9,547 matches
-
80 . De fapt, terenul cu o suprafață de 4,7 hectare devenise interesant pentru afaceriștii apăruți peste noapte. O parte din unitățile de productie ale fabricii de ulei au fost mutate atunci. În anii '90, terenul și construcțiile din zona Morii lui Assan au devenit proprietatea SC „Grâul” SĂ și „Solaris” SĂ. Dificultățile financiare cu care s-au confruntat unii dintre proprietarii scriptici ai terenului și construcțiilor au determinat intervenția lichidatorilor legali. În cursul anului 2005, într-un interval de timp
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
deosebită valoare pentru istoria tehnicii. În prima jumătate a anului 2005 au început demolări executate în mare grabă și fără autorizațiile necesare la unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar și distrugerile deliberate provocate unor stâlpi și pereți chiar ai morii propriu-zise transformând într-o ruină acest monument istoric. Autoritățile locale, dar și alte instituții ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moară lui Assan, insă distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slăbirea pe durata nopții
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar și distrugerile deliberate provocate unor stâlpi și pereți chiar ai morii propriu-zise transformând într-o ruină acest monument istoric. Autoritățile locale, dar și alte instituții ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moară lui Assan, insă distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slăbirea pe durata nopții a structurii de rezistență), dar greu de dovedit că infracțiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus. Direcția de Urbanism de la Primăria sectorului 2
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slăbirea pe durata nopții a structurii de rezistență), dar greu de dovedit că infracțiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus. Direcția de Urbanism de la Primăria sectorului 2, în perimetrul căreia se află moară, nu a dat niciodată avize sau autorizații pentru demolare sau construcții de nici un fel la Moară lui Assan. În septembrie 2005, Primăria Municipiului București a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în vederea dispunerii începerii urmăririi penale împotriva celor care se
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
dar greu de dovedit că infracțiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus. Direcția de Urbanism de la Primăria sectorului 2, în perimetrul căreia se află moară, nu a dat niciodată avize sau autorizații pentru demolare sau construcții de nici un fel la Moară lui Assan. În septembrie 2005, Primăria Municipiului București a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în vederea dispunerii începerii urmăririi penale împotriva celor care se făceau vinovați de desființarea ilegală a monumentului de valoare națională Moară lui Assan. Sesizarea penală a
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
de desființarea ilegală a monumentului de valoare națională Moară lui Assan. Sesizarea penală a fost făcută în conformitate cu prevederile Legii 50/1991 republicata, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Deoarece este vorba de un monument istoric, competențele administrative în cazul ansamblului Morii lui Assan revin Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv Primăriei Municipiului București. Nici cavoul familiei Assan din Cimitirul Bellu nu a scăpat de distrugeri. În repetate rânduri acesta a fost vandalizat: literele aurite au fost scoase rând pe rând, ușile din
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
Cătălin S. Zafiu a prezentat, o comunicare la Atelierul de arheologie industrială, intitulată Recuperarea arhitecturii industriale - Reconversie „Moară lui Assan”. Eco-Moara lui Assan este un proiect care propune o revitalizare a zonei Lizeanu-Obor-Colentina și un plan de salvare a fostei mori. Proiectul dezvoltat are ca bază agricultură urbană. Conceptul este axat pe crearea unei comunități agrare autosuficiente. Întreg proiectul poate fi găsit aici:Proiect Eco-Moara lui Assan Moară lui Assan este decorul în care se petrec o parte din povestirile lui
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
Nieuw-Lekkerland, parțial în comuna Alblasserdam, provincia Olanda de Sud, Olanda. Se află la aproape 15 km est de Rotterdam. este situat pe un polder, la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda. Morile de vânt de la Kinderdijk sunt unele dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Olanda. Ele au
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
Olanda. Se află la aproape 15 km est de Rotterdam. este situat pe un polder, la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda. Morile de vânt de la Kinderdijk sunt unele dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Olanda. Ele au fost înscrise în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
Rotterdam. este situat pe un polder, la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda. Morile de vânt de la Kinderdijk sunt unele dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Olanda. Ele au fost înscrise în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial în anul 1997. În înseamnă "Digul copilului". În timpul
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda. Morile de vânt de la Kinderdijk sunt unele dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Olanda. Ele au fost înscrise în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial în anul 1997. În înseamnă "Digul copilului". În timpul "Sint-Elisabethsvloed" (inundația din ziua Sfintei Elisabeta
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
versiuni ale poveștii, pisica ținea echilibrul leagănului înotând în apă, pe lângă el. Această poveste și legendă populară a fost publicată în engleză cu titlul „The Cat and the Cradle” (Meder, 2007; Griffis, 1918). Kinderdijk este bine cunoscut pentru numeroasele sale mori de vânt. În Olanda, sistemul de drenare este o chestiune importantă. Olandezii au nevoie de un sistem de control al apelor bine dezvoltat pentru a preveni inundarea zonelor întinse, fiindcă unele părți ale Olandei se află sub nivelul mării. În
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
structura sa umedă este mai compactă, iar nivelul râurilor începea să crească în același timp datorită depozitelor de sedimente. Era nevoie de o altă metodă de a menține nivelul apei în poldere. Astfel au decis să construiască o serie de mori de vânt. Morile de vânt vor pompa apă într-un rezervor până când nivelul râului atingea un anume nivel, la care pomparea apei în râu era din nou posibilă. Câștigarea controlului complet asupra apei nu era niciodată posibilă. În trecut, locuitorii
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
este mai compactă, iar nivelul râurilor începea să crească în același timp datorită depozitelor de sedimente. Era nevoie de o altă metodă de a menține nivelul apei în poldere. Astfel au decis să construiască o serie de mori de vânt. Morile de vânt vor pompa apă într-un rezervor până când nivelul râului atingea un anume nivel, la care pomparea apei în râu era din nou posibilă. Câștigarea controlului complet asupra apei nu era niciodată posibilă. În trecut, locuitorii Olandei au suferit
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbeanca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
Moara Vlăsiei (în trecut, Căciulați) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Căciulați și Moara Vlăsiei (reședința). Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al râului Cociovaliștea. Este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care se
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
Moara Vlăsiei (în trecut, Căciulați) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Căciulați și Moara Vlăsiei (reședința). Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al râului Cociovaliștea. Este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care se construiește o ieșire care să o deservească. Ieșirea de pe autostradă va duce în șoseaua județeană DJ101, care traversează
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). În estul comunei, în zona limitei cu comuna Grădiștea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1). Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moara Vlăsiei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
cu comuna Grădiștea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1). Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moara Vlăsiei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1). Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moara Vlăsiei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
sunt ortodocși (96,02%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din același județ, formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă și Pășcani, având 3160 de locuitori
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din același județ, formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă și Pășcani, având 3160 de locuitori. În 1950, comuna Căciulați a devenit reședința raionului Căciulați din regiunea București, statut pe care l-a avut până în 1960, când raionul a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
regiunea București, statut pe care l-a avut până în 1960, când raionul a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a devenit parte a nou-reînființatului județ Ilfov; cu această ocazie, satele Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit "Moara Vlăsiei", și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia. O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]