9,128 matches
-
furnizori, prestatori sau executanți externi. Categoriile pe care orice organizație, public sau privată, le folosește pentru a-și putea desfășura activitatea sunt următoarele: • resursele umane, categorie fără de care practic orice organizație ar fi imposibil să funcționeze, reprezentată de salariații și patronii organizației; • resursele tehnico-materiale, în categoria cărora menționăm materiile prime, materialele, mașinile, utilajele, echipamentele, mijloacele de transport, clădirile etc.; • resursele informaționale, reprezentate de licențele, patentele, softurile, metodologiile, tehnologiile, instrucțiunile etc.; • resursele financiare, care le exprimă valoric pe celelalte, fiind reprezentate de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
pe care le-a completat. De exemplu: - „Mașina mea trebuie reparată, dar costul reparației este mare”. - „N-am timp din cauza drumurilor mele zilnice”. - „O colegă nu-mi mai vorbește din cauza unui conflict recent”. - „Se adună dosare la biroul meu deoarece patronul îmi trasează alte sarcini”. Terapeutul și Marie examinează împreună lista și extrag impresiile: Marie crede că aceste probleme pot fi rezolvate? Crede ea că are abilitățile necesare pentru a lucra aceste probleme? In schimb, terapeutul îi transmite unele informații în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul - Ați trăit, în ultimele zile, o situație dificilă despre care am putea vorbi? Xavier - Da, am organizat o călătorie de afaceri în Senegal pentru o întreprindere din regiune. In timpul acestei călătorii, care trebuia să fie apoteoza muncii mele, patronul întreprinderii a venit spre mine, beat, și m-a rugat să-i mulțumesc ghidului local pentru modul în care a fost organizată ziua respectivă. Terapeutul - Ce ați simțit în acel moment? Xavier - Eram nervos, îl detestam. In același timp, eram
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
încă o adevărată concepție monoteistă, ci mai degrabă un henoteism de tip „teritorial” și probabil chiar „politic” care considera că zeul suprem Yhwh își alesese un rege și un popor care să fie obiectul iubirii și ocrotirii sale. Această divinitate, patron al regelui și a poporului, nu avea nici însușirile zeului unic, nici nu excludea posibilitatea cultului altor ființe divine, mai ales dacă în propriul teritoriu își aveau reședința persoane de alte etnii. În epoca preexilică, în afară de Yhwh, Așera și Baal
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii (au fost angajați, patroni sau studenți/pensionari în toți cei trei ani). Pe de altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația longitudinală marchează o distincție mai clară între grupuri decât cea rezultată doar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani grei de muncă în construcții, în Spania, reușește să-și aducă soția și, peste încă un an, copiii. După reîntregirea familiei, intervievat în Barcelona, același bărbat are o motivație mult mai nuanțată și complexă, invocând lipsa de etică a patronilor români, mediul antreprenorial neprietenos, corupția, sistemul precar de asistență medicală etc. Este ceea ce Glover (Glovers et al., 2003; 15) descriu ca fiind „orice altceva care afectează dezirabilitatea condițiilor de viață sau de muncă în țara de destinație comparativ cu țara
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până acum 4 luni nu am vrut să rămânen. Până acum ne-am gândit doar cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum au venit copiii aici. Am zis să stăm câțiva ani și apoi plecăm. Dar nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Comunidades autónomas y las organizaciones sindicales y empresariales”9 face presiuni la nivel guvernamental pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am reușit să lucrez prin fratele meu” (emigrant român, 33 ani); „O familie din România la care am stat în casă l-a ajutat pe soțul meu să lucreze și el.” (femeie, 25 ani); „Acum lucrez ca șofer pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere („sunt serioși”) dacă știu alți muncitori. Aceștia, cel mai adesea, își sună cunoscuții dacă știu pe cineva care are nevoie de muncă și/sau se duc în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
strategia cea mai bună pentru mulți migranți fără muncă este să aibă cât mai mulți cunoscuți pe care să îi sune regulat să vadă dacă „știu ceva de muncit”. Pentru migranții care intermediază informația direct (adică au legătură directă cu patronul) intermedierea poate înseamna uneori câștig financiar (prin oprirea unei sume de bani din intermediere) sau construirea unui credit social (în sensul în care noul muncitor „îi este dator cândva cu un serviciu”) și a unei relații sociale noi. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și un loc de reconstruire sau de menținere a relațiilor de solidaritate și de construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care să te ardă. Dacă ai cincizeci de euro, să te facă să îi cheltui și pe ăia, că îți promite că te duce să dormi sau că îți caută de lucru. Sau] sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ardă. Dacă ai cincizeci de euro, să te facă să îi cheltui și pe ăia, că îți promite că te duce să dormi sau că îți caută de lucru. Sau] sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consecință, explicarea frustrării sociale ca determinant al votului extrem este aici confirmată. Adrian Năstase are mai mult succes printre casnice (37%), pensionari (49%, față de 34% pentru Băsescu) și agricultori (55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este ales în special de patroni (48%, față de 34%), studenți (51%, față de 20%) și șomeri (41%, față de 27%). Vadim Tudor obține cea mai mare parte a voturilor de la șomeri (18%) și câteva voturi de la patroni (5,4%). Băsescu este mai ales candidatul tinerilor sub 35 de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este ales în special de patroni (48%, față de 34%), studenți (51%, față de 20%) și șomeri (41%, față de 27%). Vadim Tudor obține cea mai mare parte a voturilor de la șomeri (18%) și câteva voturi de la patroni (5,4%). Băsescu este mai ales candidatul tinerilor sub 35 de ani (mai mult de 40%, față de 29% pentru Năstase), în timp ce pentru segmentul de vârstă medie, cei doi sunt la egalitate, iar proporția este inversată după 55 de ani: Năstase
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vede în personalitatea întemeietorului buddhismului decât concretizarea umană a unui mit solar. În sfârșit, se mai afirmă că Buddha ar fi fost un zeu arhaic solar (în Mahăbhărata e amintit un zeu Budha, care personifica planeta Mercur - fiul zeului Soma, patronul Lunii) al cărui cult ar fi fost reiterat lent, până când, sub regele Aśoka, s-au instituit dogmele buddhiste. În pofida acestor speculații, care în principal îl consideră pe Buddha un personaj mitic sau un simbol solar, cei mai mulți dintre cercetătorii contemporani sunt
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sexuală există în organizații Acestea pot îmbrăca forme diferite și pot ajunge la nivele de gravitate foarte variate. Aceasta depinde de fiecare organizație în parte, de dinamica specifică a locului de muncă, de numărul angajaților, de receptivitatea pe care angajatorii, patronii, șefii, managerii, supervizorii o au în privința acestei problematici, de cantitatea de informație pe care o dețin în privința consecințelor pe care discriminarea de gen și hărțuirea sexuală le au sau le pot avea și, foarte important, de opiniile pe care aceștia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ciobanu, Gh. Izbășescu, Gh. Bulancea, Al. Dumitru, Mircea Ignat); cronica literară analizează volumul lui Mircea Iorgulescu Rondul de noapte, iar Gh. Izbășescu scrie un eseu despre arhitectul Ioanide. În 1975, sub genericul „Călinesciana”, se încearcă o remodelare exegetică a operei patronului omagiat. În următoarele numere pot fi întâlnite semnăturile lui Nicolae Manolescu și George Ivașcu, care se ocupă de seriile anterioare, călinesciene, ale „Jurnalului literar”, iar Iorgu Iordan semnează o evocare a lui G. Călinescu. La ultimul număr al acestei serii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
de interviu este recomandat la funcțiile ce presupun un grad ridicat de stres, el având ca scop verificarea calităților de a lucra Într‑un mediu stresant. Interviul stresant comportă riscul unei imagini proaste asupra celui care intervievează, asupra firmei și patronului și poate genera o anumită rezistență din partea candidatului față de funcția care i se oferă. În literatura de specialitate sunt definite și alte tipuri de interviuri, cum ar fi: Interviul semistructurat sau semidirectiv, ce Înlesnește punerea În evidență a aspectelor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
19 Înființarea unei ~ 44 mediul intern și extern al ~ 28 obiectivele/scopurile ~ 12, 28, 37 planificarea ~ 12 programe de extindere sau dezvoltare rapidă a ~ 49 strategia (globală) a ~ 12, 49 strategia generală a ~ 22 Organizațional factori ~ 30 Originalitate 64 P Patron 57 Pensionare ~ anticipată 27 ~ forțată 27 Perfecționare ~ pregătirii 23 ~ profesională 64 Performanță 35, 52, 62, 63, 151 ~ firmei 89, 120 ~ pe post 60 creșterea ~ 147 criterii de ~ 30 estimarea ~ viitoare 64 imposibilitatea atingerii ~ 70 nivelul ~ 15 previziunea ~ viitoare 61 scăderea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
menținute sub patronajul URSS, decît o bună vecinătate ori vreo Înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decît dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, Întreținînd aversiuni bine individualizate față de patronul comun al tuturor rapturilor postbelice, URSS, dar și față de beneficiarii acelor arbitrarii, totdeauna ceilalți. Buhler nu manifestă scrupulele unui istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o face, de pildă, Norman Davies, conștient că nici o carte de istorie care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un angajat ajuns beat Într-un parc „se urcă pe scenă la orchestră, dînd la o parte jassbandistul, continuînd el să bată jas-ul În uniformă militară”, În timp ce altul, extenuat, afirmă că datorită stresului „În securitate e mai rău ca la patron” (p. 168). Un ofițer delapidează banii instituției pentru a organiza chefuri, iar, după ce este Îndepărtat, devine pasionat de electronică, chiar inovator (p. 235). Toată această „zarvă de detalii”, cum ar spune Baudelaire, abia invocat, conturează un tablou al unor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]