10,353 matches
-
mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție între Orientul și Occidentul creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
necesar pentru o inversiune surprinzătoare între telos-ul religios și cel capitalist, astfel că lumea "convertită deja" la materialismul capitalist găsește, în agresivitatea cumulată asupra acestui simbol universal al răului, calea de acces la "experiența religioasă" și oaza în care poate respira "neconstrânsă" de efectele extreme ale capitalismului. Astfel, răul universal materializat devine vizibil, dobândește trup și, mai ales, "sânge", ilustrând "idealul neopozitivist contemporan al înțelesului legat de o referință materială"358. O dată ce Hitler și-a identificat cu succes "dușmanul", observă Kenneth
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la superioritatea și necesitatea rugăciunii, Sf. Ioan Gură de Aur scria: „Nimic nu egalează rugăciunea. Ea face posibil ceea ce este imposibil, ușor ceea ce este dificil”. Rugăciunea este expresia vieții Duhului în noi, este „respirația Duhului, barometrul vieții spirituale. întreaga Biserică respiră prin intermediul rugăciunii.” Aceste afirmații ale Sf. Teofan Zăvorâtul relevă „viziunea comunitară” asupra rugăciunii în comparație cu cea exclusiv dialogală. Iată de ce, rugăciunea aceasta, înțeleasă ca lucrare trinitară globală, are o dimensiune liturgică, fiind inclusă „în acea lucrare a lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
face din rugăciune roaba bunului tău plac. Nu spune nebunește: n-am chef să mă rog. Este ocară adusă lui Dumnezeu și o adevărată hulă. Rugăciunea să fie lege necălcată. Este o problemă de viață și de moarte veșnică. Nu respiri după cum ți-e voia și nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: la ce bun să respir. Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești! Asta e porunca, și împlinirea ei îți va aduce împlinirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mă rog. Este ocară adusă lui Dumnezeu și o adevărată hulă. Rugăciunea să fie lege necălcată. Este o problemă de viață și de moarte veșnică. Nu respiri după cum ți-e voia și nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: la ce bun să respir. Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești! Asta e porunca, și împlinirea ei îți va aduce împlinirea vieții atât pe pământ, cât și în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și o adevărată hulă. Rugăciunea să fie lege necălcată. Este o problemă de viață și de moarte veșnică. Nu respiri după cum ți-e voia și nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: la ce bun să respir. Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești! Asta e porunca, și împlinirea ei îți va aduce împlinirea vieții atât pe pământ, cât și în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și nu te abate dela el.” Pentru a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
un suflet se simte încărcat de păcate, Domnul Iisus Hristos se arată și răsplătește ostneala și pocăința celor care vor să se întoarcă la El după o viață păcătoasă. Harul lui Dumnezeu este aproape așa cum este aerul pe care îl respirăm. în acest sens, proorocul zice: „înainte de a mă chema eu voi răspunde, și în vreme ce ei încă vorbesc, eu voi auzi”. Din omul păcătos, din Zaheu vameșul, izbucnește biruitor un om nou. Pentru aceasta, este și rămâne pentru noi un model
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
familie, urmând apoi să ne lămurim definitiv în școală, învățăm că totdeauna trebuie să ne rugăm. Cum zice Sfântul Apostol Pavel, fiindcă mereu avem nevoie de darul lui Dumnezeu, așa cum avem nevoie de inimă ca să trăim, de plămâni ca să respirăm, de aer, de lumină, apă, căldură și de pâine, de cuvânt, de învățătură, de hrană duhovnicească. Să ne rugăm cât mai des, mai ales când suntem supuși la ispite, când avem necazuri, dar și la bucurie, împlinire etc. Toate acestea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să-și limpezească judecata, pentru a dobândi forța de a suporta viața aspră cu care-i copleșește civilizația noastră. Prin faptul că devine obișnuință, rugăciunea influențează caracterul. Trebuie deci să ne rugăm mereu. „Gândește-te la Dumnezeu mai des decât respiri”, spunea Epictet. Este absurd să te rogi de dimineață, iar în restul zilei să te comporți ca un barbar. Gândurile și invocările lăuntrice îl pot menține mereu pe om în prezența lui Dumnezeu. Tot comportamentul va fi, în acest caz
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tot indivizibil, alcătuit din materie și din conștiință. El se crede independent de mediul său material, adică de univers, de cosmos, dar, în realitate, nu poate trăi rupt de acesta. Omul este legat de mediu prin nevoia neîncetată de a respira și de a se nutri. Pe de altă parte, ființa umană nu constă numai din trup, ci și din suflet, iar sufletul, cu toate că locuiește în corpul nostru, se extinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spațiului și timpului. Ne este îngăduit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se dăruiesc cei slabi de minte, cerșetorii sau cei lași. „Este rușinos să te rogi” scria, în mod rușinos, Nietzsche. De fapt, nu este mai rușinos să te rogi decât să te hrănești, decât să bei apă sau decât să respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot așa cum are nevoie de apă și de aer. Adăugat la intuiție, la simțul moral, la simțul frumosului și la lumina inteligenței, simțul sfințeniei dă personalității deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reușita vieții cere
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
își părăsește cu entuziasm soția, deși era un dedicat familist. Exultă că va avea ocazia săși slujească patria: „În sfârșit! Revoluția îl chema pe front!... Acest categoric ordin de mobilizare îi aduse pe chipul său o expresie de fericire, parcă respira aerul liber al frontului!” (p.96) Ipostazele însă în care îl aruncă războiul sunt profund umilitoare. Nimeni nu-i acordă atenție. Este ignorat și îndepărtat din toate listele. El, intelectualul rafinat, pasionat de studiu și dispus să filtreze înțelesurile lumii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
elucidat. Alexandru Șafran povestește cum imense personalități ca Leon Baeck, ori Martin Buber ori Abraham Heschel „păstrau aceeași tăcere în fața misterului care scapă înțelegerii și care se numește Șoah.” Comunismul are și el un program de supunere a tot ce respiră sub pecetea sa ideologizantă. Secolul XX aduce Europei experiențe sumbre, două forme oribile ale autoritarismului, care aruncă în aer destine. Cei care nu înțeleg să se adapteze vremurilor noi, adică comunismului, sunt desființați, ori prin moarte neîntârziată, ori prin închisoare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
obrăznicia, lăcomia de a înhăța ceea ce nu-ți aparține. - EBL este conștientă de rolul său de martor al istoriei. Scrisorile Ecaterinei Bălăcioiu sunt semne ale unei lumi nobile, evoluate asupra căreia istoria se năpustește cu ciocanele sale primitiv de barbare. Respirăm de aproape un sfert de veac din nou aerul libertății, dar mass media scoate la suprafață tot mai multe caractere imunde, infestate de germenii nimicitori ai lăcomiei, indiferenței, cinismului. Cum de am ajuns atât de strâmbi, atât de contorsionați, cum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din anii '50 i se poate adăuga rezistența din anii '60 '80. Cultura era atunci cenzurată sau mutilată, dar nu marginalizată, în sensul că ea a reușit, înfrângând obstacolele ideologice, să fie trestia prin care un popor întreg putea să respire, înecat cum era în apa mâloasă a frigului, foamei și umilințelor de tot felul. Din nou, se poate da un sens mai precis acestei rezistențe culturale. Admitem, în același timp, că un singur editorial nu poate oferi, prin înseși dimensiunile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inventarierea problemelor de bază și, bineînțeles, poate chiar prioritar, rezultatele. Despre toate aceste aspecte doar câteva cuvinte, pentru a avea, deocamdată, o primă privire de ansamblu, strict introductivă. Citind și studiind pe Vladimir Tismăneanu intrăm într-un nou teritoriu și respirăm, mai ales, o cu totul altă atmosferă publicistică. Frazele goale și descusute, eternul eseism românesc, apos și inconsistent, au fost aruncate, sperăm definitiv (?) la coș... Atrage atenția, în primul rând, noul stil al politologiei profesate și cu remarcabil succes de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ideal profund iluminist, de bună seamă (la care ader din plin). Este singurul antidot împotriva tuturor intoleranțelor, fanatismelor și dogmatismelor, din orice direcție ar veni în epoca noastră. Și cu orice motivație posibilă. Reîntâlnindu-mă cu acești distinși scriitori, am respirat în jurul lor un alt aer, o altă ambianță culturală. Cultura română actuală are vitală nevoie de astfel de mesageri, fie și ocazionali: români și europeni/americani în același timp. Izolarea ne poate fi fatală. Cultura este o lume liberă, peste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a unor anumite nevoi omenești în viitor. Aceste două aspecte sunt independente, așa încât luarea în considerare a anumitor interese și nevoi nu trebuie neapărat privită ca asumare a unor obligații. De exemplu, știm că avem nevoie de aer pentru a respira și că aerul curat reprezintă un factor al menținerii sănătății. Putem să abordăm aspectele privind poluarea aerului atât din perspectiva luării în considerare a unor obligații, cât și din perspectiva unei nevoi. În etica mediului au fost elaborate, în principal
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în propria non-manifestare, în trecerea invizibilă prin distanța străbătută. Aspect ce caracterizează de altfel natura imaginii poetale pe care intuiția abia o surprinde în fulguranța ivirii și a devenirii, în efemera sa ființare de dinaintea intrării în orizontul ființei. Ea nu respiră decât în acest scurt interval de trecere spre ființa poetică la care aspiră. Prin și în distanță - luând distanță față de prezența scripturală a ființei textului -, semnificabilul intră în forma propriei treceri, în câmpul (fără spațialitate) al ființării. Fie că vorbim
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În centrul acestor vibrante "evenimente de lumină", "sufletul este un ton fundamental"22, căci el dă forma matricială, modelul după care tot ce apare își înfiripă imaginea, ovalul sau elipsa, "formă paradigmă a lumii"23. Este chiar forma inimii ce respiră în ritmul undelor cosmice 24, receptacolul în care absolutul "prinde corp", iar lumea se arată "ca o palingenezie a ovalului"25. Inima e forma cerului în noi, ovalul ei fiind "profilul virginal al tuturor formelor", "o mai clară conștiință a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în imagine "slobodă, spre cer, înfloritoare,/ Inima mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al unei absențe, imaginea văzută de la distanță, posibilă doar în și ca distanță, a ceea ce continuă să se distanțeze, să se retragă mai presus de vedere: "deasupra semnelor ca într-un nor de pace/ roua, ca-n miezul sufletului ce respiră/ și nu-i știm fața/ deși în noi se află/ și totul/ înconjurându-se de cerul său/ ca o sămânță/ atât de alb și de fragil/ s-ar face străveziu/ și lasă/ clară, vederea/ vederii dinăuntru" (s. n.)41. Deasupra semnului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apariția de nespus și de neprivit a străfundului, "Cuvânt/ văzduh", "roua Cuvântului ce-nvie dăruiește", dă numele și "înfățișarea cuvintelor": "izvor/ înmiresmată de Cuvânt amiază"53. Numește fără a putea fi numit, ridică lucrurile din moarte la viață, căci ele respiră acum în lumina în care semnifică, rostesc viața care le cuprinde. Poate cuvântul poetic să rostească acest grai în care Cuvântul luminează, să fie cuprinsul mărturisitor al epifaniei? Ce nume va da el "fericirii/ de-a străbate până la ultimul cer
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]