88,132 matches
-
destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și confluență. În următorul arbore, secvența de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un automat celular dezvoltat de către Edgar F. Codd în anul 1968. Automatul a fost conceput pentru a recrea ACvN
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
Wales, Australia care a recenzat cartea pentru un site de turism românesc, a fost de părere că Ormsby a comprimat în volum o răscruce de drumuri culturale în lumea modernă: 'Never Mind the Balkans, Here’s Romania’ pune în lumină confluența dintre tradițiile culturale ale României, profund înrădăcinate, și noile libertăți, tentații și mercantilismul care au apărut odată ce România a devenit cea mai tânără națiune din Uniunea Europeană. În ciuda laudelor nenumărate din media, nu toată lumea a fost totuși impresionată. Cotidianul național România
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
Shakespeare quaterly ș.a. După 1990, alte cronici, eseuri în revistele Teatrul azi, Scena și ecranul, Literatorul etc. Colaborare permanentă la Radio. 1981: Premiul ATM pentru critică și teorie teatrală 1983: Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul « Teatrul românesc-Teatrul universal. Confluențe » 1986: Premiul ATM pentru critică și teorie teatrală 1995: Premiul secției române a Asociației internaționale de teatru pentru critică și istorie de teatru 1998: Premiul Uniter pentru întreaga activitate
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
aproximativ 5 km pe oră părțile mai plate și mari părți ale râurilor. Torente de noroi de pe flancurile de sud-est au avut consistență de beton umed, deoarece au concurat în jos de rauk Muddy, Pine Creek și Smith Creek la confluența lor la râul Lewis. Podurile au fost scoase la gura Pine Creek și șeful Reservoir Swift, care l-a lărgit cu 0,8 m pentru a se potrivi aproape 13 milioane m³ de suplimentare de apă, noroi și resturi. Ghețării
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
zăpada se topeau amestecându-se cu tephra pe versantul nord-est al vulcanului pentru a crea lavine de noroi mult mai mari. Aceste torente de noroi au alunecat în jos de nord și la sud de râul Toutle alăturându-se la confluența râului Toutle și Cowlitz lângă Castle Rock, Washington, la ora 01:00. Nouăzeci de minute după erupție, scurgerea de noroi prima s-au mutat la 40 km de rau în amonte în cazul în care observatorii la Weyerhaeuser lui Camp
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
după erupție, scurgerea de noroi prima s-au mutat la 40 km de rau în amonte în cazul în care observatorii la Weyerhaeuser lui Camp Baker au văzut un zid înalt de 3,7m cu apă noroioasă si moloz.. Aproape de confluența nord Toutle si la sud de lacul Silver , o inundatie de 7,2m fost inregistrata. O scurgere de noroi mare, dar lentă, s-a deplasat cu un mortar de consistență asemănătoare mobilizându-se la începutul după-amiezii, la capul de nord
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
sau Râul Borozel este un curs de apă, afluent al râului Crișul Repede. Cursul superior al râului, amonte de confluența cu râul Răchita este adesea denumit Râul Șeran. Depresiunea este străbătută de râul Borod, afluent de dreapta a Crișului Repede care dezvoltă un bazin hidrografic cu o suprafață de 116 Km² și care are o lungime de ~14 km și
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite proluvio-deluviale și sunt fragmentate intens de torenți sau sunt îngropate sub depozite piemontane. Albia minoră a văii
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
meridională - latitudinală; curgând spre est. La scurt timp după bifurcare, cele două albii formează o insulă pitorească, împădurită numită, de asemenea, Turunciuc. În preajma satului Hlinaia, Turunciuc cotește deja spre sud fără a-și mai schimba direcția de curgere pînă la confluența cu Nistrul în regiunea Odesa. Malurile brațului sînt destul de abrupte pe alocuri, dar nu depășesc înălțimea de 7-10 metri, fiind alcătuite din soluri argiloase afînate. Vegetația, e constituită din arbori și arbuști iubitori de apă, tipici pentru luncile inundabile, sălcii
Turunciuc () [Corola-website/Science/329853_a_331182]
-
naziști în primele săptămâni ale războiului germano-sovietic. În momentul atacului german, fortăreața era parte a Belarusiei sovietice. Fortăreața a fost inițial cea mai mare construcție de acest tip a Imperiului Rus din secolul al XIX-lea. A fost construită la confluența râurilor Muhavieț și Bug. Fortăreața are o suprafață totală de 48 km. Planurile inițiale au fost concepute de generalul rus K.I.Opperman în 1830, iar prima fază a construcției a durat din 1836 până în 1842. Fortificațiile au fost modernizate și
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu valea Reghiului, în partea central-nordică a județului Vrancea și cea nord-estică a satului Reghiu și este străbătută de drumul județean care leagă satul Adreiașu de Jos de Șindrilari Rezervația naturală cu o suprafață de 95,70 hectare a
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
râu de munte ce curge la sud-vest de Oberammergau, în Bavaria Superioară. El formează cursul inferior al râului Ammer, care se varsă apoi în Ammersee. "Linder" se formează la sud-vest de Castelul Linderhof, în apropiere de granița cu Austria, la confluența râurilor Fischbach și Neualmbach. După unirea celor două pâraie, Linder este alimentat de încă șapte izvoare. El curge spre nord-est prin valea Graswang și trece pe sub drumul din fața Castelului Linderhof. În continuare, apa râului Linder se infiltrează în sol și
Râul Linder () [Corola-website/Science/327583_a_328912]
-
a acestor fenomene în industria muzicală. În această categorie se încadrează: Apelul civilizației occidentale la tradițiile exotice pentru ea ale muzicii populare și muzicii altor civilizații, poate fi urmărită cu încredere pornind de la muzica baroc. Există multe compoziții muzicale la confluența muzicii etnice și celei clasice. Trebuie menționat faptul că compozitorul Antonín Dvořák, a scris "Dansuri slave" sub influența muzicii folk din Europa Centrală, și "Simfonia Nr. 9" ("Din Lumea Noua") sub influența muzicii folk a negrilor și aborigenilor din America de Nord
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
afinul negru, se afla aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m). În imediata vecinatate a Pietrei Pinului, s-au descoperirit rezerve de apă minerală termală slab sulfuroasă, oligo-minerală. Este situată la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț. Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
carbon - cu caracter postvulcanic, precum și de frumusețea peisajului. Aparține administrativ de comuna Turia. Stațiunea este situată în nordul județului Covasna între localitățile Turia la est și Bixad la vest, de-a lungul DJ113, pe cursul superior al pârâului Turia - la confluența pâraielor Sărat (Puturosu) și Bálványos. Arealul de desfășurare este larg, fiind situat atât pe versanții munților Bodocului (la nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și pe cei ai "Masivului Puturosu - Ciomatu " (la sud-vest de "Muntele Puturosul" și de "Muntele
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Confluența Jiu-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
anul 1632, biserica de piatră a mănăstirii fiind construită între 1642-1646 de același Domn și sfințită la 3 aprilie 1646. Mănăstirea este situată în partea de sud a localității Plătărești din județul Călărași, pe o terasă a râului Dâmbovița, după confluența sa cu râul Colentina, la circa 20 de kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri în amonte de lacul artificial Zegrze. Partea din Narew între confluența cu râul Vistula este uneori menționată ca Bugo-Narew dar la 27 decembrie 1962 Prim-Ministru al actului Poloniei a abolit numele "Bugo-Narew", la scurt timp după ce a fost construit lacul Zegrze. Bugul se alimentează din ploi și zăpezi, având ape
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
este strâns legată de mii de ani de istorie , caracterul său unic dezvoltat ca rezultat al poziției geografice, fiind la confluența diferitelor regiuni europene. Cu origini în cultura timpurie a slavilor, cultura poloneză în timp a fost profund influențată de legăturile sale întrețesute cu lumea germanică, latină și bizantină, fiind în dialog continuu cu multe alte grupuri etnice și minorități care
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
asemenea, voievodatul Czersk și mai târziu Varșovia. Mazovia este o regiune joasă. La nord este Câmpia Mazoviei, la est Câmpia Podlasiei și la sud Ilza. Regiunea Mazovia se întinde pe Câmpia Mazoviei pe ambele părți ale râului Vistulei și la confluența acestuia cu râul Narew. În partea de nord a frontiera Mazoviei în regiunea Mazuria regiune a fostei Prusia, în est este Podlachia, în sud Polonia Mică și Polonia Mare în partea de vest. În nord-vest, ducatul Cuiavia s-a separat
Mazovia () [Corola-website/Science/329260_a_330589]
-
(în ) este așezarea de tip urban de reședință a raionului din regiunea Odesa, Ucraina. Primii oameni care s-au așezat sedentar pe teritoriul localității de astăzi, au fost agricultorii culturii Cucuteni, la confluența mileniilor V - IV î.Hr. Odată cu migrația popoarelor, teritoriul dat este invadat pe rând de huni, gepizi, sciți, pecenegi și cumani. De la mijlocul secolului al XIV teritoriul aferent regiunii date revine Marelui Ducat Lituanian, servind drept o zonă de tampon între
Savran () [Corola-website/Science/328690_a_330019]
-
Iskăr (în ; în ; în greaca veche: Οἶσκος) este un râu din Bulgaria, cu o lungime de 368 km, fiind astfel cel mai lung râu care curge în întregime pe teritoriul țării. Este afluent al Dunării. Iskărul se formează prin confluența a trei râuri, Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]