89,053 matches
-
Sfântul Augustin mărturisește că în tinerețea lui a trăit în păcat de moarte ; totuși "toate acestea nu le-am plâns, eu care am plâns moartea Didonei". Oare există o literatură incitantă și o literatură cathartică, sau există doar cititori cu reacții diferite?* 17 Pe de altă parte, se pune întrebarea: trebuie orice artă să fie cathartică ? Acestea sunt probleme care vor îi tratate la capitolele "Literatura și psihologia" și "Literatura și societatea"; dar am fost nevoiți să le ridicăm de pe acum
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
unei lumi haotice, absurde, însă plină de vitalitate și culoare, care ia locul ternei și încremenitei societăți comuniste. Atenția cu care înregistrează faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor creditabil, iar inventivitatea epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
e influențată de formulele narative camusiene și kafkiene și prezintă o atmosferă dezolantă, pesimistă, în contrast cu optimismul oficial. Năruirea morală a individului și încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
naturalismul, ultimul coexistând cu acestea pe un anumit portativ tematic. Pe de o parte, avem partizanii unei arte realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui pesimism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
filozofie, iar opul lui Oswald Spengler, Declinul Occidentului (1918-1922), probează rezistența ei. O altă serie de mutații "malefice" suportă discursul critic asupra decadenței, din ce în ce mai politizat și colorat antisemit. În opinia lui Rodolphe Rapetti, simbolismul se definește asemeni decadentismului ca dublă reacție, la naturalism, dar și la formula clasicizantă a parnasianismului, de la care preia o serie de elemente: tema langorii, a unei hipersensibilități informate cultural și asociate cu un anumit rafinament morbid, compensarea acțiunii prin reverie și reflecție melancolică, abandonarea realului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictori să sugereze starea de spirit eclipsând detaliul precis. Impresioniștii au încercat să reînvie impresiile naturale prin dizolvarea imaginilor în componente de lumină, prin renunțarea la marginile clare și clar-obscurul din pictura academică. Simbolismul a căutat imagini care să evoce reacții obscure. Dar stilul decadent, păstrând în același timp un mod realist de a reda imaginile, a încălcat convențiile formale prin spargerea compozițiilor în părți independente, chiar contradictorii, a căror ordine și semnificație puteau fi recuperate doar printr-un efort intelectual
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablourile) au utilizat acest ornament pentru a masca un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și la dispersia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Holman Hunt (1827-1910), Dante Gabriel Rossetti (1828-1882) și John Everett Millais (1829-1896), la care se adaugă fratele lui Dante Gabriel Rossetti, William Michael Rossetti, critic de artă, Thomas Woolner, James Collinson și F.G. Stephens și reprezintă în egală măsură o reacție la modul în care se predă pictura la Royal Academy și, în general, o reacție la pictura engleză contemporană lor. Pentru o perioadă de timp, John Ruskin (1819-1900) îi va reprezenta critic în opul său Modern Painters, pentru a se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adaugă fratele lui Dante Gabriel Rossetti, William Michael Rossetti, critic de artă, Thomas Woolner, James Collinson și F.G. Stephens și reprezintă în egală măsură o reacție la modul în care se predă pictura la Royal Academy și, în general, o reacție la pictura engleză contemporană lor. Pentru o perioadă de timp, John Ruskin (1819-1900) îi va reprezenta critic în opul său Modern Painters, pentru a se desolidariza ulterior de ei. De altfel, grupul ca atare nu rezistă decât până în 1853-1854. Grupul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art Nouveau-ului din Franța). De asemenea, Secession-ul, ca și Jugendstil-ul, similar Art Nouveau-ului și emancipării noului val de pictori francezi, posedă ca numitor comun o marcată componentă antinaturalistă. "Alți comentatori au înțeles Secession-ul ca fiind "coordonatorul" unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție ce pune în evidență o nouă relație centru-periferie, așa cum aceasta era modelată în diferite spații culturale. Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la Primul Război
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate despre caracterul "sinistru" al subiectului aflat în atenția pictoriței. Făcând abstracție de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate avea drept cauze interesul individual, slaba toleranță la schimbare, lipsa de Încredere În organizație, cultură organizațională rezistentă etc; c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă, iar comportamentele indică reînghețarea reușită. Dezvoltarea organizațională implică promovarea unor strategii care să pregătească firma pentru a face față atât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a fenomenelor de piață, precum și elaborarea unor strategii de vânzare mai realiste și mai eficiente. Marele psiholog român Paul Popescu-Neveanu, luând În considerare definițiile date de psihologi conceptului de comportament, schița sfera largă a acestuia, care era definit ca „ansamblul reacțiilor adaptative obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu un sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianță”, În sfera conceptului intrând și comportamentul economic al consumatorilor. Comportamentul consumatorului, considerat noțiunea de bază În psihologia economică, este definit de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii a psihologiei se urmărește, deasemenea, descrierea, explicarea și realizarea unor predicții cu privire la reacțiile consumatorului la informații și experiențe legate de produse și servicii. Aceași idee a rolului fundamental al implicării cognitive și emoționale care preced decizia de achiziționare de bunuri este subliniată și de Wilhelmina Wosinska (2005, 340). Autoarea descrie comportamentul consumatorului ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
servicii, pentru a prevedea tendințele În comportamentul consumatorilor. S. Onkvisit și J. J. Shaw (1994) definesc atitudinea ca „o tendință Învățată de a oferi un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, fără un anumit obiect (situație)”. Atitudinile sunt definite deasemenea, ca reacții de evaluare a unui obiect, reflectate În convingerile, sentimentele și intențiile de comportament ale unui individ față de el. (J. M. Olson și M. P. Zanna, 1993). Se poate observa că atitudinile cuprind trei componente structurale. Convingerile presupun cunoașterea, imaginația și credințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
engleză sau Einstellung, În germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de atitudine poate fi grupată În patru categorii: a) definiții care pun accentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea (afilierea), evitarea etc. Când obiectul atitudinii Înlesnește atingerea scopului acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluat negativ În măsura În care obiectul atitudinii este considerat ca inhibând sau deranjând atingerea scopului. Dacă există un număr mai mare de concepții sau convingeri privind Înlesnirea sau Împiedicarea atingerii scopului prin acel obiect atitudinea față de el va fi mai puternică. Această reacție afectivă de evaluare va fi cu atât mai intensă cu cât scopul e mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere pozitivă (de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc), apropiere negativă (atacul, bruscarea, Îmbrâncirea), evitarea negativă (repulsia ori teama) și evitarea pozitivă (de exemplu, acceptând despărțirea sau singurătatea atunci când acestea plac unei persoane dragi). Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen bipolar. Atitudinile variază În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen bipolar. Atitudinile variază În direcție și intensitate (sau tărie) pe o line continuă de la pozitiv, prin neutru, la negativ (comună și stărilor afective). Persoana care are o atitudine determinată poate avea față de obiect o reacție favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]