884,171 matches
-
1948-1967), israeliană (1967-1997) și, după 1997, palestiniană, să continue a o limita. În apropierea moscheii Nabi Musa se află un sat arab cu acelaș nume, populat de circa 300 locuitori, care, ca și sanctuarul, se află în teritoriul administrat de Autoritatea Națională Palestiniană. În zonă au loc și antrenamente ale armatei israeliene. Ca și alte personalități biblice, profeți și regi evrei antici, Moise este menționat și în Coran, sub numele său în limba arabă, Musa.Islamul cinstește ca proroci un număr
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
ordonată în 1885 de către muftiul de atunci al Ierusalimului, Mohammed Taher al Huseini. Politizarea treptată a festivităților produsă încă înainte de 1914 s-a însoțit de accentuarea sentimentului de identitate comună regională a locuitorilor din zonele geografice implicate în acest pelerinaj. Autoritățile otomane, reprezentate la Ierusalim de către mutasarrifi și supectate uneori de incitarea sentimentelor anticreștine , au căutat în cele din urmă să asigure o desfășurare controlată și în ordine a festivităților La începutul secolului al XX-lea, sub domnia sultanului Abdul Hamid
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
stăpânire pe Nabi Musa și tunurile turcești și să înlăture blocada. În timpul stăpânirii britanice , procesiunile de Nabi Musa erau însoțite de muzică de fanfară militară britanică, de militari și forțe de poliție. Lângă Poarta Leilor a Orașului Vechi în Ierusalim autoritățile britanice obișnuiau să posteze un tun care trăgea în cinstea steagului profetului Musa, Începând cu anul 1919 festivitățile au început să cuprindă ținerea de discursuri politice incendiare. În anul 1920 sărbătoarea lui Nabi Musa a coincis cu Paștele evreiesc (Pesah
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
retrase din oraș cu câteva zile în urmă și locuitorii cartierului, care se așteptau la atacuri, erau în situația de a trebui să se apere singuri. Zeev Jabotinski a organizat din vreme, sub auspiciile Comitetului deputaților evrei și cu știrea autorităților britanice, o organizație de pază, dar până la urmă, soldați britanici veniți pentru scurtă vreme la fața locului nu l-au lăsat pe el și pe oamenii săi să intre. Vreme de patru zile s-au produs acte de violență și
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
fost uciși cinci locuitori evrei și patru arabi, iar 211 evrei și 21 arabi au fost răniți, două femei evreice au fost violate. Procesiunea a ieșit apoi din Orașul Vechi prin Poarta Leilor și s-a urcat pe Muntele Măslinilor. Autoritățile britanice conduse de generalul Louis Jean Bols, guvernatorul militar al Ierusalimului, au arestat un număr de arabi, dar și pe Jabotinski și 19 din membrii grupului de apărare pe care l-a organizat, sub acuzația de deținere de arme și
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
rămas cunoscute ca Meoraot Tarap, adică Evenimentele din anul 5680(după calendarul ebraic). În 1937, la un an după izbucnirea Marii revolte arabe din Palestina (1936-1939) care revendica oprirea imigrației evreiești spre Palestina și exprima și ostilitatea față de administrația britanică, autoritățile mandatare au interzis pelerinajul tradițional de la Ierusalim la Nabi Musa și înapoi de teama potențialului exploziv al festivităților. La Nabi Musa au avut loc numai ceremonii restrânse ale unor credicioși. Aceasta interdicție a continuat și după Războiul arabo-israelian din 1948-1949
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
din Ierusalim. Au participat la festivitate circa 50,000 de pelerini. Odată cu izbucnirea la sfârșitul acelui an a Primei Intifade pelerinajul a fost din nou prohibit. În anul 1995 perimetrul sanctuarului Nabi Musa a fost predat de Israel recent înființatei Autorități Nationale Palestiniene. O nouă încercare de a reînvia obiceiul a avut loc în anul 1997, sub auspiciile Ministerului Cultelor al Autorității Palestiniene și al Waqfului cu un număr restrâns de participanți, din Cisiordania, (inclusiv delegații de cercetași) și Israel, dat
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
a fost din nou prohibit. În anul 1995 perimetrul sanctuarului Nabi Musa a fost predat de Israel recent înființatei Autorități Nationale Palestiniene. O nouă încercare de a reînvia obiceiul a avut loc în anul 1997, sub auspiciile Ministerului Cultelor al Autorității Palestiniene și al Waqfului cu un număr restrâns de participanți, din Cisiordania, (inclusiv delegații de cercetași) și Israel, dat limitările de circulație impuse de Israel locuitorilor arabi ai Cisiordaniei și în zona din jurul sanctuarului. Ierusalimul continuă ca în timpul administrației iordaniene
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
în 26 aprilie 1970 înainte de a-și da doctoratul în filologie. Scrisorile s-au trimis reciproc între 1970 și 12 ianuarie 1978 din București, Roma și Delhi, având în vedere că el era în aceea vreme un scriitor interzis de autoritățile române.<br> Dar spre deosebire de relația cu Constantin Noica cu care s-a văzut bilunar, timp de trei ani în București, cu Mircea Eliade nu s-a întâlnit dar și-au trimis reciproc cărți. A fost perioada în care George Anca
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
țării, ca reprezentant al tecucenilor în Cameră și Senat, militând pentru constituirea unui sistem sanitar accesibil păturilor largi; în 1864 ajunge primul primar ales al orașului Tecuci, funcția de efor (echivalentul primarului) fiind până în acel moment ocupată prin desemnarea de către autoritatea centrală (domnie). Va fi reales în anii 1866, 1868 și 1871, an în care se retrage în urma unor probleme de sănătate, rămânând consilier orășenesc. În perioada în care s-a aflat în fruntea urbei inițiază lucrările de asanare a mlaștinilor
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
cauzat anularea acestui ordin pe 25 noiembrie 1998. În noiembrie 2007, Paraclisul „Schimbarea la Față a Domnului” a seminarului din Halki, construit în secolul 17, care a supraviețuit cutremurului din iunie 1894, a fost aproape în totalitate demolat de Gărzile Forestiere, subordonate autorității forestiere turcești. N-a avut loc nici un avertisment anticipat cu privire la lucrările de demolare organizate de guvernul turc. Acestea au fost oprite doar după apelurile Patriarhului Ecumenic. a primit atenție internațională în ultima perioadă. În octombrie 1998, ambele camere ale Congresului
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
sexuală a fost considerată până în secolul 20 ca un lucru ce se întâmplă numai femeilor și ca fiind un lucru banal și "normal" atât pe timp de pace cât și pe timp de război. Acest lucru a dus la neglijența autorităților și nu exista date suficiente despre ce fel de metode de violență au fost folosite în trecut sau amploarea acestui fenomen. Abia la sfârșitul secolului 20 violența sexuală a început să fie considerată o problemă majoră și să devină, treptat
Violență sexuală () [Corola-website/Science/335254_a_336583]
-
ZiS-3 puteau fi construite cu același cost în "zile-om" ca al unui F-22USV. Deasemenea, costul de producție al unui tun ZiS-3 era doar de două treimi din costul unui F-22USV. După construcția primului ZiS-3, acesta a fost ascuns de autorități, care au continuat să ignore nevoia Armatei Roșii de tunuri de câmp ușoare și medii, Principalul argument al autorităților era dat de informațiile conform cărora tancurile grele germane dețineau un blindaj extrem de puternic. În realitate Germania nu deținea astfel de
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
unui tun ZiS-3 era doar de două treimi din costul unui F-22USV. După construcția primului ZiS-3, acesta a fost ascuns de autorități, care au continuat să ignore nevoia Armatei Roșii de tunuri de câmp ușoare și medii, Principalul argument al autorităților era dat de informațiile conform cărora tancurile grele germane dețineau un blindaj extrem de puternic. În realitate Germania nu deținea astfel de tancuri la începutul anului 1941, informațiile fiind un rezultat de succes al propagandei naziste despre prototipul de tanc cu
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
dintre șiiții care au imigrat în Iran, pentru a beneficia de protecția șahilor, s-au stabilit în sudul Irakului de astăzi, care la acea vreme se afla sub stăpânirea Iranului. Ei au format repede majoritatea în rândul populației de acolo. Autoritățile safevide au numit reprezentanți speciali ai șiiților care să se ocupe de nevoile pelerinilor veniți la locurile sfinte șiite Najaf și Karbala. Aceste formule au fost păstrate și după ce zona de la sud de Bagdad a fost ocupată de Imperiul Otoman
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
safevide au numit reprezentanți speciali ai șiiților care să se ocupe de nevoile pelerinilor veniți la locurile sfinte șiite Najaf și Karbala. Aceste formule au fost păstrate și după ce zona de la sud de Bagdad a fost ocupată de Imperiul Otoman. Autoritățile otomane au redus însă timpul maxim de ședere al pelerinilor șiiți la 10 zile, pentru a preveni stabilirea în zonă a acestora, care ar fi dus redus considerabil procentul de sunniți din zonă, aflat și așa la cote reduse. În
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
au avut dificultăți în consolidarea unei națiuni, ca urmare a diferențelor de ordin religios dintre arabii sunniți din centrul Irakului și arabii șiiți din sud. Afganistanul modern a apărut ca urmare a conflictului de care afganii l-au avut cu autoritatea șiită din Iran. Când autoritățile safevide au încercat să impună cu forța șiismul în teritoriile locuite de afgani, aceștia s-au revoltat, iar conflictul cu Iranul a căpătat o conotație de conflict religios, mai mult decât de conflict între vasali
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
unei națiuni, ca urmare a diferențelor de ordin religios dintre arabii sunniți din centrul Irakului și arabii șiiți din sud. Afganistanul modern a apărut ca urmare a conflictului de care afganii l-au avut cu autoritatea șiită din Iran. Când autoritățile safevide au încercat să impună cu forța șiismul în teritoriile locuite de afgani, aceștia s-au revoltat, iar conflictul cu Iranul a căpătat o conotație de conflict religios, mai mult decât de conflict între vasali și puterea suzerană. Mișcările de
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
și Oxford. La Oxford , unde a rămas două luni, l-a întâlnit prima dată pe Michael Atiyah, care l-a invitat la Institutul de Studii Avansate din Princeton, unde fusesese numit recent ca profesor. Întors la Timișoara, a făcut cerere autorităților comuniste din România pentru permisiunea de a pleca la Princeton, dar a fost refuzat. În schimb, i s-a aprobat cererea pentru plecare la la o conferință de o săptămână la Bonn. De la Bonn, Lusztig a plecat la Princeton și
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
arabă s-a declanșat o campanie publică în favoarea lui Ashraf Fayad, sute de intelectuali, artiști și oameni de cultură, din țările arabe și din Diaspora arabă (scriitorul Taher Ben Jalloun, poetul Adonis etc) și oameni simpli, mai ales palestinieni, presedintele Autorității Naționale Palestiniene, Mahmud Abbas, și alții chemând Arabia Saudita să-l grațieze pe Fayad. Organizația Amnesty Internațional a anunțat că în cursul recluziunii sale, lui Fayad, deținut de opinie, nu i s-a permis consultarea cu un avocat. La o reuniune
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
râuri sunt paralele cu munții, nu perpendiculare ca în cazul Munteniei, astfel că la început comunicarea dintre cele două state nu a fost lesnicioasă. O consecință a direcției apelor sale este că Moldova nu a fost de la început unitară. Impunerea autorității statale s-a putut face doar treptat, în etape, ceea ce explică de ce statul păstrează numele unui râu secundar din nord-vest, al cărui bazin a fost teritoriul statului în primă etapă. Înaintarea spre gurile Dunării și Nistrului îndreptățea în 1392 pe
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
caravane până în Orientul Apropiat, urcate în vasele orașelor italiene și duse la țărmurile Mării Negre și la Lemberg, unde erau schimbate cu mărfuri germane care interesau orașele italiene. Dacă în răstimpuri traseul a fost parcurs și pe drumul tătăresc, odată cu consolidarea autorității statale a Moldovei, drumul a trecut din nordul țării spre Cetatea Albă și Chilia. În schimb, drumul ce străbătea Țara Românească trecea prin pasurile Turnu Roșu și Bran, și se termina în Brăila, Cetatea de Floci și Giurgiu. Un alt
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
cuceririle otomane, ambele țări au căzut sub suzeranitatea Imperiului Otoman, iar dinastiile s-au năruit și fiecare boier care se bucura de sprijinul boierilor putea ajunge în fruntea statului. Totuși, condițiile nu au fost favorabile unificării politice: dacă în apus autoritatea centrală se întărea, în zonă (Polonia, Ungaria, țările române) s-a produs tocmai opusul: faza voievodală s-a încheiat, iar nobilimea și-a crescut influența în dauna puterii centrale; fărâmițarea politică corespundea celei economice. Abia în secolul al XVII-lea
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
Clot). Odată cu stabilizarea situației interne, califul va relua incursiunile militare la granițele imperiului, continuând astfel și luptele împotriva bizantinilor, începute încă din perioada dinastiei omeyyade. „Până la slăbirea califatului, statul abbasid va rămâne un stat centralitzat în mâinile unui suverana cărui autoritate nelimitată se va extinde până în provinciile cele mai depărtate” (cf. Clot) Tot Al-Manșūr va introduce funcția de vizir în cadrul administrației califale și numește un persan în această funcție, persan care îi va deveni mai târziu chiar și consilier. Conducătorul controlează
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
figură nouă și proeminentă în lumea politică tunisiană, opozant al guvernului și al influenței islamiste, susținând și în nenumărate rânduri faptul că țara ar trebui să funcționeze după un sistem democratic. După Revoluția din 2011, a devenit membru al Înaltei Autorități pentru Realizarea Obiectivelor Revoluției și a Reformei Politice și a Tranziției Democratice, cât și al Consiliului de Ordine Națională al Avocaților tunisieni. Pe data de 12 martie 2011 a înființat cu succes propriul său partid politic, și anume Mișcarea Patrioților
Chokri Belaïd () [Corola-website/Science/335369_a_336698]