10,085 matches
-
strategic. Schendel și Hofer (1979) au dezvoltat o definiție a strategiei care se articulează În jurul a patru componente: - câmpul de acțiune (În termenii adecvării „produse-piețe” și zone geografice); - competența distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și competențelor interne care vor asigura flexibilitatea firmei. Noua optică a managementului strategic o constituie strategia socio-economică ce depășește stadiul analizei strategice, integrând condițiile de execuție. Spațiul strategiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
umane și de investiții ce se regăsesc În diferitele „costuri ale schimbării”. Cu privire la elaborarea planului strategic, este esențial ca aceasta să nu se limiteze la câțiva oameni (asistați de „state-majore”), ci să cuprindă cât mai multe grupuri de lucru specializate, veritabile „noi echipe conducătoare”. În funcție de nevoi, ele sunt foarte diferite: există grupuri participative ierarhice, grupuri de specialiști (marketing, proiecte tehnice, finanțe), dar și grupuri ad-hoc Învestite cu diferite competențe În compartimentele firmei, În funcție de problemele abordate. Într-o economie standardizată, cu piețe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
precise; b) atitudinea cea mai frecventă este expectativa până când se identifică tendințe nete. Aceasta din urmă devine mai periculoasă În măsura În care crește vizibil cadența schimbărilor. Nici planificarea strategică și nici pregătirea strategică progresivă nu pot evita surprizele strategice susceptibile să provoace veritabile crize. O surpriză strategică este un eveniment brutal, imprevizibil, nonfamiliar, care amenință supraviețuirea firmei. Ea se deosebește de surpriza operațională, a cărei natură este cunoscută fără a se putea determina dinainte momentul și locul apariției ei. Pentru facilitarea comunicărilor interservicii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un efect important asupra autonomiei, deoarece expatriatul va lua măsuri și decizii În acord cu firma-mamă, influențat fiind de un lung proces de socializare și culturalizare desfășurat În interiorul organizației. În acest sens, apare posibilitatea ca autonomia să nu mai fie veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile acesteia din urmă și nu țării-gazdă. Mărimea Întreprinderiitc "Mărimea Întreprinderii" Unul dintre cei mai analizați factori contextuali
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nobile”, indispensabile armonizării salariatului cu firma. Un management performant cuprinde un sistem decizional bazat pe fapte indiscutabile și o rețea solidă de control. Autenticitatea faptelor este garantată de un sistem de recompense și sancțiuni. Punctul culminant Îl constitue reuniunile 1, veritabile confruntări care servesc drept scenariu procesului decizional. Desigur, din această luptă mulți ies „șifonați”, dar ea are meritul că determină obținerea unor informații de calitate și, prin urmare, decizii sănătoase. Acest sistem informațional, prin rețele paralele și rivale, este epuizant
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de sarcini, iar furnizorii execută; - nu există un partaj real deoarece, de multe ori, furnizorul este pus În situația de a gestiona stocuri pentru a-i permite clientului său să producă JIT. c) Parteneriatul de concepție (parteneriatul strategic) este o veritabilă colaborare strategică. Acest tip de relație se bazează pe o reală Împărțire a sarcinilor și pe o dependență reciprocă: performanța furnizorului depinde de comportamentul clientului, iar performanța clientului depinde de comportamentul furnizorului. În această situație, partenerii cooperează pentru creșterea câștigurilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acoperă, În general, funcțiile Întreprinderii necesare dezvoltării unei activități (cercetare-dezvoltare, producție și comercializare). Activitatea În cadrul alianței este organizată printr-o repartizare a sarcinilor de dezvoltare și de producție Între parteneri. Am numit această alianță „pseudoconcentrare” deoarece ea aduce beneficiile unei veritabile concentrări, Însă fără ca aceasta să se realizeze efectiv. Într-o asemenea alianță, partenerii pot să-și Împartă costurile fixe determinate de dezvoltarea În comun a proiectului, precum și cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Un alt avantaj al pseudoconcentrării este că produsul beneficiază de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acestor alianțe de pseudoconcentrare este specializarea Întreprinderilor partenere. Specializarea, la rândul ei, face ca Întreprinderile partenere să fie dependente unele de altele, ceea ce reduce concurența care exista la Început Între ele. În unele cazuri, pseudoconcentrarea se poate transforma Într-o veritabilă concentrare sectorială, suprimând orice concurență Între parteneri. În cadrul unei alianțe de pseudoconcentrare, după cum am mai arătat, fiecare sarcină de efectuat trebuie Încredințată unui operator comun. Acest operator poate fi o structură comună (atunci când activitățile de realizare sunt puse În comun
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În eroare pe specialiștii români au constituit-o inovațiile de substituție (sporirea capacității și randamentelor capitalului fix depășit de progresul tehnic, În scopul evitării Înlocuirii lui integrale). Acest tip de inovație a creat impresia de Înnoire, fiind de fapt un veritabil „cal troian” al economiei, care a menținut forma veche, complicând-o. Întrucât au fost ieftine pe termen scurt, inovațiile de substituție au determinat consecințe grave prin prelungirea agoniei vechiului capital fix. Structura arborescentă, cu multe niveluri ierarhice, a firmelor românești
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
integrarea În aval. Dacă am efectua acum o analiză strategică a firmelor românești prin prisma priorităților și orientărilor strategice prezentate mai sus, am constata că stereotipurile Învechite persistă mult timp și În gândirea economică și strategică. Acestea au creat un veritabil conservationism industrial ce pune accentul pe piețele existente. Se observă inapetența firmelor românești pentru integrarea orizontală, În amonte și/sau În aval. Calitatea Începe să devină o prioritate concurențială pentru toți. Service-ul post-vânzare și aprecierile privind flexibilitatea sunt neglijate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
valorizant și motivant pentru individ, procedeul ringi este puțin probabil că va fi utilizat pe scară largă la noi. Una dintre explicații este aceea că În Europa predomină individualismul, În timp ce În Japonia predomină colectivismul. Reactivitatea și transversalitatea sunt concepte noi, veritabile generatoare de performanță. Reactivitatea Înseamnă capacitatea firmei de a acționa rapid față de o schimbare a mediului său. Pentru aceasta, firma trebuie să fie flexibilă, să adopte o structură evolutivă, total descentralizată, și o mare receptivitate la mediul său. Această reactivitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Caseta 1 arată amploarea relațiilor dintre constructorii americani și cei japonezi. Aceste acorduri pun problema interdependenței strategice, cu atât mai strânse cu cât firmele americane dezvoltă alianțe și cu alți constructori asiatici, mai ales coreeni, ajungându-se la formarea unor veritabile rețele. Acestea nu constituie un pericol pentru vigoarea concurenței, fiecare firmă căutând să se situeze În centrul rețelei, pentru a trage un profit cât mai bun. Totodată, constructorii americani și europeni au neglijat mult timp nișa autovehiculelor de teren În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lucrând totodată intens la romanul Craii de Curtea-Veche. În 1919-1921, ocupă funcția de șef al Biroului presei din Ministerul de Interne. În 1923, se căsătorește cu Marica Sion, fiica scriitorului Gheorghe Sion, care îi oferă posibilitatea să se creadă un veritabil senior, aducându-i, drept dotă, o mică proprietate la Fundulea-Ilfov, pe care scriitorul, în imaginația sa aprinsă, o consideră un adevărat domeniu, confecționându-și chiar și un stindard propriu. În ianuarie 1928, întreprinde o călătorie la San Remo, pentru a
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Peisaj de vânătoare (1987), fără a schimba profilul poetului (în sensul că aceleași „imagini din copilărie”, aceeași nostalgică durere după iubita demult pierdută apar și aici), reușesc totuși să mute accentele. În schimb, volumul Sonete (1996) impune nu doar un veritabil meșteșugar al versului, ci și un poet grav, iremediabil trist, care-și pune întrebări existențiale și, sceptic, renunță la „a spera”, optând pentru „a dispera”. În 1999, C. își surprinde cititorii cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
sa maturizare și impunere. Semnalul perfectei asimilări a valorilor pe care le-a girat, care își dovedesc astfel istoricizarea, se ivește atunci când devin ele însele obiectul unor noi, ulterioare contestări. Fiecare c.l. marcant, apt să se erijeze într-o veritabilă instituție culturală, a apărut în literatura română într-o vreme când, atingând o maximă maturitate, canonul dominant la acea dată începuse să își vădească epuizarea, să suscite replici și să solicite alternative, reclamând necesare înnoiri. Cele mai marcante c.l.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
activitatea membrilor ei, notorietatea grupării se datorează, într-o bună măsură, c.l. în care s-au afirmat scriitori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ș.a. Sub directa îndrumare a lui Titu Maiorescu, erijat într-un veritabil doctrinar al mișcării, estetician și critic cu sistem, s-au cristalizat trăsăturile unui prim canon literar din spațiul românesc. Alături de „prelecțiunile populare” și de c.l., tipografia, librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Sebastian Bornemisa. Almanahul își propune să înfățișeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viață din Transilvania, Ungaria și Banat, sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
directă și însemnarea topografică, excepție făcând paginile ce descriu un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise și comentarii în marginea lor. Altă dată „antologia” este dedicată exclusiv poeziei ultimului exil. O mică antologie a poeziei românești în exil (1959), de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
simple pe înțelesul creștinilor. Clericii își arogă medierea animalului și îi aruncă în categoria satanică pe toți cei care sunt tentați să-l utilizeze în afara domeniului creștin, prin divinație sau magie. Pe tot parcursul Evului Mediu timpuriu, Biserica exercită un veritabil monopol asupra "lecturii" mesajului animalului. Animalul se găsește sub o tutelă mărginită"48. "Lectura" aceasta, esențială în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fapt, de conștiința propriei invulnerabilități, așa cum rezultă din spusele sale: "bine cunosc că nici trupul mieu de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu de gâtlejul tău a să înghiți poate") este că cel care a devenit un înțelept veritabil este imun la orice lovitură a destinului și este imun, mai ales, în fața morții. Pe înțelept nimic nu-l poate atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încetul cu încetul, intră în osmoză cu universurile mentale construite de civilizația occidentală. Pentru a-și construi imaginarul, SF-ul a reciclat, pentru început, miturile culturilor anterioare, cum s-a putut vedea în cazul personajului reprezentat de doctorul Frankenstein, un veritabil "Prometeu modern". Autorii de SF au sondat și miturile creației și pe cele ale "conducătorilor" omenirii divinități sau entități extraterestre (ET) -, cum a făcut-o Arthur C. Clarke în 2001: A Space Odyssey / 2001: O odisee spațială (1968)6. Apoi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este curios, deoarece Statele Unite se chinuiau pe-atunci să scape de consecințele Marelui Crah din 1929. În Europa în schimb, îndeosebi în Marea Britanie și în Franța, ficțiunile tributare "miraculosului științific" sunt mai puțin numeroase. Nu există nici reviste specializate, nici o veritabilă colecție specifică (Klein, 1973; Lehman, 2006). Spre deosebire de optimismul autorilor americani, datorat faptului că Statele Unite n-au suportat decât în mică măsură consecințele războiului dintre 1914 și 1918, europenii, cu precădere autorii francezi, își simt imaginația anesteziată de violența șocului: Ideea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
urmărește puterea absolută pe pământ (și în cer), sau al politicianului savant care râvnește la dictatura supremă. Dihotomia celor două figuri ale științei, una pură și dezinteresată, cealaltă orientată spre aservirea umanității, constituie totalitatea mitului științific înfățișat în textele noastre. Veritabilul personaj central este știința imaginată. Dar care știință? 2.3. Viitorul științei Putem, într-adevăr, să ne punem întrebări despre cecitatea predictivă a acestor texte. Să nu prevadă televiziunea în culori în secolul XXI (Cavalerii spațiului); să imagineze construirea unui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
toate aparențele democratice, prezența marilor manipulatori. Autorii francezi au perceput și exploatat îndeosebi acest aspect. Dar în cazul lui Dick, acest aspect nu este un simplu gadget, nici o temă printre atâtea altele: este un "efect de text", care presupune o veritabilă metafizică. Timpul ieșit din făgașul obișnuit (out of joint, cum spune Hamlet), personaje banale, o realitate nesigură, o lume de simulacre și de măști care tind să se impună drept reale: totul creează un univers coerent și prins într-o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]