89,053 matches
-
românești, orice mențiune aluzivă la posibilitatea ca Unirea să fi fost precipitată sub imperiul forței militare ar fi constituit o blasfemie istoriografică. După cum se va vedea, chiar dacă manualul a fost aprobat de forurile ministeriale, sub presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a fost ulterior retras din circulația școlară de către același Minister al Educației Naționale. Independența I. Discursul monofonic (1991-1997). Împovărat încă de moștenirea discursului național-comunist, mesajul transmis de literatura didactică postcomunistă continuă să releve valențe duale sub forma luptei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noului ministru al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență nostalgică", pasivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o strategie de a face față prezentului dificil într-o proporție mai mare în rândul indivizilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație și sociologice. București: Editura Didactică și Pedagogică. Eastman, L. (1990). The Abortive Revolution: China Under
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-europene”, susținută de Richard
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Unite pentru Comerț și Dezvoltare, s-a individualizat Grupul celor 77 de state în curs de dezvoltare care au adoptat o declarație privind contactele și consultările dintre ele, în vederea elaborării unor obiective și dezvoltării cooperării. Grupul celor 77 era o reacție a preocupării noilor state independente pentru găsirea unor căi de cooperare și înlăturarea discriminărilor în relațiile economice internaționale. Țările membre urmăreau înlăturarea decalajului care le separau de țările bogate, lichidarea datoriilor externe și a subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Aviație Traian Vuia a realizat primul zbor mecanic cu un aeroplan original, denumit „Liliacul” (1906); Aurel Vlaicu a construit două prototipuri de avioane (Vlaicu I și Vlaicu II) între anii 1909-1913; Henri Coandă este cunoscut ca inventator al motorului cu reacție (pe care l-a prezentat în 1910 la Salonul Aeronautic de la Paris și pe care l-a pilotat în același an) și al fenomenului numit efectul Coandă; a proiectat mai multe tipuri de aparate de zbor, cunoscute sub numele de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
respectarea angajamentelor; Societatea Națiunilor a acționat pentru constituirea unui sistem de securitate colectivă în cadrul căruia un rol important l-au jucat: tratatele bilaterale; alianțele regionale: o Mica Înțelegere sau Mica Antantă (România, Iugoslavia, Cehoslovacia-1921); Constituirea acestei alianțe a fost o reacție față de revizionismul maghiar care viza teritorii din componența celor trei state aliate. o Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, 1934); a fost înființată din inițiativa lui Nicolae Titulescu și avea ca scop menținerea statu quo-ului în Europa de Sud-Est în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tratatului de la Varșovia Tratatul de la Varșovia a fost alianța militară a țărilor comuniste europene care doreau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea N.A.T.O. În realitate, Uniunea Sovietică nu a înființat această alianță doar ca o reacție la crearea N.A.T.O., ci, mai ales, ca urmare a admiterii statului R.F.G. în N.A.T.O. Statele membre se angajau să se apere reciproc în cazul unui atac, se angajau să nu utilizeze forța în relațiile internaționale, să rezolve orice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mișcare religioasă caracterizată prin interpretarea radicală a mesajului religios transmis de textele sacre. Pe baza lor, unele grupări, sub pretextul apărării valorilor religioase tradiționale dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul religios este o reacție față de tendințele prea accentuate de secularizare și modernizare, însoțite de îndepărtarea individului de credință. Fundamentalismul este specific tuturor religiilor, în special Islamului unde religia este încă foarte prezentă și influentă; la musulmani, fundamentalismul are și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de acțiuni și operații de predateînvățare în mod deliberat programate sau structurate pentru îndeplinirea obiectivelor în condiții de eficiență maximă. Privită din perspectiva „aspectelor tactice”, strategia este atât o înlănțuire de decizii ( ale profesorului/ antrenorului) cât și un ansamblu de reacții ( ale elevilor/ sportivilor) Predarea poate fi folosită în diverse forme organizatorice; în funcție de obiectivele activității și de competențele planificate a fi realizate: * frontal, cu toată clasa/ grupa de elevi/sportivi; * pe grupe: valorice la ora de educație fizică; pe grupe la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de metodica învățării. 2.2. Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă celor interesați o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care dirijau acțiunea își pierd din intensitate. Se acționează în continuare pe baza acestora care, individual, fiind diferențiate, conduc la o eficiență mai mare a actului de învățare. Învățarea motrică începe în faza incipientă a dezvoltării corpului, fiind ancorată în reacțiile motrice naturale, înnăscute, care se asociază cu stimulii externi ai alimentației și îngrijirii și până la aproximativ un an și jumătate, J. Piaget vorbește despre inteligența senzori-motrice pe care o definește ca primă etapă în dezvoltarea mentală a copilului. În domeniul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la nivelul de priceperi, deprinderi sau obișnuințe, se dublează prin însușirea unor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acest tip de învățare motrică modificările de comportament sunt considerate a fi dobândite sub influența unor stimuli ce se manifestă înainte sau imediat după acțiune. Se evidențiază două posibilități de condiționare: clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau imediat după acțiune. Se evidențiază două posibilități de condiționare: clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi. Acest comportament provocat are caracterul unei adaptări involuntare. Comportamentul împiedică, prin tendințele pozitive sau negative pe care le provoacă, ca această formă de condiționare să aibă un rol important în formarea motivației care poate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]