11,417 matches
-
35 Forma haidem nu a fost identificată în CLRA. 36Ca elemente de expresie-tip (necontextualizate comunicativ), "interjecțiile (cu excepția celor "imitative", onomatopeice), ca și imperativele au un sens care poate fi glosat în termenii unei acțiuni verbale exercitate de un locutor virtual asupra unui/unor alocutor(i) virtuali, sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
identificată în CLRA. 36Ca elemente de expresie-tip (necontextualizate comunicativ), "interjecțiile (cu excepția celor "imitative", onomatopeice), ca și imperativele au un sens care poate fi glosat în termenii unei acțiuni verbale exercitate de un locutor virtual asupra unui/unor alocutor(i) virtuali, sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj condensat, traductibil printr-un enunț fixat
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
necontextualizate comunicativ), "interjecțiile (cu excepția celor "imitative", onomatopeice), ca și imperativele au un sens care poate fi glosat în termenii unei acțiuni verbale exercitate de un locutor virtual asupra unui/unor alocutor(i) virtuali, sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj condensat, traductibil printr-un enunț fixat referențial în situația de comunicare" (GALR II: 733
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
acestea au un adjectiv corespondent în -esc și, cel mai frecvent, se referă la o trăsătură cunoscută a unui anumit tip de persoane/animale. Numărul mare de adverbe în -ește care nu sunt înregistrate de dicționarele actuale arată că formele virtual posibile (deja atestate și reinventate sau doar inventate), în plus, și expresive sunt derivate cu ușurință, sufixul fiind productiv. Măi Ethiko, bișnițărește vorbind, așa, mai pe înțelesul tău, first încep să mă îndoiesc de etica ta, second bineînțeles că ai
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
expresia esențializată, prescurtată a vieții sociale. Mai mult, religia a generat esențialul dintr-o societate. Deci ideea de societate constituie sufletul religiei. Religia este societatea transfigurată, ipostaziată în absolut. Care societate? cea reală, cu diferențele și imperfecțiunile ei? cea perfectă, virtuală? în joc este ultima, cea care traduce aspirațiile noastre profunde de bine, frumos, ideal. Ele provin din noi înșine și nu pot fi traduse prin nimic altceva. Sunt în esența lor religioase. Drama sentimentelor colective, susține Durkheim, este aceea că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
există mari diferențe între un model și altul. Metoda complexității dimensionale nu privilegiază aspectele teologice sau politice referitoare la un anume tip de fundamentalism. Accentul este pus pe generarea mentală a variantelor de fundamentalism. Ele coexistă inițial într-un spațiu virtual al minții omenești. Fiecare dintre ele tinde apoi să se deruleze în timp și istorie, formând scenarii ale multor evenimente sociale. Culianu susținea pe bună dreptate că există un dublu și interesant joc al intrării unui scenariu virtual în istorie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
un spațiu virtual al minții omenești. Fiecare dintre ele tinde apoi să se deruleze în timp și istorie, formând scenarii ale multor evenimente sociale. Culianu susținea pe bună dreptate că există un dublu și interesant joc al intrării unui scenariu virtual în istorie. Pe de o parte, anumiți oameni aleg o anumită versiune a fundamentalismului și Îi dau viață. Dacă există condițiile sociale și politice necesare, atunci acea versiune devine și oficială, în sensul că este autorizată instituțional și formal. Celelalte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unul atât de subtil, încât nici măcar să nu fie bănuit că există. Toate modelele fundamentalismului religios se grupează asemenea unui arbore. Preluându-l și adaptându-l pe Culianu, l-am putea numi „arborele fundamentalismului religios”. Unele ramuri pot rămâne veșnic virtuale, altele pot avea șansa intrării în timp și istorie. Foarte important este faptul că putem anticipa - asemenea jucătorului de șah - cu o clipă mai devreme ce variante noi de fundamentalism vor mai apărea. O prognoză este întotdeauna importantă pentru că te
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
surprins în perioada interbelică etc.), după care urmează, la fel de amestecat, continuarea povestirilor biografice. Astfel, textul suporta o lectură atipica, putând porni de la oricare capitol, de la mijloc, început sau chiar de la sfârșit. Personajele acestui roman-frescă capătă și un fel de reconfigurări virtuale ale biografiei. Spre exemplu, Mircea (activist de partid), unul din cele mai bine realizate figuri, are trei variante de destin și tot atâtea posibile morți, dezvoltate în ultimele capitole. Ț. a parodiat, cu aplicarea unui bun aparat teoretic (autoreferențialitate, intertextualitate
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
vrea o replică potențială la romanul canonic având ca „eroi” activiști, plasați în perioada de pseudodezgheț de la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut. Evenimentul catalizant este o emisiune TV - „Portret contemporan” - realizată de reporterul „la modă” Iulia Fitcal. Protagonistul ei virtual, tovarășul Pârvu, cadru de nădejde al societății noi, se află în plină ascensiune. În jurul celor două vedete - una a politicii, alta din mass-media, una a realității, alta a proiecției sale pe peliculă - se bobinează firul narativ principal, presupunând că romanul
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
memorii, jurnal, scrisori etc. Deseori prozatorul provoacă cititorului dificultăți de înțelegere prin schimbarea perspectivei de relatare a evenimentelor, sugerând, de pildă, că biografia ar fi fost redactată la oarecare răstimp de la moartea personajului, ceea ce permite și reproducerea unor convorbiri din virtualul an 2025. Capitolul cel mai interesant înfățișează „operele minore” ale „salvatorului”, schițe asemănătoare acelora care vor fi reunite în Ceainicul de argint (1983), între acestea remarcându-se Spălătoreasa și labirintul, o parabolă despre absurdul unei existențe monotone, surprinsă detaliat, cu
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
obținut la fotografii cei mai mulți. Vă trimit toate cele două cărți apărute după Revoluție. Trimit Întrun plic separat pentru eventualul recensor, o să le dați cui credeți, dacă nu va fi cui, dați-le Bibliotecii Suceava. Încerc să pun alături exemplarele pentru virtualii colegi, cărora veți hotărî să le dați. Mulțumesc. Vă trimit și niște xeroxuri din cronici pentru orientare despre activitatea mea. Aștept cu emoție și nerăbdare vești din partea Dv. I-am scris Frosicăi Țibulcă la Fălticeni, și ori ea, ori fiica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care vor să mai lucreze, permițându-li-se să elibereze și rețete ce urmează să fie centralizate, deoarece personalul medical cu înaltă calificare existent este insuficient, fiind în centrele de mare aglomerare urbană; un medic pentru până la 20.000 de virtuali pacienți; să se facă o înregistrare a invalizilor, bolnavilor cronici, a celor predispuși la boli, pe raza fiecărei farmacii și să se asigure acesteia dozele necesare și un stoc-tampon pentru urgențe. În cazul epuizării unui sortiment, dirigintele farmaciei să fie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mă simt și azi reconfortat, mărturisesc, să-mi amintesc rapiditatea scârbită cu care Sorin evalua orice caricaturi simandicoase, oricât de simandicoase. Nu mi-am putut refuza, recunosc, În acești ani de când nu-l mai puteam auzi și citi și vedea, virtuala sa solidaritate În nefericitele „dezbateri” bucureștene de care, deși aflat deja la o salubră distanță, nu am știut să mă feresc. Destul să-mi amintesc În ce fel distribuia admirația și sarcasmul chiar față de unii dintre colegii săi de redacție
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care ți l-a propus editorul tău, cartea ta de „memorii”; fiindcă, după părerea mea, ești unul dintre cei mai pătrunzători observatori ai societății de tip totalitar (dacă nu chiar cel mai pătrunzător!) ai momentului actual. Sunt (ambele cărți) virtuale evenimente literare! Dragii mei, nu contenesc să mă mustru și să-mi spun că cea mai deplorabilă hotărâre a vieții mele a fost aceea În care mi-am prezentat scrisoarea de demisie de la Centrul Cultural din New York; nu vreau să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și a unei cu totul noi viețuiri. New York, 11 mai 2000 (Familia, nr. 7-8/2000) Partea a douatc " Partea a doua" Către Ernesto Sábatotc "Către Ernesto Sábato" Romanul lui Sábato Abaddón, el exterminador conține un dens capitol epistolar, destinat unui virtual confrate, care debutează prin adresarea „Dragul și depărtatul meu tânăr prieten”... Textul-răspuns (apărut În Vatra, 20 martie 1984) preia idei directoare, teme și chiar fraze, formulate În acest și În alte romane ale lui Ernesto Sábato, ca repere ale unei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
războiului, În sistematicul, dar plin de fisuri și de uri regim hitlerist.” Secta din marele roman al Alejandrei poate fi Înțeleasă (și) ca simbol al regimului totalitar; potențialul malefic pe care Își construiește premisele tenebroasei utopii a terorii se află, virtual, În somnolența egoistă și năucă a oricui; pulsație fulgurantă, doar, adesea; patologică infirmitate, nu de puține ori, așteptând să fie activizată, manipulată, Încolonată În cazonele valorificări birocratice ale cruzimii și aservirii, ale duplicității, ale indiferenței abrutizante. Îngerul tenebrelor nu este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rareori, devine polemic, nu pare să râvnească, În vreun fel, câștigarea sau dominarea cititorului. În text și În subtext, autorul rămâne egal cu sine și cu adevărul său, indiferent, s-ar zice, la ecou, chiar dacă se adresează, vizibil, unui lector virtual și fratern. Adevărul său este terifiant (n-am greși, poate, numindu-l Auschwitz, deși ar fi, probabil, o simplificare), dar asimilarea și transmiterea „eului” către receptor este senină, cordială, chiar afectuoasă. Paradoxul se poate citi și În omul Kertész, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rezolve dileme, să dea răspunsuri rămase obscure. Halucinația devine metodă literară, romanescă. Produs al imaginației care convoacă fantome-personaje, pe care naratorul le posedă Într-Însul și cu care provoacă o Întâlnire de lichidare a conturilor.” Apropierea dintre Antonio Tabucchi și virtualul său mentor portughez părea inevitabilă... În Întâlnirea dintre narator și misteriosul invitat care Îl personifică pe Pessõa În Recviem, poemul Autopsihografie este menționat de două ori, ca o cheie spre enigma poetului. Naratorul care și-a petrecut ziua În tovărășia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
RECEPTIVITATEA UNEI MASE IMENSE A POPULAȚIEI , ceea ce s-a și observat . pag. 252 N.n. Păi ... nu a venit nimeni în Piață ! (Niște lafuri, cu înăbușirea revoltei, spaima teribilă a securității venită dinspre revoluționari, imensa masă populară cu mâinile goate dar, virtual glorioasă, etc. Glume de badinaj, bancuri cu Bulă, un delir livresc ! Redăm un pasaj unde criza de imaginație a atins paroxismul : “Cei convocați în Piața Unirii din Iași pe data de 14 dec.’89 orele 16, AR FI TREBUIT să
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
celui mai riguros anonimat: nici o indicație despre numele redactorilor sau al colaboratorilor. Adevărați „cavaleri ai Misterului”, cum îi numește, intrigat, cronicarul revistei „Versuri și proză”, editată tot la Iași, aceștia par să provină din rândul liceenilor dispuși să-și sacrifice virtualele gloriole juvenile pentru a se manifesta în deplină libertate și a-și pregăti terenul în vederea unor eventuale evoluții ulterioare. Cercetări târzii au izbutit totuși să deconspire numele câtorva dintre ctitorii publicației: Eugen D. Siegler (viitorul Eugen Relgis), Albert Schreiber (alias
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
elinei o filosofie depărtată de modelul clasic, precum stoicismul, care urmărește raportul dintre fenomene, iar nu pe acela dintre subiect și predicat. În general, autorul evită însă absolutizările, refuză determinismul simplist și declară tranșant că limba nu conține în mod virtual sisteme de gândire dezvoltate: înțelegerea filosofiei se lasă completată de înțelegerea limbii, dar nu poate fi redusă la aceasta. Interesat de originile gândirii grecești, F. studiază în amănunt universul poemelor homerice - Le Monde homérique, 1934, Le Problème homérique, 1935 -, pentru
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
popular, argotic, colocvial la registrul religios, poetic, de la limbajul aparent cotidian la cel metaforic și simbolic, configurându-se astfel un univers poetic unic, amestec de tragic și comic, de realitate și viziune. Bunicul Kennedy este eul poetic văzut de nepoții virtuali din viitor (trăitori în holospațiu), care vizionează filmul vieții bunicului. Perspectiva aparține când nepoților virtuali („noi”), când prezentului bunicului - un eu incert, identificat cu autorul: „Viața mea se întâmplă cel mai mult pe video: mă înregistrez în fiecare zi, de la
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
simbolic, configurându-se astfel un univers poetic unic, amestec de tragic și comic, de realitate și viziune. Bunicul Kennedy este eul poetic văzut de nepoții virtuali din viitor (trăitori în holospațiu), care vizionează filmul vieții bunicului. Perspectiva aparține când nepoților virtuali („noi”), când prezentului bunicului - un eu incert, identificat cu autorul: „Viața mea se întâmplă cel mai mult pe video: mă înregistrez în fiecare zi, de la 7:30 până seara. [...]Nepoții mei vor privi la mine ca la discursul lui Kennedy
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
cu contururi șterse, totul duce spre impresia de imitație, de autopastișă. Câteva chipuri de oameni simpli, creionați în linia realismului simbolic, propriu scriitorului, atrag atenția. Cu toate imperfecțiunile ei, Luceafărul nu poate fi desprinsă din tripticul dramatic al lui D., virtuală meditație asupra istoriei românești. De altfel, se pare că dramaturgul avea între proiecte o altă trilogie, închinată de data aceasta lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul, domnitori ai Țării Românești. Dar peste tot ce-i dase timpul
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]