11,090 matches
-
jocuri: table, cărți, rummy și rareori șah. Prin tot felul locuri din îngusta curte de lîngă clădirea cu celule se formează numeroase grupuri de jucători, rezerve și suporteri, care participă la adevărate campionate, pe mize uneori mari, pierzătorii făcînd servicii scumpe cîștigătorilor (spălarea toaletei, a hainelor, uneori licitînd în avans pachetele ce urmează a fi primite de la rude, sau chiar diverse activități înjositoare). Deoarece jocurile de noroc antrenează resurse materiale majore și schimbă relațiile dintre indivizi, autoritățile le interzic, confiscînd cărțile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cît și private și din resurse proprii, în condițiile scăderii numărului de deținuți. Depășind cu mult plafonul de cheltuieli pentru alte categorii de persoane asistate (iar deținuții nu trebuie să fie considerate persoane asistate), instituția penitenciară apare ca o structură scump întreținută, parazită pentru societate, în condițiile în care ar trebui să contribuie la suplimentarea bugetului de stat. O gestionare transparentă a banilor publici va trebui să fie prezentată pe site-ul fiecărui penitenciar, precum și eforturile de rentabilizare instituțională. Dacă salariile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
n-are ce mînca. Acest deținut a dibuit că am obosit de toate acestea. Să vedeți ce a făcut, a deschis cîteva dulapuri și mi-a arătat tot ce aveau acolo: de la cele mai mici mărunțișuri pînă la cele mai scumpe băuturi. Îmi spune: "Vezi? Avem de toate aici, dar ne lipsește ceva. Ne lipsește mult zîmbetul tău care ne face să simțim o atmosferă de omenie, de familie. Ne obosesc mutrele încrîncenate ale celor care ne păzesc, aceștia ne zîmbesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de mass-media noastră, prezentă peste tot și care descoperea mereu câte ceva senzațional. Așa cum văzusem la Tv, cum un oarecare Cherecheș, reporter sau ziarist din Baia Mare, descoperise camerele de tortură ale Inspectoratului de Securitate, precum și depozitul de cafea, țigări și băuturi scumpe cu care se delectau securiștii. De milițieni în schimb nu se pomenea, probabil că ei nu mai prezentau vreun pericol, securitatea având altă rezonanță la urechile oamenilor. Erau în mare vogă camerele de tortură, de care se vorbise și la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Misiunea noastră de a instaura democrația în unele state arabe,este numai în mintea lui Băsescu și a unor inși care sunt interesați de profituri colaterale și pe care nu i interesează că plătim gazul metan de trei ori mai scump decât alții, pierderea priorităților la construcția gazoductului rusesc spre Europa, care putea să ne aducă multe beneficii în special pentru forța de muncă disponibilă și câte profituri se mai puteau obține, dar astea sunt hambâțurile unor conducători ai noștri. Să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru unii, trivială. Peste 7000 de legionari condamnați au fost reabilitați pe front. Despre comuniști, le-am dat voie să plece în Uniunea Sovietică, nu i-am persecutat. Dacă voi avea timp să-mi scriu testamentul meu politic voi spune:Scump popor român, sunt mândru că am făcut parte dintr-o nație cu dublă ascendență, romană și dacă, descendenți a lui Traian și Decebal. Am luptat în două războaie pentru gloria ta, pentru dreptate și ființă națională. Las țării tot ce
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ce obiecte transportam, deoarece erau bine împachetate în cutii și sigilate. Noi aveam pașapoarte diplomat și nu era voie să fie desfăcute la nicio vamă. În orice caz, din câte știam noi de la unii, erau planuri, proiecte sau aparatură electronică scumpă. Se spunea că erau proiecte și pentru clădiri de locuit. Noi bănuiam doar că era vorba despre lucruri de mare valoare, pe care trebuia să le păstrăm cu mare grijă și-n mare taină, nu aveam voie să vorbim despre
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe fază oricând și voi răspunde la orice chemare, indiferent de condiții. Au venit și partenerii noștri din camera alăturată, soția avea numai cuvinte de admirație despre tablou și câteva goblenuri foarte frumoase, colecționate de doamna de la niște cunoștințe, destul de scumpe. Amândoi erau admiratori de arte frumoase și le cumpărau indiferent de preț. Puteau să-și permită, aveau salarii bune, nu aveau copii, nici cumpărături de valoare prea mari, iar cu alimentația nu prea aveau probleme, amândoi erau din apropierea orașului, iar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în așa ceva. Ei consideră că dacă pe o icoană este pictat un sfânt, deja această icoană este sfințită, așa că nu este nevoie de altceva. Am putut găsi totuși icoane sfințite după modul cum știm noi în România, dar erau foarte scumpe, 250-300 Euro și erau făcute la muntele Athos. În acel atelier am mai putut găsi mai multe obiecte artizanale de vânzare, dar nu prea am fost impresionat de nimic care aș dori să cumpăr. Din acest loc am cumpărat totuși
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
un principiu etern de viață și de conducere. Democrația este un mijloc, utilizat sau nu în conducere și se află în categorică subordine față de monarhism". ("Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931.) Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu "Scumpe d-le Brătianu Sunt câteva luni de când stau la o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu "Scumpe d-le Brătianu Sunt câteva luni de când stau la o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-a schimbat, în parte, atitudinea, fără să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tipografic povestește despre biciclete, în condițiile Cartea fețelor 180 în care comercializează cu totul altceva? Dacă mă gândesc bine, n-ar fi un concept rău - însă de obicei companiile nu fac așa ceva, pentru că spațiul tipografic și spațiul de emisie sunt scumpe, uneori foarte scumpe, prea scumpe ca să faci experimente și să incluzi lucruri care nu ți promovează direct produsele și serviciile. Chiar și în rarele cazuri în care firmele acceptă așa ceva, publicul știe că e vorba de publicitate - că firma a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
biciclete, în condițiile Cartea fețelor 180 în care comercializează cu totul altceva? Dacă mă gândesc bine, n-ar fi un concept rău - însă de obicei companiile nu fac așa ceva, pentru că spațiul tipografic și spațiul de emisie sunt scumpe, uneori foarte scumpe, prea scumpe ca să faci experimente și să incluzi lucruri care nu ți promovează direct produsele și serviciile. Chiar și în rarele cazuri în care firmele acceptă așa ceva, publicul știe că e vorba de publicitate - că firma a plătit pentru spațiul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
condițiile Cartea fețelor 180 în care comercializează cu totul altceva? Dacă mă gândesc bine, n-ar fi un concept rău - însă de obicei companiile nu fac așa ceva, pentru că spațiul tipografic și spațiul de emisie sunt scumpe, uneori foarte scumpe, prea scumpe ca să faci experimente și să incluzi lucruri care nu ți promovează direct produsele și serviciile. Chiar și în rarele cazuri în care firmele acceptă așa ceva, publicul știe că e vorba de publicitate - că firma a plătit pentru spațiul respectiv, și-
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
tipăriturilor necesita investiții mari, care erau apoi acoperite (sau nu) din vânzări. Acesta e și motivul pentru care cartea pe care o țineți în mână nu se tipărește într-un tiraj de zeci de mii de exemplare. Ar fi prea scump, iar dacă oamenii n-ar cumpăra-o în număr mare editura nu și-ar putea recupera investiția. Așa că preferă să fie prudentă și să tipărească un tiraj mai mic, care poate fi suplimentat ulterior, dacă va fi cazul. Desigur, tehnologia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
80-’90. Datorită noilor tehnologii, prețul pe exemplar tipărit a scăzut, ceea ce permite editurilor să scoată tiraje inițiale mici care pot fi oricând suplimentate. Nu cu mulți ani în urmă, chiar și un tiraj mic ar fi fost îndeajuns de scump încât editura să se gândească de o mie de ori înainte să ia decizia de publicare. Costul tiparului a scăzut odată cu progresul tehnologic, dar suntem, încă, în același tip de economie ca pe vremea lui Gutenberg: să produci Cartea fețelor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cuprinde un produs cultural) înseamnă investiții în hârtie, cerneală tipografică, energie electrică, manoperă, marketing, distribuție, resurse umane. Tehnologiile inventate după Gutenberg, între care fotografia, înregistrările audio, radioul sau televiziunea, implică, la rândul lor, costuri mari. În cuvintele lui Shirky: „E scump să deții mijloacele de producție, fie că e vorba de o tiparniță sau un turn de televiziune, ceea ce face ca noutatea să fie, în mod fundamental, o operațiune cu risc mare. Dacă e scump să deții și să administrezi mijloacele
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mari. În cuvintele lui Shirky: „E scump să deții mijloacele de producție, fie că e vorba de o tiparniță sau un turn de televiziune, ceea ce face ca noutatea să fie, în mod fundamental, o operațiune cu risc mare. Dacă e scump să deții și să administrezi mijloacele de producție sau dacă e nevoie de angajați, ești în lumea economiei Gutenberg“190. Pe de altă parte, astăzi avem un mijloc de producție și de distribuție, Internetul, pentru care plătim cu toții taxe de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acest teribil moment, acest zbor îmi apare brăzdat în sufletul meu ca o premoniție a timpurilor ce au urmat și a faptului, de neconceput atunci, că efectuam ultimul zbor rândunica își pierdea nemilos aripile în zborul ei neobosit, către un scump ideal pe care probabil nu l-a ajuns niciodată. Iată-mă prins în vâltoarea splendidă a imaginilor ce se succedau într-o mare varietate de lumină, culoare, totul într-o vizibilitate deplină, rar întâlnită prin contrastul puternic format de un
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ce-am avut și pe care a sesizat-o, cu toată starea de beție în care se afla, și iată-mă... închis, să-i spun pe nume. Da, îmi dădeam seama că sunt închis, privat de libertate, noțiune clară și scumpă mie, ca și dragostea, ca și însăși viața. Dar cum era posibil așa ceva? Și ca întotdeauna încercam, doream să găsesc o logică în tot ce se întâmpla cu mine sau în situațiile în care mă aflam. Nu, hotărât, nu puteam
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în Germania, tineri foști luptători, să se întoarcă acasă, m-am văzut deodată în fruntea a 40 de dezrădăcinați, care, la rândul lor, n-aveau decât un singur țel, o singură dorință: să se întoarcă la locul de unde plecaseră, loc scump pentru ei; cu toate că erau de origine germană, considerau România drept patria lor. Le-am arătat toată uimirea mea și i-am sfătuit să urce în lagăr, și le-am promis că, dacă într-adevăr aceasta era dorința lor, voi coborî
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Galați, adică la capătul pământului, spre necazul lui, care se simțea atât de bine în Ardeal, spre supărarea mamei, dar mai ales spre deznădejdea bunicii, care avea să rămână atât de departe de fata ei dragă și de nepoțelul ei scump. Mai fusesem în Vechiul Regat cu vreun an înainte, într-un lung periplu valah, întreprins de părinții mei la rudele de acolo, centrul acestui periplu fiind orașul Pitești, unde locuia, împreună cu fiica ei Medeea, sora vitregă a tatei, „mama mare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mult râvneam, ca să scot o revistă; fapt care nu s-a realizat, fiindcă tata, când a revenit, s-a opus cu îndârjire, drept pedeapsă (sever cu mine ca de obicei, în atari împrejurări) că spărsesem din neglijență o mare și scumpă vază de flori. Am făcut și plimbări solitare, împins de simțurile mele totdeauna în fierbere, prin pădure și pe malul gârlei, sperând nostalgic vreo „fatală“ întâlnire. Odată, pe țărmul Ialomiței, am dat de un soldat care, așezat chiar lângă apă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
groaznică. Umilința suferită avea să aibă consecințe fatale pentru sufletul nației. A nu fi luptat nici în Răsărit, nici în Apus, la momentul în care ceea ce este eroic și tragic trebuie neapărat să-și spună cuvântul, aveam s-o plătim scump, în straturile morale, vreme de generații. Cu tot calabalâcul strâns la rampe, bine împachetate de niște ucenici tâmplari ce-i angajasem, păzeam acolo lucrurile zi și noapte, așteptând îmbarcarea; eram doar eu cu slujnica, mama continuând să stea acasă în vederea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și a prosperității micilor burghezi"2. De asemenea, prima tentativă de planificare urbană pariziană (1900-1920) se caracteriza prin desfășurarea conflictelor între municipalitatea pariziană și companiile private concesionare ale serviciului public (gaz, electricitate, omnibuze, tramvaie, căi ferate), ale căror prestații, considerate scumpe și de calitate nesatisfăcătoare, au provocat protestele utilizatorilor. În concepția ultraliberală a serviciului public, rentabilitatea financiară nu ținea seama de calitatea serviciului. Emergența planificării urbane corespundea astfel grijii principale de a asigura dezvoltarea industrială și de a găsi soluții sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]