8,823 matches
-
decât în cercul Junimii. Preocupat de relația dintre rațiune și sentiment, B. este chinuit de imposibilitatea aflării unui echilibru stabil și definitiv. Întors de aceea spre sine și spre copilărie, tânjește după libertatea vârstei nevinovate, răzvrătindu-se, cu o violență sinceră, rar întâlnită la alți poeți români ai vremii, atât împotriva lui însuși, cât și împotriva credinței. Din dorința de a valorifica posibilitățile oferite de genul liric, a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
lui. Nu voia să riște să aibă o atitudine prea familiară și nu era nici prea dornic să răspundă la întrebare. Iorga a înțeles acest lucru, dar nu s-a dat bătut. "Ei, dragă! Nu ezita, dă-mi un răspuns sincer! Ce cred oamenii despre mine?" În cele din urmă, tînărul a răspuns cu timiditate: "Oamenii spun că ar fi trebuit să rămîneți marele istoric care sînteți și să nu vă fi amestecat în politică". Răspunsul lui Iorga a venit imediat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
important era profesorul de istorie a României: A. D. Xenopol. Cele cinci volume de istorie a românilor ale lui constituiau pînă atunci unica lucrare definitivă. Xenopol avea să devină protectorul lui și, în ciuda suișurilor și coborîșurilor relației dintre ei, un prieten sincer. Iorga s-a concentrat asupra limbilor străine, intensificînd studierea limbilor germană, franceză, greacă, latină, italiană și a altor limbi romanice. Și-a continuat lecturile. În această privință, cum își amintea Iorga, "bunul Emanuil Hayman", un evreu, l-a ajutat, împrumutîndu-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalism și conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga pînă la primul război mondial, ne putem face o imagine despre natura complexă a chestiunii evreiești din România. Pentru Iorga, evreii constituiau un element străin care invada orașele. A sesizat eforturile lor sincere de a supraviețui în mediul rural. Îl înfuria încăpățînarea evreilor de a nu se asimila, cum făcuseră în Ungaria. Numai că asimilarea evreilor nu era facilitată de împrejurările respective. După primul război mondial, Iorga va recunoaște acest lucru. Așa cum spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat, Iorga nu i-a ponegrit niciodată pe marxiști atunci cînd aceștia manifestau un interes sincer față de poporul român. Nu se referă niciodată la Constantin Dobrogeanu-Gherea cu numele Solomon Katz; și i-a cruțat pe evreii interesați de cultura română: dr. Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replica la orice atac, de obicei cu o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considera drept trădare orice nesupunere. Nu era modest și nu considera că ar avea motive să fie. Celebru pentru vanitatea sa, lingușitorii lui erau la mare cinste, din păcate, Iorga îi aprecia pe lingușitori mai mult decît pe prietenii săi sinceri care aveau curajul să-l contrazică: de aici conflictele lui cu V. Pârvan, I. Chendi, Mircea Eliade și cu admiratorii de talia unui Pamfil Șeicaru. Șeicaru l-a comparat odată pe Iorga cu "un stejar imens la umbra deasă și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Trăiască unitatea ruso-română!" Apelul era semnat de "Președintele Partidului Naționalist Democrat, profesor Nicolae Iorga"87. Cu toate că, pe tot parcursul apelului, respectase strict rațiunile de stat ale României, bazați pe ceea ce știm despre ideile lui Iorga, se pare că era și sincer. Ne aflăm în fața chintesenței lui Iorga, care, fără să renunțe la principiile lui, era gata să coopereze chiar și cu revoluționarii ruși. În ce măsură a calmat oare spiritele apelul său? Iorga considera că apelul fusese bine primit de ruși88. La care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intermediere pentru clanul Brătianu pînă cînd aceștia vor fi gata să preia direct puterea. Țărănimea îl considera pe Averescu, după cum spunea Iorga, drept un fel de zeu, sărutîndu-i picioarele atunci cînd apărea printre ei45. În România au existat rareori speranțe sincere atît de crud înșelate ca acelea înșelate de regimul Averescu. În deschidere, alegerile care s-au ținut au fost la fel de corupte ca și celelalte. Drept urmare, Partidul Poporului al lui Averescu a cîștigat fără probleme alegerile. Pentru a-l împăca pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Atunci cînd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat că în timp ce toată lumea se gîndea la bani, iată un erou care nu voia să devină erou, fără măcar să știe că era "un simbol de valoare al țării sale". Dar prietenia sinceră nutrită de Iorga față de Statele Unite avea unele limite. Nu avea nici un pic de răbdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. În 1931, ca prim-ministru, Iorga nu a considerat că ar fi sub demnitatea sa să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exact opusă. Poate că nu este nici o exagerare în a afirma că regele Carol a fost cel mai corupt cap încoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu atîta lipsă de scrupule de devotamentul sincer al poporului său cum a făcut-o el. Celălalt păcat capital al țării, violența, era răspunsul Legiunii la corupția lui Carol, așa că sărmana țară s-a pomenit prinsă între aceste două nenorociri. Peste cîteva zile, Prințul Carol va deveni Regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la atelierele Grivița de la București. S-a tras în masă în muncitori și a fost instituită legea marțială. Brutalitatea măsurilor poate fi pusă pe seama lui Vaida. Dar admiterea radicalismului comunist era de neconceput. Au apărut proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere și energice, dar neconstructive. În România, ca aproape pretutindeni în Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua viața lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor cu Rusia drept un gest firesc, "cu condiția ca rușii să fie sinceri". A salutat vizita la București a ministrului de externe francez, Barthou, în singura tentativă serioasă a Franței de a contracara expansiunea nazismului în Europa de sud-est131. Iorga nu putea în nici un caz să aibă încredere în URSS și a continuat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franței, Angliei și Statelor Unite. Eu optez pentru o alianță cu Franța și Marea Britanie. El (Codreanu) vrea o alianță cu Germania. El este antisemit; eu nu cred că persecuția poate rezolva problemele". Dar cred din tot sufletul că este un om sincer și cinstit; nu s-a repezit niciodată să pună mîna pe putere"43, încheia Maniu. Cuvintele acestea erau demne de Maniu. Totuși, în ce măsură trebuie să-și fi pierdut Partidul Național Țărănesc încrederea în propriile lui forțe ca să fie gata să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
salutat instaurarea Dictaturii Regale: "o veche dorință a regelui urma acum să fie împlinită". Odată cu dispariția goga-cuziștilor și nemaifiind nevoit să respecte orientarea antisemită a acestora, tonul "Neamului românesc" s-a schimbat peste noapte. Iorga (poate într-un mod mai sincer) a luat atitudine împotriva lui Cuza. "Profesorul Cuza n-ar trebui să încerce să-și mascheze ambițiile" (în privința antisemitismului și a puterii personale)55. Astfel încît procesul prezis de Borkenau își încheiase ciclul complet. Întrucît condițiile unei democrații românești lipseau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dețineau monopolul armei atomice, nu aveau nimic de pierdut dacă mențineau comunicarea cu URSS și căutau soluții reciproc avantajoase la problemele comune. Un alt element al politicii americane imediat după război a fost crearea de noi instituții internaționale, cu dorința sinceră ca ele să fie un succes. Dintre ele, cea mai cunoscută este Organizația Națiunilor Unite, a cărei Cartă a fost ratificată la 24 octombrie 1945 și a cărei Adunare Generală s-a Întrunit pentru prima oară În ianuarie 1946; Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor sugera În mod plăcut o țară și un popor libere de ocupanții din Vest și din Est, dar și fără vină, neîntinate de trecutul recent al Germaniei. Filmele Heimat reflectau paseismul și provincialismul de la Începuturile Republicii Federale și dorința sinceră a nemților de a fi lăsați În pace. Demobilizarea germanilor era probabil facilitată de prezența disproporționată a femeilor În populația adultă. La primul recensământ postbelic din 1950, o treime din căminele germane aveau drept cap de familie o femeie divorțată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunea Sovietică amenința În mod permanent credibilitatea oricărui proiect socialist transformator. Dar, spre deosebire de Noua Stângă din Vest, revizioniștii intelectuali din Est continuau să lucreze cu - și adesea În - Partidul Comunist. În mare parte de nevoie, desigur, dar și din convingere sinceră. Pe termen lung, această afiliație avea să-i izoleze și chiar să-i discrediteze pe comuniștii reformiști, mai ales În ochii unei generații noi, tot mai influențată de omologii occidentali, care lua ca punct de referință nu trecutul stalinist, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dictatură birocratică (influență neotroțkistă ce agrava situația autorilor 7). Mai presus de orice, partidul era pornit exact Împotriva acestei combinații de diagnostic intelectual și acțiune proletară la care instiga scrisoarea lui Kuroñ și Modzelewski. Acest scandal a stârnit o reacție sinceră În universitate. Procesul secret al celor doi studenți a fost un șoc; s-a cerut nu numai eliberarea lor, ci și publicarea Scrisorii și a lucrării anterioare. Savanți consacrați le-au luat apărarea. Leszek Ko³akowski, profesor de filosofie la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu entuziasm În Portugalia aceleași măsuri ecologiste pe care le luau guvernele democratice la Viena sau Amsterdam, la insistențele radicalilor de după 1968. Sceptic față de materialism și hotărât să nu intre În secolul XX, Salazar era În felul lui un entuziast sincer al obiectivelor ecologice, pe care le-a atins printr-un expedient foarte simplu: menținându-și concetățenii Într-o stare de toropeală economică fără egal. El ar fi gustat cu siguranță izbânda protestatarilor francezi care În 1971 au blocat planurile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
născocit de dușmanii comunismului și folosit pe scară largă pentru a denigra Uniunea Sovietică și socialismul În general.”9 Chiar și În 1986, așa trebuia să se exprime un secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Însă Gorbaciov era sincer și a inițiat reforme deliberat leniniste - ori „socialiste” - În intenție. Ba chiar e posibil ca el să fi fost mai consecvent din punct de vedere ideologic decât unii predecesori: dacă Nikita Hrușciov e faimos pentru afirmația că, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
glorie al Europei Centrale trecuse și, odată cu el, imperativul absorbției ei În instituțiile occidentale. În public, politicienii și managerii de la Bruxelles continuau să susțină că doresc ca Uniunea să se extindă spre est „la momentul oportun”. În particular, erau mai sinceri. Cum remarca la mijlocul anilor ’90 un Înalt funcționar din Comisia Europeană, „aici nimeni nu se gândește serios la extindere”. și totuși, extinderea era pe ordinea de zi. Conform propriilor reguli, UE nu putea refuza unui stat dreptul de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
narațiune fără salturi despre regimuri și represiuni impuse de străini sau comise În numele poporului de guverne nereprezentative - aducea cu sine alte riscuri. Este, În primul rând, un mod greșit de a scrie istoria, care elimină din poveste entuziasmul și angajarea sinceră de la Începuturi. În al doilea rând, această nouă ortodoxie avea consecințe de ordin politic pentru prezent. Dacă cehii, croații, maghiarii și toți ceilalți nu jucaseră nici un rol activ În episoadele tenebroase ale trecutului lor recent, dacă istoria est-europeană de după 1939
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
GÂND NOU, publicație de cultură apărută la Odorhei, lunar, între aprilie și octombrie 1935, din inițiativa unui comitet. Redactori sunt Radu Chirovici și George Trandafirescu. „Sinceră și dezinteresată”, revista are drept deviză „Credința, Tronul, Națiunea”. Rubrici: „Reviste, cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
fost scris, și am concluzionat că nimic fără Dumnezeu-Nihil Sine Deo. Pătimirea și moartea legionară sunt ultima etapă a împlinirii lui, „împăcarea” cu Dumnezeu, și nemuririi Legiunii. În confruntarea cu moartea, legionarul și tot omul creștin trăiește momentul cel mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu, al scriitorului de a-i face pe cititori să împărtășească atitudinea lui față de viață", atunci devine plauzibilă afirmația că toți artiștii sânt, sau ar trebui să fie, propagandiști sau (răsturnând complet poziția exprimată în propoziția precedentă) că toți artiștii sinceri, cu simț de răspundere, sunt moralmente obligați să fie propagandiști. După părerea lui Montgomery Beigion, scriitorul este un "propagandist inconștient". Adică, fiecare scriitor adoptă o concepție sau o teorie despre viață... Scopul operei este întotdeauna de a-l convinge pe
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]