8,957 matches
-
dincolo de noua graniță cu URSS. Octav Măgureanu a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea București și a debutat, în 1947, ca autor de reportaje și cronici literare, eseuri, schițe și povestiri, publicate în "Frontul Plugarilor" și "Vestea Satelor". Activitatea de prozator a continuat cu publicarea a numeroase nuvele și scenarii de film, în următoarele reviste și ziare: "Flacăra", "Îndrumătorul Cultural", "Viața Românească", "Tânărul Scriitor", "Viața Militară", "Gazeta Literară", "Albina", "Contemporanul", "România Literară". În 1949 a publicat romanul „O călătorie ciudată”, în
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]
-
(n. 14 august 1945, Cuca, județul Argeș ‒ d. 17 octombrie 2010, București) este un critic și istoric literar, cronicar dramatic, eseist și prozator român. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A făcut parte din gruparea revistei studențești „Echinox”. Și-a susținut doctoratul în estetică teatrului cu teza "Direcții estetice în comedia contemporană" la Universitatea Națională de
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
(n. 27 august 1942 București) pe numele său adevărat Dumitru Dinulescu este un dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român. Fiul inginerului Dumitru I. Dinulescu, originar din Fetești și al Ileanei, născută la Focșani, fiica generalului Cezar Butunoiu, din artilerie, participant la luptele de la Oituz și Mărășești. A avut un frate, inginer: Cezar Dinulescu (1932-1993). De
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
(n. 8 aprilie 1928, Miorcani, județul Botoșani) este un actor, prozator, traducător și dramaturg român. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția actorie (1954). A jucat ca actor la Teatrul Nottara, având o bogată activitate teatrală și apărând într-un număr mare de filme. În paralel cu
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția actorie (1954). A jucat ca actor la Teatrul Nottara, având o bogată activitate teatrală și apărând într-un număr mare de filme. În paralel cu activitatea artistică, s-a remarcat și ca prozator. A debutat publicistic în revista „Albina”, cu o povestire publicată în 1958. A colaborat periodic proză, teatru și traduceri în revistele "Contemporanul", "Luceafărul", "Gazeta literară", "Iașul literar", "Viața românească" ș.a. Unele scrieri ale sale au fost premiate. Volumul "Duminicile unei
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
este un film românesc din 1975, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași. Rolurile principale sunt interpretate de Amza Pellea, Radu Beligan, Gina Patrichi, Olga Delia Mateescu și Mircea Constantinescu Govora. Filmul prezintă relațiile duioase dintre un tată și un fiu, reduse la simple întâlniri duminicale după ce tatăl și-a părăsit
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
este un film românesc din 1974, regizat de Cristiana Nicolae după un scenariu propriu inspirat de o idee a prozatorului Radu Cosașu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Vladimir Găitan, Mihaela Marinescu, Cornelia Gheorghiu, George Motoi și Radu Beligan. Filmul relatează o poveste de dragoste dintre un ilegalist comunist și o fată misterioasă în anii celui de-al Doilea Război
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
lor ai ales, am ales lupta, singurul drum. Ce pot să-ți spun? Și eu, și noi îl iubeam pe Magellan de durere și speranță”". Scenariul filmului a fost scris de Cristiana Nicolae după romanul "A înțelege sau nu" al prozatorului și jurnalistului Radu Cosașu (pe genericul filmul s-a scris că scenariul a fost realizat după ideea lui Radu Cosașu). Filmul intitulat "" a fost regizat de tânăra Cristiana Nicolae, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a intrat în faza
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
pe o legătură tainică, de datorie fată de un „duh” al pământului lor”. Unii critici consideră că romanul "Nopțile de Sânziene" ar fi influențat într-o anumită măsură scrierea romanului " Noaptea de Sânziene" de către Mircea Eliade. Potrivit criticului Ion Rotaru, prozatorul moldovean este reprezentat în romanul eliadesc de personajul Ciru Partenie, scriitorul și filozoful care izbutește să se sustragă timpului istoric și chiar timpului fiziologic și pentru care „natura începe să devină nu numai transparentă, ci și purtătoare de valori”. Romanul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică, scria materiale pentru extinderea folosirii casetelor magnetice (...) ”". În același număr, prozatorul Nicolae Velea a scris și el un articol emoționant intitulat " Condeiul mi se apleacă...". În studiul „Românul s-a născut poet dar și operator” publicat în Magazinul estival „Cinema” (1983), Constantin Pivniceru îl considera pe Gore Ionescu un profesionist impecabil
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
(n. 14 octombrie 1919, Cernăuți, d. 21 iulie 2012, Timișoara), prozator și publicist român, a fost autorul a numeroase lucrări de proză scurtă, romane, antologii de anticipație, articole și memorialistică. Născut în Cernăuți (actualmente în Ucraina), a fost fiul Corneliei (născută Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal. A urmat
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
(n. 28 martie 1939, Armeniș, județul Caraș Severin, d. 11 iulie 2003, Arad) a fost un medic, prozator, traducător și coordonator de cenaclu român. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1975 și membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. A fost fiul Elenei-Brândușa (n. Imbrea), învățătoare, și al lui Marcu Bănescu, preot
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
(n. 9 februarie 1971, Nisporeni, Republica Moldova) este un prozator, poet, scenarist, culturolog, filozof al mentalităților, pedagog, jurnalist de opinie și traducător poliglot. Descendent pe linie maternă din dinastia nord-basarabeană a cărturarului Marcu Văluță, director al publicației interbelice Cuget moldovenesc. La finele lunii octombrie 2012 a fost desemnat să organizeze
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
(n. 16 septembrie 1945, Lugoj, județul Timiș) este un prozator român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1976. Este fiul Mariei-Mariana (n. Selinski), profesoară de pian, și al lui Eugen Schwartz, funcționar. Școala primară, gimnaziul și liceul le-a urmat la Lugoj (1952 - 1963), iar apoi a urmat
Gheorghe Schwartz () [Corola-website/Science/326984_a_328313]
-
(n. 8 octombrie 1872, Tomești, județul Iași - d. 1937, București), cunoscut și ca D.D.Pătrășcanu, a fost un om de litere, prozator, profesor de istorie și cunoscut autor de manuale de istorie în perioada interbelică. În politică s-a remarcat ca membru al Partidului Conservator, pe care l-a reprezentat ca deputat în Parlamentul României la începutul secolului al XX-lea. D.D.
Dumitru D. Pătrășcanu () [Corola-website/Science/326965_a_328294]
-
(n. 15 februarie 1930, Chișinău, d. 28 iunie 2006, Făget, județul Timiș) a fost prozator, reporter, om de film. Este autorul romanului "Ademenirea" (1983), interzis de autoritățile comuniste ale vremii. Este supus unor persecuții fizice și morale,fiind nevoit, astfel, să plece din țară, împreună cu familia, în 1986. Fiul lui Gheorghe Zaharia și al Mariei
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
aparținea logofătului Dimitrie Cantacuzino-Pașcanu. Ulterior, satul a devenit cartier al orașului Fălticeni. La 15 martie 1966, așezarea Buciumeni număra 66 de gospodării, 62 de locuințe și 205 locuitori. Satul Buciumeni a reprezentat un loc de recreere și de inspirație pentru prozatorul Mihail Sadoveanu (1880-1961), pictorul Șvaițer Cumpăna (care a pictat biserica de la Buciumeni, tablou despre care se presupune că ar exista la moștenitoarele lui Ion Dragoslav) sau scriitorul Ion Dragoslav (autorul unei lucrări intitulate "„Bisericuța din Buciumeni”"). În fostul sat Buciumeni
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
semnificative, surprinzând două ipostaze existențiale: „Ultima noapte de dragoste”, care exprimă aspirația către sentimentul de iubire absolută și „întâia noapte de război”, care ilustrează imaginea războiului tragic și absurd, ca iminență a morții. Dacă prima parte este o ficțiune, deoarece prozatorul nu era căsătorit și nici nu trăise o dramă de iubire până la scrierea romanului, partea a doua este însă o experiență trăită, scriitorul fiind ofițer al armatei române, în timpul primului război mondial. Romanul este scris la persoana I, personajul-narator identificându
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
Tudor Șoimaru (n. 29 decembrie 1898, București - d. 18 septembrie 1967, București), pseudonimul literar al lui Gheorghe Drăgușanu, a fost un prozator, dramaturg, traducător și gazetar român. După absolvirea liceului din Pitești, începe studii universitare în Franța, fără a le finaliza. Debutează ca ziarist în 1918 în publicația „Cronica” din Iași. Ulterior a fost redactor la „Universul”, „Dreptatea” (1937), „Adevărul”, „România Literară
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
(27 martie 1885, Botoșani - 12 aprilie 1962, Aiud, județul Alba) este un prozator și memorialist. Trăgându-se din vechea familie a Găneștilor, Gane a absolvit, în 1903, Liceul „A.T. Laurian" din orașul natal și a făcut studii de drept în Germania, unde își ia și doctoratul, la Rostock, în 1910. Întors în
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
a Presei și Tipăriturilor (1977), cenzura a fost transferată în responsabilitatea editorilor, controlați de Direcția corespunzătoare din Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Cartea, deloc conformistă, a fost publicată sub presiunea prestigiului literar și social al autorului dar și datorită aptitudinii prozatorului de a crea parabole epice complexe care ocoleau sau depășeau barajele cenzurii. În epoca lui Nicolae Ceaușescu perioada anterioară putea fi criticată în detalii dar nu și în esență, fiindcă ea fusese perioada în care se formaseră și activaseră responsabilii
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
o morală a iubirii, pentru depășirea eșecului („Eșecul, premisa unei victorii") prin depășirea speranței („Salvarea celor învinși :' nici o speranță"), pentru revalorificarea stimei față de.persoană, de individualitate, prin depășirea confuziei dintre persoane și bunuri, dintre „om în general" și omuLca unicat. Prozatorul, trăiește „cu acea încredințare eternă a oricărui povestitor că o , dezvăluire modifică ceva, în sine sau în celălalt". Pentru el, ca și pentru narator, scrisul este o „luminare", o iluminare și cere „un efort suprem, aproape inuman", (100/III). „Aveam
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
care au pierit milioane de ființe umane." El observă că ochiul dramiafcurgu-lui, în Romeo și Julieta, se îndreaptă spre soarta iubirii celor doi și nu spre ciuma care îl oprește pe călugărul mesager. Este motivarea proporțiilor pe care le stabilește prozatorul între istoria iubirii și istorie. „Sînt deci partizanul istoriei calitative (s. n.), deși înțeleg bine pe Marx, care ne demonstrează că istoria o constituie totalitatea evenimentelor și fenomenelor în care sînt implicați oamenii și nu numai inițiativele lor de expansiune, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
apela la locuri comune și situații tipice, pe care le valorifică superior prin contextualizare, anticalofil și total imun la barochismul stilistic invadator, Marin Preda pare deținătorul, păstrătorul și vatorifieatorul uneia din cele mai bogate experiențe existențiale și capacități ficționale dintre prozatorii miaituri de lazd, acționând pe filiera realismului clasic. Fără îndoială, Marin Preda a deschis prin Moromeții II (1967) sau a reevaluat prin Marele singuratic (1972) perspective epice novatoare asupra epocii postbelice, fiind la rândul său beneficiarul, sub aspectul nuanțării modelului
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
Preda a deschis prin Moromeții II (1967) sau a reevaluat prin Marele singuratic (1972) perspective epice novatoare asupra epocii postbelice, fiind la rândul său beneficiarul, sub aspectul nuanțării modelului social, a deschiderilor pe care le-au înfăptuit între timp alți prozatori precum Augustin Buzura sau D. R. Popescu. Prin Cel mai iubit dintre pământeni se produce o nouă și importantă breșă în zidul inerțiilor și tabuurilor sociale și epice, o radicalizare atitudinală. Sentimentul reconfortant după lectură este indus de soluțiile epice
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]