întregi, apoi cu 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 4 linguri de miere, sare, o lingură de bicarbonat stins și făină cât cuprinde. Se coc 4 foi pe dosul tăvii. Crema - 500 ml de lapte se pune la fiert cu 2 linguri de făină, o vanilie și o budincă de vanilie. Separat se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de unt. Se ung blaturile, iar deasupra se toarnă o glazură rece. Prăjitura se face într-o tavă pătrată. PRĂJITURĂ FOI DE NAPOLITANĂ 4 foi de napolitană, 3 foi cu nucă - 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nucă - 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de vanilie, apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g făină. Glazura - 250 g zahăr, 12 linguri de lapte, 4 linguri de cacao, esență de rom și 300 g margarină sau unt. PRĂJITURĂ TOBIȚE Coaja de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din unt frecat cu zahăr și cacao, iar la urmă, deasupra se pune ciocolată topită. Se pune o foaie de pandișpan cu puțină cacao, cremă din nucă opărită cu unt frecat spumă, vanilie, coajă de lămâie, apoi o foaie din miere foarte subțire peste care se pune cremă din unt frecat cu gălbenuș, după care, la urmă, peste cremă, se pune o glazură din nucă de cocos. Se pune o foaie din albuș bătut spumă cu zahăr, după care se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu zahăr și cacao, peste care se pune o foaie galbenă din ruladă cu cacao. Deasupra se adaugă cremă din unt frecat spumă cu bezea. Peste bezea, se face o glazură model din ciocolată topită. Se pune o foaie din miere cu nucă, apoi cremă făcută din cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din ciocolată topită. Se pune o foaie din miere cu nucă, apoi cremă făcută din cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă din unt, iar o foaie din miere și nucă. Deasupra se pune bezea și se stropește cu ciocolată topită. RONDELE 2 linguri de smântână, 250 g unt sau grăsime, 1 ou întreg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă din unt, iar o foaie din miere și nucă. Deasupra se pune bezea și se stropește cu ciocolată topită. RONDELE 2 linguri de smântână, 250 g unt sau grăsime, 1 ou întreg și un gălbenuș, ½ de pachet de margarină, un pachet de praf de copt sau puțină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml de lapte, 400 g zahăr, 2 linguri de cacao și 100 g nucă prăjită și măcinată. Compoziția se fierbe timp de 5 minute, apoi imediat se umplu foile. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (2) 250 g zahăr, 250 g miere, 250 g nucă, 250 g unt sau margarină și 2 linguri de cacao; se arde zahărul și se amestecă cu celelalte ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțin până se face un amestec gros, după care, la sfârșit, se dă la rece. CREMA PENTRU TORT CARAMEL Se caramelizează 1 pahar de zahăr și se stinge cu ¾ de pahar de apă. Se fierbe până se face ca o miere. Cât este caldă bine, se picură puțin câte puțin, ca la maioneză, într-un castron în care avem frecate spumă 300 g unt cu un gălbenuș și 3 linguri de zahăr pudră. Când crema este gata, punem într-un colț
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Termitele, de pildă, construiesc adăposturi cu o înălțime de 5-6 metri deasupra pământului ce au în structură: locuința pentru termita mamă, încăperi pentru larve și galerii la baza adăpostului situate sub pământ. Albinele și viespile construiesc faguri în care depozitează mierea ca provizii, furnicile construiesc locuințe din argilă și lemn cu 20-40 etaje, cu suporturi și întărituri bine calculate (adevărată artă inginerească), galerii și căi de acces spre surse de hrană lungi de 80-100 metri. Păsările își construiesc cuiburi bine meșteșugite
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
câte vrei, șoimii cât îți place, de iepuri și câinii se satură. Bună e Moldova, dar mai bună e Valahia, mândria romeilor (grecilor n.n.) Valahia. Intestinele pământului tău sunt adevărate comori, pântecele tău e bucurie, din țâțe curge lapte și miere, din coapse aur curat și lucitor... ceea ce e foarte rar. Pieptul e îmbrăcat cu temple, spatele cu mănăstiri, umerii cu grădini. Dumnezeu a făcut lumea fără a se gândi deloc, pe tine însă Valahia te -a creat cu mare îngrijire
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor când alcătuiesc frumoasele lor canturi ci, de cum se cufunda în armonie și ritm, ei sunt cuprinși de avânt bahic și, stăpâniți de el - asemenea bacantelor când sunt în stăpânirea lui. Scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor - cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din undă izvoarelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor - cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din undă izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai că albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare să creeze ceva doar după ce-l
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
al Președintelui Băsescu, proiectele de legi ale Siguranței naționale acordau din nou servicilor drept de anchetă, le lăsau în continuare dreptul de a face afaceri, înlesneau urmărirea persoanelor și ascultarea telefoanelor, etc. Opinia publică, încă într-o prelungită "lună de miere" cu președintele Băsescu, nu i-a imputat acestuia niciodată acest episod, și cu atât mai puțin nu a luat în calcul posibilitatea reală ca ruptura între președinte și primul ministru liberal Tăriceanu să-și fi avut adevăratul izvor în aceste
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
clocotește". În apa care face posibilă trecerea în lumea pământească se pun obiecte ritualice care prezic destinul noului născut: o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Crucii, bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă după moașă care a luat "apa" în care a fost scăldat copilul și "prinzându-se de mână și formând un danț se duc cu toatele până la o apă mergătoare (...), jucând și cântând": "Hopa, hopa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi, vatra de trei ori. După nuntă, tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici mai mare, nici mai mic, / Dintr-o mierță și-un miertic; Și cu miere mi-l ungea, / Cu zahăr îl zăhărea, / În cuptiori că mi-l punea, / Și el mândru se cocea, / Pentru plugari mi-l gătea. / Mânați, băieței! Hăi, hăi! / Din cuptiori că mi-l scotea / Și nouă că ni-l menia, / Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hulă și de făcătură / Și pe valu-ți plin de flori, / Să ne-aduci mândri feciori; Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat. Ca să-mi faci trupul mlădiță / Și obrazul iconiță / Și vârfuțul limbii mele / Să-l faci fagure de miere, / Cu mine cine-o vorbi / Cu de miere s-o îndulci, / Cu mine cine va sta, / Cu de vin s-o îmbăta / Și de-aici n-o mai pleca. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! Luați fetelor, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]