11,011 matches
-
toate strigă chipul să se vadă,/ Și nevederea e, văzut / Și adorat se vrea adorator cosmul slăvit". Adorarea, slăvirea cu evlavie nu au ca obiect vreo imagine pe care să o venereze idolatru; ceea ce este adorat cere slăvirea pentru că este slava, cere vederea pentru că este nevăzutul care intră în vedere drept "slava chipului ceresc", nu a luminii fără de chip, ci a prefeței Începutului ce răzbate în "icoanele făpturilor cu toate"77. Ceea ce începe să se arate în toate face ca toate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adorat se vrea adorator cosmul slăvit". Adorarea, slăvirea cu evlavie nu au ca obiect vreo imagine pe care să o venereze idolatru; ceea ce este adorat cere slăvirea pentru că este slava, cere vederea pentru că este nevăzutul care intră în vedere drept "slava chipului ceresc", nu a luminii fără de chip, ci a prefeței Începutului ce răzbate în "icoanele făpturilor cu toate"77. Ceea ce începe să se arate în toate face ca toate să își arate adevărata făptură, chipul lor ceresc, prototipul întipărit în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arate adevărata făptură, chipul lor ceresc, prototipul întipărit în chip. Abia atunci se văd "icoanele semințelor", marca imaginală a nevăzutului seminal: "semințele obârșiilor/ Cu fața spre plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin" cu toatele, căci în rama invizibilului excesul slavei se oferă privirii, saturând-o extatic, dilatând-o în hiperbola nemaivăzutului: "Semințe străvezii cât munții cresc/ În glii de limpede lumină/ Nu se mai poate tăinui nimic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
văd "icoanele semințelor", marca imaginală a nevăzutului seminal: "semințele obârșiilor/ Cu fața spre plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin" cu toatele, căci în rama invizibilului excesul slavei se oferă privirii, saturând-o extatic, dilatând-o în hiperbola nemaivăzutului: "Semințe străvezii cât munții cresc/ În glii de limpede lumină/ Nu se mai poate tăinui nimic/ Căci totul e o taină în lumină"79. Acesta e chipul iconic pus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
taina revelată pe chip, "împinge taină în mister"81. Lumina care pătrunde vederea nu e cea a dumnezeirii în natura sa incomprehensibilă, ci imaginea ei neînțeleasă, ascunsă, fața ei de taină, felul său de a se înfățișa învelită în lumină, slava nevăzută care țese "universu-ntreg/ Din pânze groase de lumină"82. Vine retrăgându-se, previne în stră-vederea de sine. Această lumină care se dă și se retrage în chiar donația de sine este imaginea punerii în depărtare, în distanța transcendentului care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vizibilului. Dar în poem ceea ce apare și se manifestă vederii sunt imagini developate în negativ, sclipind discret pe un fond evacuat de lumină: "Ce-a mai rămas oare din lumina/ căzută-n genunchi lângă râu/ ochii bat liniștit din pleoape/ slavă celei duse-n robie// iată că rugul de jertfă/ urlă cu sânii pe cerul roșu/ și crucea mea de zăpadă/ cade în somnul fericit de valuri". Nimic nu apare decât în virtutea dispariției, căci ceea ce vedem se arată pieritor, coborâtor în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Aici retragerea ei e o celebrare paradoxală. Căzută-n genunchi lângă râu, pregătită de jertfă, ea se autorevelează în propria dispariție. Ceea ce înseamnă că vacuitatea se pune în vedere pe măsură ce lumina dispare. Totuși, ochii mai au ce vedea, căci în slava desfacerii "cerul roșu" și "crucea de zăpadă" fac imagine. Ce pot ele reflecta dacă nu tocmai retragerea care le face loc, pustiul în care intrăm ca în robia luminii slăvite? Totul cade în somnul unui alt timp, în trecerea abia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din care toate se stârnesc. Toate încep, stau să apară, să se desfășoare în firea Firului divin; toate în Unul, înfășurate în același sens al facerii. Dar tabloul acesta vine de dincolo, din firescul petrecut demult, din netimpul slăvirii în slavă; acum - aici - elogiul "e uzurpat de când e în eclipsă/ divinul. Harfe în preajma înghețului, când ți se/ domolește entuziasmul și e în scădere/ ardoarea-ți. Apoteoze ce se surpă, când pentru/ totdeauna ți-ai desprins văzul din lucoarea/ desăvârșirii". Peisaj secularizat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aparițională, materia ca obiect al manifestării. Dezobiectivat prin nemanifestare, devine substanță permeabilă luminii, o pastă moale care poate fi remodelată, reorientată către modelul ce îi imprimă forma. Un astfel de proces de rafinare și de sublimare întâlnim în poemul Feofan. Slavă de Nichita Danilov 77: "Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe". În aparență, decrepitudinea marchează corpul ajuns în amurgul existenței, dar nu ar fi decât un exemplu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acest chip este un non-evident neîntrupat în vizibil, nevăzut ca atare în sensibil. Trupul nu mai e acum decât forma însuflețită de modelul pe care îl primește la sine: "[...] Mie însumi îmi sunt/ râu și murmur/ ce înalță imnuri de slavă/ amurgului pur". Redus la ființa de râu și de murmur, trupul nu e nimic în sine, nu e pentru sine; el însuși nevăzut, curge în ființă, ia ființă în slava altuia pe care - prin sine - îl pune în vedere. Nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însumi îmi sunt/ râu și murmur/ ce înalță imnuri de slavă/ amurgului pur". Redus la ființa de râu și de murmur, trupul nu e nimic în sine, nu e pentru sine; el însuși nevăzut, curge în ființă, ia ființă în slava altuia pe care - prin sine - îl pune în vedere. Nu e altul tocmai lumina în care trupul se dizolvă pentru a fi asemenea sufletului nemuritor, naturii aletheice a acestuia? Adică: primește lumina pentru a fi lumină, restaurându-și chipul după
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răsărit nici apus" (XIX. Somnambul), în ed. cit., pp. 17, 35. 5 Căci "orb de cuvinte, poetul cântă mai frumos" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 6 "O pace veșnică" (ibidem). "Paradis plutitor, aureolă" ce "strălucește în slavă"; Și noi vom merge fără să ne oprim prin această veșnicie suavă" (XI. Păsări smulse cu rădăcinile, în ed. cit., p. 26). 7 "Fără trecut. Fără viitor. Fără să știi când/ Și cum și unde" (XV. Eu sunt acel fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În aceste imagini-icoane, vizibilul pare a celebra pentru privire o liturghie fără cuvinte"; ele urmăresc "să amintească sufletului rugăciunea ca stare naturală a sa, iar ochilor, posibilitatea de a se converti pentru a surprinde în însuși câmpul vizual imnul de slavă care străbate imaginea pentru a ajunge la Prototip în ipostaza lui de Prototip vizibil, adică Întrupat" (Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 41). 1 Ioan Alexandru, Despre natură, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și literatura rusă Gradul didactic: definitivat, 2005 Vechimea în învățământ: 5 ani, din care în unitatea noastră 3 ani Poziția pe post: titular Funcția: profesor de Limbă și literatura română Performanțe deosebite: · în activitatea științifică și de cercetare: * masterat: Culturologie slavă în cadrul Facultății de Litere a Universității “Al. I. Cuza” Iași, (2003-2005); * burse în străinătate: studii de perfecționare la limba rusă în cadrul cursurilor universitare ale Institutului “A. S. Pușkin” din Moscova, Rusia, 200-2002; * doctorand în cadrul școlii Doctorale de Studii Filologice, Universitatea “Al.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
părea mai buni decât suntem sfârșește prin a ne îmbunătăți realmente. E drept, asta nu înseamnă neapărat că ne dăruiește ruptura calitativă fantasmată; de la îmbunătățire la ruptură e ceva cale, după cum nici conviețuirea în paralel nu se confunda cu segregarea. − Slavă Domnului că nu! găsi Rudi momentul oportun pentru o divagație. A propos: v-am spus că am o nouă vecină peste drum? O rusoaică profesoară de balet, sau dansatoare profesionistă, n-am înțeles prea bine din prima întrevedere. Ne-am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
avânt și dezvoltare a terminologiei. Preocupările pentru terminologie în perioada veche a limbii române (1532- 1640), numită a "Începuturilor" sunt semnificative pentru istoria terminologiei românești. Numeroși termeni de "cultura generală" (I. Gheție, 1978: 121) cu etimon multiplu (de sursă latină, slavă, greacă, maghiară) se regăsesc în cultura română, în această perioadă. Învățăturile lui Neagoe Basarb către fiul său Teodosie cuprinde pe lângă sfaturi morale, religioase și învățături privitoare la legi, demnități, la exercitarea puterii sau la organizarea instituțiilor și a țării, anticipând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
managementului, empirică, bazată exclusiv pe experientă și logică, ce nu antrenează în mod obligatoriu un corpus de termeni specializați (pe care o regăsim în Invățăturile lui Neagoe Basarab) și în managemerntul științific de după 1900, teoretizat de Taylor, Gantt. Spre deosebire de elementele slave de conceptualizare, caracterizate prin concizie, aparținând secolului al XVI-lea, modelul turc impune structuri în care conceptualizarea se realizează prin unități complexe. Termeni (astăzi arhaici) de origine latină apar în număr mai redus: a noțiunea de "a conduce" - fundamentală după
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
registru, condică), mâzdă (cf. tc. plată), peșin (cf. tc. peșin - numerar) etc. Tot prin intermediul grecilor pătrund italienismele: spițer (cf. it. speziaria "negustor de mirodenii", azi "farmacist sau droghist"), piață (cf. it. piazza) etc. Foarte rari sunt termenii economici de origine slavă. Dosoftei desemna în secolul al XVIII-lea unul dintre cele patru concepte fundamentale ce definesc domeniul managementului, prin slavonescul "promișlenie", înlocuit în limbajul economic actual cu neologismul romanic "prevedere" (cf. lat. cl. praevidere; en. provision; fr. clause, disposition; es. clausula
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care s-a realizat transferul, au izvoare etimologice diferite: bordură (cf. fr. bordure) provine din limba francilor stabiliți în Galia, unde bord era utilizat cu accepțiunea de "margine a vasului", iar perie (cf. sl. perije) este un cuvânt de origine slavă. Imperativul transparenței de sens a unui concept complex revendică utilizarea analogiei duble, având două baze diferite semantic și etimologic, libere de domeniul medicinii. În "bordură...", analogia are în vedere baza comună "margine..." - rezultatul semantic fiind diferit în limbajul medical, atât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și la nume de meserii: es. alfayate, port. alfaiate (croitor), es. albanil, port. alvanel (zidar) [cf. Istoria limbii române II, Al. Rosetti (coord.), 1969]. Influența franceză și engleză este la fel de importantă pentru formarea terminologiilor românești. Multe din elementele apartinând limbilor slave au devenit transparente, mai cu seamă în limbajul religios: spovedanie, călugăr, diacon, popă, candelă, icoană, strană etc. Este o transparență asigurată de vechime. Puterea de derivare și compunere este o altă marcă a transparenței, mai ales în limbi cu posibilități
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte rar sfera domeniului științific. Prefixul negativ ne - de origine slavă (I. Coteanu, 2007: 52) are o mare productivitate în toate registrele limbii. În limbajul medical: neagă valoarea semantică, denominativă a termenului-bază (nedezvoltat); conferă o valoare privativă derivatelor (necurabil). Ne - corespunde prefixului neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
duplicitate, șiretenie, superficialitate, „spirit ușuratec de zeflemea”. toate cuprinse Într-o Înțelepciune care maschează Însă pasivitatea, neputința indignării, minciuna și ipocrizia. „N-avem gravitate solemnă, nici reculegeri de conștiință... [niciț gust sublim pentru sacrificiu.” Numai „Învârteală fanariotă, chiul turcesc, abulie slavă”. totul e Înecat În abilități, subtilități și Îmbogățiri. Descrierea unor trăsături de personalitate și a practicilor adaptabilității și acomodării. au fost și sunt considerate o contribuție subtilă și bine particularizată la contextul nostru. Un portret colectiv deloc confortabil. Ralea a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
luat sfîrșit. De aici înainte, fixarea populațiilor este deja înfăptuită și nu se va mai modifica defel. La marginile continentului continuă totuși o înfruntare care face să fie încă instabile frontierele orientale ale popoarelor de aici. între germanism și lumea slavă continuă lupta pentru dominarea Europei orientale, în sud-estul Europei ultima "mare invazie", aceea a turcilor, este, la începutul secolului al XIV-lea, în plină expansiune. Această Europă, ale cărei trăsături sînt deja conturate, a început, sub influența marilor civilizații mediteraneene
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Principiu unificator relativ totuși, dacă ținem cont că această credință comună provine din două izvoare diferite. Europa occidentală și Scandinavia aparțin credinței romane, care a pătruns, vehiculată de germanism, și în Ungaria și Polonia. Din contră, Europa orientală și lumea slavă din Balcani și-a luat religia și civilizația din Bizanț 1. În felul acesta au luat naștere două "Europe", ale căror destine vor fi permanent diferite. Dar aceasta nu are importanță. Dincolo de numeroasele diferențe, principiul unității sălășluiește în spiritul europenilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și îl alungă pe împăratul latin instalat de cruciați, dar o coaliție se formează rapid împotriva lui. Aceasta reunește în jurul suveranului celor Două-Sicilii prințul francez Carol de Anjou, căruia împăratul latin îi cedează drepturile asupra Imperiului bizantin papalitatea, Veneția, statele slave din Balcani și majoritatea principatelor grecești și latine din Orient. Insurecția Vecerniilor Siciliene (1282), care izbucnește la Palermo împotriva dominației franceze, îndepărtează pericolul, obligîndu-1 pe Carol de Anjou să renunțe la planurile sale. Dar acest episod glorios este ultimul din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]