9,887 matches
-
tradiționale, cu portrete din secolul al XVIII-lea și cu portrete create în timpul lui Stanisław August Poniatowski. Galeria de artă a secolului al XIX-lea expune tendințele principale care au modelat arta secolul trecut. Expoziția prezintă operele pictorilor și sculptorilor polonezi în contextul unor lucrări ale unor artiști de altă naționalitate. Confruntarea dintre aceste opere scoate în relief idei universale, simboluri și aspirații artistice precum și experimente, toate realizate în mod independent în diferite țări europene. Colecția de artă modernă și contemporană
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
precum și experimente, toate realizate în mod independent în diferite țări europene. Colecția de artă modernă și contemporană expusă în Galeria de artă contemporană, este una dintre cele mai mari din Polonia. Gravuri, picturi, desene din anii 1920 - 1930, sculpturi, filme poloneze de avangardă, fotomontaje, fotografii, toate reunite împreună cu lucrări selectate din anii 1980, sunt expuse pe o suprafață de 700 metri pătrați.
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
Juliusz Fortunat Kossak (n. 15 decembrie 1659, Nowy Wiśnicz - d. 3 februarie 1728, Cracovia) a fost un pictor polonez operele lui având ca tematică picturi pe teme istorice, fiind specializat în scene de bătălii, portrete ale militarilor și cai. A făcut parte din Grupul de la Munchen. El a fost primul dintr-o familie de artiști care s-a întins
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
Austro-Ungariei pentru realizările sale ca artist. Kossak din 1854și-a expus lucrările în Polonia și în străinătate. Mediul său preferat pentru pictură era acuarela, pictând atât în formate mai mici cât și mai mari. El a fost precursor al unei școli poloneze de pictură, care pictau scene de luptă, principalul său subiect gravitând în jurul a ceea ce a fost de mare interes pentru polonezi în vremea sa, ocupația militară a țării. El a fost autorul a peste o duzină de picturi panoramice ilustrând
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
pictură, care pictau scene de luptă, principalul său subiect gravitând în jurul a ceea ce a fost de mare interes pentru polonezi în vremea sa, ocupația militară a țării. El a fost autorul a peste o duzină de picturi panoramice ilustrând cavaleria poloneză în luptă și în acțiuni militare împotriva cotropitorilor străini. Kossak a produs, de asemenea, o serie de portrete în ulei pentru familii poloneze nobile, inclusiv familiile Fredro, Gniewosz, Tyszkiewicz, Lipski și Morstin. Scenele rustice și pastorale includ târguri de cai
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
ocupația militară a țării. El a fost autorul a peste o duzină de picturi panoramice ilustrând cavaleria poloneză în luptă și în acțiuni militare împotriva cotropitorilor străini. Kossak a produs, de asemenea, o serie de portrete în ulei pentru familii poloneze nobile, inclusiv familiile Fredro, Gniewosz, Tyszkiewicz, Lipski și Morstin. Scenele rustice și pastorale includ târguri de cai, nunti la țară, scene de vânătoare iarna, scene mitologice și grajduri de cai. El a pictat de asemenea, o serie de ilustrații ale
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
familiile Fredro, Gniewosz, Tyszkiewicz, Lipski și Morstin. Scenele rustice și pastorale includ târguri de cai, nunti la țară, scene de vânătoare iarna, scene mitologice și grajduri de cai. El a pictat de asemenea, o serie de ilustrații ale literaturii epice poloneze, cum ar fi Pan Tadeusz de Adam Mickiewicz, romanele lui Henryk Sienkiewicz, lucrările lui Wincenty Pol, Jan Chryzostom Pasek și alții. El a proiectat diferite medalii de onoare pentru turnătoriile din Cracovia.
Juliusz Kossak () [Corola-website/Science/329148_a_330477]
-
Ca rezultat al Holocaust-ului din cel de-al Doilea Război Mondial, Polonia a devenit aproape omogenă din punct de vedere etnic. Granițele schimbate radical, deportările ordonate de autoritățile sovietice, care doreau mutarea minorităților poloneze din Lituania, Belarus și Ucraina și deportările ucrainenilor din Polonia toate au avut efect (vezi Schimbările teritoriale ale Poloniei și Istoria demografică a Poloniei). La Recensământul polonez din 2002, 96,7% din populația din Polonia s-au declarat de naționalitate
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
etnic. Granițele schimbate radical, deportările ordonate de autoritățile sovietice, care doreau mutarea minorităților poloneze din Lituania, Belarus și Ucraina și deportările ucrainenilor din Polonia toate au avut efect (vezi Schimbările teritoriale ale Poloniei și Istoria demografică a Poloniei). La Recensământul polonez din 2002, 96,7% din populația din Polonia s-au declarat de naționalitate poloneză, iar 97,8% declară că vorbesc limba poloneză acasă. La recensământul din 2011, 1,44% din cei de 39 milioane de locuitori ai Poloniei au declarat
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
din Lituania, Belarus și Ucraina și deportările ucrainenilor din Polonia toate au avut efect (vezi Schimbările teritoriale ale Poloniei și Istoria demografică a Poloniei). La Recensământul polonez din 2002, 96,7% din populația din Polonia s-au declarat de naționalitate poloneză, iar 97,8% declară că vorbesc limba poloneză acasă. La recensământul din 2011, 1,44% din cei de 39 milioane de locuitori ai Poloniei au declarat a fi descendenți de altă origine decât cel polonez. Acest număr include 418.000
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
din Polonia toate au avut efect (vezi Schimbările teritoriale ale Poloniei și Istoria demografică a Poloniei). La Recensământul polonez din 2002, 96,7% din populația din Polonia s-au declarat de naționalitate poloneză, iar 97,8% declară că vorbesc limba poloneză acasă. La recensământul din 2011, 1,44% din cei de 39 milioane de locuitori ai Poloniei au declarat a fi descendenți de altă origine decât cel polonez. Acest număr include 418.000 persoane care au declarat că sunt silezieni ca
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
unică), 37.000 belarușii (31.000 ca etnie unică), 12.000 de persoane de etnie romă (9.000 ca etnie unică), 8.000 ruși (5.000 ca etnie unică). 0,2% din populație sunt cetățeni străini. Recensământului din 2002: Recensământul polonez din 2011: 842.000 dintre ei declarau că sunt de etnie: (52% Silezieni, 93% cașubi, 46% germani, 40% ucraineni), 640000 au declarat că sunt de naționalitate non-poloneză ca primă naționalitate (562000 au declarat doar că nu sunt de etnie poloneză
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
polonez din 2011: 842.000 dintre ei declarau că sunt de etnie: (52% Silezieni, 93% cașubi, 46% germani, 40% ucraineni), 640000 au declarat că sunt de naționalitate non-poloneză ca primă naționalitate (562000 au declarat doar că nu sunt de etnie poloneză); 802000 au declarat etnia non-poloneză ca fiind a doua (50% Silezieni, 26% cașubi, 8% germani). La recensământul din 2002 5863 de persoane (5850 cetățeni polonezi s-au declarat Lemkieni, și 62 rusini). La recensământul din 2011, existau 7.000 de
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
de naționalitate non-poloneză ca primă naționalitate (562000 au declarat doar că nu sunt de etnie poloneză); 802000 au declarat etnia non-poloneză ca fiind a doua (50% Silezieni, 26% cașubi, 8% germani). La recensământul din 2002 5863 de persoane (5850 cetățeni polonezi s-au declarat Lemkieni, și 62 rusini). La recensământul din 2011, existau 7.000 de Lemkieni (ca etnie primă) și 10.000 inclusiv cei care au declarat Lemko ca a doua etnie. În Recensământul polonez din 2002, doar 5.100
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
5863 de persoane (5850 cetățeni polonezi s-au declarat Lemkieni, și 62 rusini). La recensământul din 2011, existau 7.000 de Lemkieni (ca etnie primă) și 10.000 inclusiv cei care au declarat Lemko ca a doua etnie. În Recensământul polonez din 2002, doar 5.100 de persoane s-au declarat de naționalitate cașubă, deși 52.665 au declarat limba cașubă ca limba lor maternă. În zece municipalități, mai mult de 20% din populație vorbește limba cașubă, în conformitate cu aceleași date de
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
că această limbă este limba lor maternă. în secolul al XIV-lea în Polonia s-au stabilit aproximativ 50.000 de armeni. În conformitate cu recensământul din 2002 în Polonia există 1.082 armeni. Există încă o biserică armeană în fostul oraș polonez Lwów (în prezent Lviv în Ucraina) cu clerul care predică în limba armeană. La recensământul din 2002, 109 persoane s-au declarat frizoni, incluzând 39 cetățeni poloni. La recensământul din 2002 48.700 de persoane au declarat că aparțin acestui
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]
-
(n. 1659, Szczecin - d. 1728, Amsterdam) a fost un gravor, desenator și pictor polonez celebru a cărui activitate artistică s-a desfășurat îndeosebi în Olanda, în Epoca de Aur olandeză. a fost fratele pictorului polonez Teodor Lubieniecki. Krzysztof Lubieniecki s-a născut în orașul Szczecin, din Polonia, într-o familie nobiliară de polonezi, care
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
căror pânze „"Gurmanzii"” și „"Amatorii de tutun"” sunt expuse la Muzeul de Arte Frumoase din Copenhaga. De asemenea, pictorul colabora cu gravori renumiți cum era Jacobus Houbraken. Krzysztof Lubieniecki a locuit în Amsterdam însă nu a uitat de orifinea sa poloneză și era mândru de asta. Astfel, el semna picturile sale adăugând sintagma latină „"Eques Polonus"” ( „Călărețul polonez” ). Krzysztof rămas în Amsterdam, unde a pictat portrete și piese de gen. De asemenea, a colaborat cu Jacobus Houbraken, Daniel Willink și Johannes
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
asemenea, pictorul colabora cu gravori renumiți cum era Jacobus Houbraken. Krzysztof Lubieniecki a locuit în Amsterdam însă nu a uitat de orifinea sa poloneză și era mândru de asta. Astfel, el semna picturile sale adăugând sintagma latină „"Eques Polonus"” ( „Călărețul polonez” ). Krzysztof rămas în Amsterdam, unde a pictat portrete și piese de gen. De asemenea, a colaborat cu Jacobus Houbraken, Daniel Willink și Johannes Brandt (fiul lui Gerard Brandt). Krzysztof Lubieniecki a fost fratele pictorului polonez Teodor Lubieniecki.
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
(cunoscut și ca "us" sau "Gracchus") este un conducător polonez legendar, fondatorul Cracoviei. Se presupune că el a domnit în anii secolelor VI—VII. Conform lui Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul
Krak () [Corola-website/Science/329152_a_330481]
-
cunoscut și ca "us" sau "Gracchus") este un conducător polonez legendar, fondatorul Cracoviei. Se presupune că el a domnit în anii secolelor VI—VII. Conform lui Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez. Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi
Krak () [Corola-website/Science/329152_a_330481]
-
Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez. Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi fii, Krak II și Lech II, și o fiică. Fiii lui l-au omorât pe strașnicul dragon Wawel (), iar Lech II, din invidie, și-a ucis
Krak () [Corola-website/Science/329152_a_330481]
-
cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez. Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi fii, Krak II și Lech II, și o fiică. Fiii lui l-au omorât pe strașnicul dragon Wawel (), iar Lech II, din invidie, și-a ucis fratele. O altă legendă relatează
Krak () [Corola-website/Science/329152_a_330481]
-
Fiica sa se numea Wanda, fiind eroina altor legende. Legenda despre Krak este asemănătoare cu legenda cehă despre Krok, motivul luptei cu dragonul a fost probabil împrumutat din legenda despre Sfântul Gheorghe. Cu toate că legenda despre Krak este socotită o legendă poloneză veche, conține urmele unor evenimente din sec. VII și VIII. După moartea lui Krak, deasupra lui, s-a format o movilă înaltă (Movila lui Krak), unde, conform legendei, a fost îngropat el. Locuitorii Cracoviei ducea pământul pe acea movilă în
Krak () [Corola-website/Science/329152_a_330481]
-
a fost o linie de demarcație propusă la sfârșitul Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat între A doua Republică Poloneză și Rusia Bolșevică. Această linie trebuie să reprezinte baza de discuție pentru trasarea frontierei dintre cele două state. La sfârșitul primei conflagrații mondiale, a izbucnit Revoluția Rusă din 1917 iar Imperiul Rus s-a prăbușit. Teritoriile fostului imperiu au fost
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]