8,901 matches
-
câmp decât un ciorap într-un copac", "Ți-aș da papucii soacrei mele, dacă mi-ai da coșciugul soțului tău"130 amintesc de bizarele asociații alogice practicate programatic de dadaiști. Absurdul comic al unor replici rezultă și din ignorarea incompatibilității semantice între segmentele discursului cooordonate adversativ: "Eu pot să cumpăr un briceag pentru fratele meu, dar dumneata nu poți cumpăra orașul Londra pentru tatăl dumitale", " Automobilul merge repede, dar bucătăreasa gătește mai bine", " Cu picioarele poți merge, dar te încălzești mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și în privința tropilor aceeași departajare între universul stilistic al lui Caragiale și cel al personajelor sale, observăm preferința autorului Momentelor pentru "metalogisme" antifraza, ironia, parabola, paradoxul în timp ce "eroii" săi fac uz involuntar de acele figuri de sunet, de construcție și semantice care implică devieri de la uzul lingvistic normal, de fapt greșeli cu mare potențial comic. Astfel, dintre "metaplasme" sunt frecvente metatezele ("levorverul", "Galibardi" etc.), dintre metataxe, anacolutul ("N-ai fost tu [...] în strada Pacienții numărul 13; la madam Popescu, madam Lefter
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un copil."35 Dacă personajele au impresia că se înțeleg comunicând, cuvântul anunță totuși, prin transmiterea unor aberații ce rămân neresemnificate, apropiata lui metamorfozare în element decorativ cu efect de somnifer, menținându-și doar învelișul sonor eliberat de orice încărcătură semantică. Cu mult înaintea autorului Cântăreței chele, Caragiale a denunțat uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor redate prin clișee verbale. Mai mult decât Flaubert, considerat un precursor al lui Jarry și Eugen Ionescu pe tărâmul limbajului literar subminat de nonsens
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu un bagaj referențial vast, precum "persoana", "afacerea", care nu sunt însoțite de explicații apozitive. Metalimbajul se impune cu necesitate în vecinătatea unor astfel de cuvinte, atunci când participanții la dialog nu împărtășesc o cunoștință comună cu referire la conținutul lor semantic. Sugestia noncomunicării e dată și de structura labirintică a textului. În acest sens, observăm cum fiecare secvență a replicilor are o configurație dedalică, constituindu-se ca o încercare de înlănțuire eficientă a interogațiilor și a răspunsurilor, soldată invariabil cu un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la a pune în discuție schema însăși, prin umplerea formei cu un conținut aleatoriu, chiar inadecvat. Exemplul cel mai sugestiv este pseudofabula Cronicari, în care un trup sonor ce mimează ritmul, rima și structura speciei, ascunde un vid de substanță semantică, pentru că semnificațiile cuvintelor refuză să se coordoneze într-un tot. Așa cum spuneam în capitolul respectiv, parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene nu atât modalități de defulare, de compensare vindicativă a nedreptăților din planul existenței cotidiene, ci manifestări ale libertății creatoare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al lumii actuale. Fot ogra f ia În era digitală este un element contextualizat În ansamblul mijloacelor de comunicare interconectabile. Când vorbim de fotografie astăzi, trebuie inevitabil să vorbim despre un sistem multimedia care o include și Îi influențează percepția semantică. Fred Ritchin, fotograf și profesor de foto-jurnalism, comentează calitățile lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
finalitate deschisă, procesuale. De exemplu, seriile imagistice ale lui Andy Warhol slăbesc prin repetitivitate, singularitatea cauzei și a efectului, unicitatea determinării dinspre adevărul realității către forma fotografică. Acestui mod de funcționarei se alterează integritatea și este deschis către alte posibilităti semantice. Concluzionând privitor la perspectivaunui arhitect fotograf asupraideii de arhivă, s-ar putea spune că pentru a construi o memorie a experienței arhitecturale În imagini, el trebuie să evite În primul rând spectacolul imaginii care umbrește realitatea arhitecturală, declarându-se autonom
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
de demers? Credem că Înainte de experimentările practice, trebuie să stabilim teoretic câteva viitoare calități ale acesteia. În primul rând, știm că vorbim despre o viitoareimagine manipulată În scopul realizării unui text estetic cu multiple posibilități de lectură, a cărui densitate semantică ar trebui să fie superioară imaginii realiste. În al doilea rând, pentru a avea pertinențaunui instrument profesional, o astfel deimagine este datoare să mărturisească lucid despre esențaunui spațiu construit, filtrată prin referințele observatorului (este de remarcat că și imaginea realistă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un astfel de discurs imagistic va fi un artefact, artificial și neconcord cu canoanele reprezentării fotografiei „clasice― În Încercarea de a-i depăși limitările semantice, dar nu va fi niciodată autonom ci va completa discursul acesteia. Contemplate În continuarea secvențelor de fotografii „clasice― din categoria realismului aparent (vizual), miza unor atare imagini manipulate va consta În păstrarea realismului esențial prin a nu fi deviat În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
sub imperiul jocului, am preferat intitularea celor trei capitole ale lucrării cu trei verbe: a miza, a plusa și a pierde, verbele exprimând ideea de mișcare, de dinamică a procesului de definire a literaturii. Sunt trei metafore epistemologice din câmpul semantic al jocului pe care le-am considerat reprezentative pentru fiecare perioadă pe care o fixează. Literatura suferă un lung și continuu proces de schimbare pe parcursul timpului, cu anumite constante în cadrul unor perioade. Există o interdependență funcțională între toate accepțiile literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor și speciilor literare cu aplicare la genul dramatic și sfaturi și informații referitoare la talent, meșteșug și critică. Însă pentru a înțelege exact metamorfozele semantice ale conceptului de literatură e nevoie să ne întoarcem la originile sale. Indiscutabil punctul de plecare îl constituie litera, preconceptul esențial și central al literaturii, determinant la toate nivelele sale. Literatura va primi de-a lungul timpului atât de multe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
s-a creat printr-un calc lingvistic, după grecescul grammatiké latinii au ajuns la litteratura. Sensul său de bază este eminamente grafic, înțelesul prim, fundamental este legat de ideea de scris, scriere. Substituirea lui littera prin litteratura ilustrează sensul evoluției semantice a literaturii, care absoarbe în cele din urmă, elimină aproape total literele. În perioada antichității, cuvântul este atestat cu mai multe sensuri: scriitură (Cicero), gramatică, filologie (Quintilian, Seneca), alfabet (Tacit), știință și erudiție (Tertulian). Toate aceste sensuri se vor păstra
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
aceasta „arta de a vorbi bine”. Literatura rămâne în continuare un concept educativ, produsul școlii și al universității. Este perioada de cel mai mare prestigiu al gramaticii și al culturii literelor. Literatura capătă o îndoită accepție ce rezumă întreaga evoluție semantică de până acum: 1. cunoștința, știința literelor scrise, știința de carte și 2. arta, știința învățării literelor, a gramaticii în sens de disciplină și instrument pedagogic. Există această vocație a totalității și literatura este percepută drept cultura totală având două
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
galanterie. Literele frumoase servesc în același timp la „ornarea spiritului”. Rolul este de a civiliza, a rafina, a subtiliza comportamentul și moravurile sociale. Orientarea clasică educativ-didactică se păstrează dar ea este nuanțată, orientată în direcția formării „sufletului frumos” (Schiller). Mutația semantică de la litere frumoase la literatură frumoasă este esențială, însă deocamdată conceptul frumosului literar este în mod inevitabil nesistematic, accidental, imprecis, empiric. În aceeași sferă, trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
frumosului literar este în mod inevitabil nesistematic, accidental, imprecis, empiric. În aceeași sferă, trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pe subiect. În acest mod, termenul panim vrea să indice chipul, aspectul exterior, ceea ce apare, astfel încât persoana-chip exprimă ființa care este întrucât apare. În cultura greacă termenul de „persoană” apare ca semnificație originală în forma prósopon, ajungând prin diferite evoluții semantice la valoarea de „mască”. Chipul pe care îl imită actorul, diferit de al său, ia același nume - prósopon. Putem spune că prin concepția despre om în substanța sa spirituală-rațională, cultura greacă a pregătit calea spre o dezvoltare ontologică a ideii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Perpignan era centrul lumii. 73 J.-F. Gautier, Histoire du vin, PUF, Paris, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, 1992, ediția a II-a, 1996, p. 99 și următoarele. 74 Jocul de cuvinte, intraductibil în limba română, se referă la relația semantică dintre perechea de termeni Petru-piatră. În Evanghelie, în original, primul dintre acești termeni este ho pétros (de genul masculin), care înseamnă "piatră", iar cel de-al doilea este he pétra (de genul feminin), care în greaca veche înseamnă "stâncă" (n.
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan: autorii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mari au scriitorii, și inteligența spațială, descrisă ca o capacitate de a percepe și a opera cu aranjamente speciale, fațetă dezvoltată superior la arhitecți. Guilford, de asemenea, luând în considerare conținutul aptitudinilor, vorbește de patru tipuri de inteligență: concretă, simbolică, semantică și socială: 1. Inteligența concretă desemnează aptitudinile implicate în vehicularea informațiilor figurale (informațiile concrete percepute prin văz, auz, pipăit, care nu sunt transformate în semne sau cuvinte), focalizarea fiind pe lucruri concrete și pe proprietățile lor. Persoanele la care această
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
2. Inteligența simbolică este importantă pentru capacitatea de a recunoaște cuvinte, de a opera cu numere, așadar informațiile vehiculate sunt sub formă de semne (literele alfabetului, notele muzicale). Această aptitudine este esențială pentru dezvoltarea limbajului și pentru matematică. 3. Inteligența semantică permite operarea cu noțiunile verbale, așadar cu informațiile sub forma înțelesurilor atașate cuvintelor. Aceste informații sunt importante în comunicarea verbală, în gândire. 4. Inteligența socială și capacitatea empatică permite vehicularea informației neverbale din interacțiunile sociale, în care un rol important
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru: Fluiditatea verbală - producerea divergentă de unități simbolice: teste de prefixe (listă de cuvinte ce încep cu acelasi prefix); liste de cuvinte ce conțin aceleași litere; liste de cuvinte ce urmează aceluiași cuvânt. Fluiditatea ideațională - aptitudinea de a produce unități semantice: teste de calități ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt în acelasi timp roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a produce diferite relații semantice (teste de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
produce unități semantice: teste de calități ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt în acelasi timp roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a produce diferite relații semantice (teste de asociații - a găsi sinonime, teste de completare - a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipseste). Fluiditatea expresivă - aptitudinea de a produce divergent sisteme simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipseste). Fluiditatea expresivă - aptitudinea de a produce divergent sisteme simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele). Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele). Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii ce
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]