89,053 matches
-
fermele comerciale, au doborât gardurile ce separau fostul teritoriu comun folosit pentru pășunat, au ars fânul stocat în aceste ferme și au furat vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență, destinate autoconsumului sau piețelor locale. Un astfel de exemplu, potrivit lui Kottak, este inițiativa de a introduce culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc grupuri de status diferite este bogată în strategii informale de a produce controlul social (Portes, 1998), în care informația circulă cu rapiditate și sprijină reacția rapidă la schimbările din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt adresate de toți membrii, iar soluțiile sunt dezvoltate prin consens și capătă legitimitatea dată de participarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
DC. *** 2004, Millennium Declaration: Report of the Secretary-General, United Nations Organization. *** 2004, Our Common Future, World Bank, Washington, DC. Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării sociale. Cazul României Monica Constantinescu Subiectul propus este unul susceptibil de a fi considerat o reacție la presiunea momentului. Migrația, este, fără discuție, un fenomen de actualitate în spațiul social românesc la începutul secolului XXI. S-ar putea afirma că realitatea îl impune. „Problema”, să spunem așa, este că, odată dezvoltată până la punctul de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migrației: efectele pierderii de capital uman prin migrație (în special asupra pieței forței de muncă) și efectele sumelor de bani întoarse în țara de origine în urma migrației (remittances). Această a doua direcție are mai degrabă o finalitate „practică” și este reacția la tendința care pare să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din perspectiva formelor dominante efectele migrației. Studiul este organizat în două secțiuni. Prima se concentrează asupra situației migrației din România. Efortul este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă” accentuată a statelor Vestului european față de o posibilă „invazie” dinspre Est. Într-un anumit fel, atitudinea părea confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decizia de a răzbuna victimele atentatului prin execuții de evrei și comuniști a fost inițiativa unui comandant local, dar această inițiativă s-a transformat ulterior într-un adevărat masacru în urma intervenției directe a mareșalului Ion Antonescu. După cum era de așteptat, reacția Conducătorului statului după cele întâmplate nu a întârziat. Prin intermediul ordinului nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ion Antonescu de către ministrul Apărării Naționale, generalul de divizie Constantin Pantazi, cu privire la consecințele juridice ale aplicării ordonanței nr. 9 din 16 martie 1942, emisă de Comandamentul Militar Odessa. 340. 16 octombrie 1942. Nota întocmită de Direcția Generală a Poliției, privind reacția cercurilor evreiești din capitală în urma comunicatului referitor la decizia Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 1942. 341. 18 octombrie 1942. Nota nr. 911.893 înaintată ministrului Apărării Naționale, generalul de divizie Constantin Pantazi, de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei implicați cunosc identitatea acestuia; există și cercetări care impun asumarea unui rol de către observator fără ca vreunul dintre subiecți să fie informat. În prima situație, subiecții informați asupra identității și intențiilor observatorului se pot comporta în manieră reactivă (simulează anumite reacții sau ascund altele, se manifestă doar în moduri pe care le consideră acceptabile etc.). În situația în care identitatea și intențiile observatorului nu sînt deloc cunoscute de către subiecți, acesta nu poate decît să spere că va fi acceptat ca membru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Interesele teritoriale ale Moscovei în România / 30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România / 60 Recunoașterea guvernului Groza de către SUA și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România / 60 Recunoașterea guvernului Groza de către SUA și Marea Britanie / 62 Alegerile din România / 68
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România / 60 Recunoașterea guvernului Groza de către SUA și Marea Britanie / 62 Alegerile din România / 68 Un tratat de pace / 72 Capitolul II. America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 / 79 Primele reacții la Tratatul de Pace / 79 Tratatul de Pace și Legația Americană din București / 81 Arestarea și procesul lui Maniu / 82 De la monarhie la republică / 85 Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de Pace / 87 Drepturile omului și implementarea Tratatului / 92 Economia și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al lui Ceaușescu / 255 Vietnamul, Congresul și comerțul Est-Vest, 1967 / 257 București și Washington / 260 Congresul și comerțul Est-Vest, 1968 / 263 Ceaușescu și invazia cehoslovacă / 268 Capitolul X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Carter / 408 Cererea de derogare prezidențială din 1978 / 411 Pacepa și Goma / 414 București-Moscova-Washington / 415 Capitolul XV. Ostaticii, mereu ostaticii / 418 Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 / 418 Deficitul comercial american / 422 Congresul și derogarea din 1979 / 424 Afacerea Trifa / 429 Reacții la revoluția lui Khomeini / 431 Sovieticii invadează Afganistanul / 434 De la Vance la Brzezinski / 436 Problema datoriilor externe ale României / 438 Congresul și derogarea din 1980 / 440 "Obișnuitele afaceri" / 442 Capitolul XVI. Reagan, Drepturile Omului și cazul Chadha / 445 De la Carter
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-i fi protejat pe fasciști. Guvernul a căzut 188. Generalul RădescuError! Bookmark not defined. l-a înlocuit pe Sănătescu în funcția de prim-ministru, preluînd și postul de ministru de Interne. Prin acest guvern, comuniștii își asiguraseră prima victorie. Reacția Washingtonului În acest timp, Departamentul de Stat de la Washington încerca să adopte o nouă politică față de estul Europei, în urma succesului de care se bucurase ofensiva sovietică din Balcani. Departamentul a întocmit, în noiembrie 1944, un raport în care arăta că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de "convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu trei zile mai tîrziu, pe 9 martie, sovieticii au aprobat reanexarea nordului Transilvaniei la România; țara își primea răsplata pentru reacceptarea regimului Groza. Reacții occidentale la regimul Groza Aceste evenimente nu-i încîntau nici pe Churchill sau Roosevelt și nici pe ministrul american Burton Berry, care a telegrafiat la Washington că regimul Groza nu reprezintă poporul român. Dacă Declarația asupra Europei Eliberate, de la Yalta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în domeniul afacerilor externe și primea nenumărate rapoarte. Pe 2 mai, acesta a avut o întrevedere cu generalul Schuyler, reprezentantul american din Comisia Aliată de Control, din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul de stat interimar, l-a sfătuit să n-o facă, argumentînd prin faptul că procedînd astfel, America și-ar fi pierdut și puțina influență pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm publicarea Tratatului de Pace. Bucureștiul anunța că tratatul "a șters trecutul rușinos", permițînd "forțelor democratice" să conducă o Românie nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Partidul Liberal 394. Pe 11 noiembrie, instanța i-a declarat vinovați pe Maniu și pe colegul lui, Ion Mihalache, condamnîndu-i la închisoare pe viață. Ceilalți 19 acuzați au primit pedepse variind între un an de detenție și închisoare pe viață. Reacțiile au fost diverse. Moscova și presa bucureșteană proguvernamentală au calificat sentințele tribunalului ca fiind "aspre, dar juste". Condamnarea lui Maniu întărea convingerea guvernului britanic că Tratatul de Pace nu avea să fie respectat, probabil, de către România. Cît despre SUA, deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din București s-a declarat a nu fi de acord cu aceste note, întrucît acuzațiile nu aveau nici o legătură cu Tratatul de Pace409. Răspunsul oficial dat de Ana Pauker pe 3 martie era în spiritul reacției guvernului. Bucureștiul își respectase întru totul asigurările privind drepturile civile care nu împietau "necesitățile securității naționale", problemele ridicate în acele note americane și britanice erau "întru totul o chestiune internă a României" și nu permiteau intervenția externă; și, în cele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
milioane de dolari 448 și problema acestor compensații avea să fie soluționată, pînă la urmă, în 1960, în condițiile unui acord româno-american449. În cursul anului 1947, regimul Groza a continuat centralizarea economiei. Pe 1 ianuarie 1947, Bucureștiul a naționalizat Banca Națională a României. Reacțiile Legației Americane au fost împărțite. Părerea neoficială a acesteia era că măsura este una adecvată, pentru că nici un guvern nu trebuie să fie la cheremul unei instituții particulare, din punct de vedere financiar. Însă Legația preciza că "actualul guvern român și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în continuare Occidentului materiale strategice, în schimbul importurilor din Vest. Aceasta însemna că în privința articolelor comerciale importante, Statele Unite aveau să trateze cu sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au avut ca efect o reacție mult mai agresivă din partea Administrației, în ceea ce privește restricțiile pentru export. Casa Albă dorea ca aliații săi să includă în lista de embargo o mare parte dintre articolele interzise de către Statele Unite 525. În scurt timp s-au ivit, însă, trei probleme. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de sprijin. Ca urmare, în ianuarie 1952, Gantenbein a recomandat ca Washingtonul să nu renunțe la Legație și la relațiile diplomatice cu Bucureștiul 607. Atitudinea României față de Legația Americană se datora, în parte, presiunilor sovietice, dar hărțuielile erau și o reacție directă la o serie de aspecte ale politicii americane vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat mai cu seamă de protestele susținute ale Washingtonului cu privire la încălcările drepturilor omului și de punerea în discuție a acestei probleme în cadrul unor foruri internaționale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-și păstreze trupele care staționează în România în eventualitatea unui atac din partea turcilor 729. Amenințarea noii direcții de către Moscova a fost primită cu entuziasm în România. Însă dorința lui Gheorghiu-Dej de a adopta un program similar nu era doar o reacție cuminte a unei țări dominate la măsurile conducerii sovietice. Gheorghiu-Dej căuta mai degrabă o soluție pentru criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunea Sovietică. Moscova nu putea beneficia de "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru exporturi, aceasta nu se acorda pentru credite pe termen lung și Congresul trebuia să adopte legi care să modifice reglementările existente privind exportul. Aceste probleme au afectat reacția Americii la o ofertă pe care Departamentul de Stat o considera sinceră și nu concepută în scopuri propagandistice 927. Prin urmare, în 1959, majoritatea agențiilor americane care se ocupau de comerțul cu lumea comunistă au consumat o groază de timp
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la ideea interzicerii experiențelor nucleare pusă pentru prima dată în discuție de către prim-ministrul Marii Britanii, Macmillan, și președintele Eisenhower. Hrușciov arăta că prin criza cubaneză se "rezolvase o problemă mult mai simplă" "aceea a încetării experiențelor cu arme nucleare"973. Reacția lui Kennedy a venit cu o săptămînă mai tîrziu și în ianuarie au început negocierile între reprezentanții celor două țări, care aveau să se concretizeze în Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare.974 În cursul acestor tratative, Kennedy a declarat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]