43,150 matches
-
În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar și ca prezență emoțională. Întoarcerea În trecut este proiectarea În trăirile anterioare, care vor Înlocui vidul prezent. Imaginarul va compensa, În aceste cazuri, absența dată de izolare. Dar dincolo de aceste situații Închise, limitative, faptul de a fi condamnat la singurătate este compensat prin situațiile deschise care, În plan interior, vor oferi persoanei perspectiva transcendenței supreme, prin apropierea și comuniunea cu Dumnezeu. Toate acestea dovedesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
normează și cenzurează conduitele persoanei, poate suferi grave deprecieri. Scăderea forței morale va avea consecințe nefaste asupra formării persoanei. Atracția pentru persoanele de aceleași sex poate apărea fie ca o modă, fie ca o consecință a eliberării pulsiunilor primare În absența unei situații oedipiene nerezolvate. În toate situațiile Însă se remarcă o tulburare a Eului privind identitatea acestuia. Individul nu mai poate sau nu mai ajunge să fie el Însuși și compensează acest deficit prin identificarea cu un partener de același
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de separare, izolarea persoanelor, singularizarea partenerilor etc. Le vom analiza În continuare. 1Ă Singularizarea Este actul de despărțire produs de moartea unuia dintre parteneri. Este Însingurarea și izolarea celui rămas În viață. Suferința produsă de cel plecat este dată de absența acestuia, de anularea comunicării cu el. O altă situație este oferită de plecarea unui partener Într-un alt loc pentru un timp mai mult sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire care implică neliniștea, pierderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii formatori ai personalității, să admitem că viața unui individ se va desfășura În conformitate cu modelul personalității acestuia, iar ea la rândul său va depinde de natura factorilor care au construit-o. Vom
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
actului, devenind un mijloc de satisfacere a apetențelor mele primare sau a aspirațiilor mele spirituale. Din punct de vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă posibilitatea de a fi sau de a te afirma ca persoană prin Învingerea obstacolelor care Îți „Închid” Înaintarea În viață, susține Freud. Care sunt elementele care, din punct de vedere psihologic și moral, caracterizează puterea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asociat tristeții, o tristețe secundară care colorează, prin prezența ei, tema intelectuală, dând o tonalitate emoțională sumbră ideii respective. Tristețea Însă, ca dispoziție afectivă, nu este În mod obligator și exclusiv legată de regret. Ea poate fi semnalată și În absența acestuia. În mod egal, se știe că, În cazul evoluției clinice a stărilor depresive, În special a depresiilor psihotice, melancoliforme, regretul se poate constitui sub forma tematică a unui delir de autoacuzare, autoculpabilizare, autonegație, deși aceste idei nu sunt fondate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată către acțiuni și conduite negative, care nu este capabilă de a discerne binele de rău, Îndreptată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoane, la care viciile predomină În raport cu virtuțiile. Starea de imoralitate Nu putem Înțelege și explica patologia psihomorală fără a analiza În prealabil condițiile sau natura stării de imoralitate caracteristică persoanei imorale, Înclinată către rău. Imoralitatea nu se reduce numai la absența moralei, a principiilor și datoriilor morale. Starea de imoralitate definește și caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, o persoană imorală, sau mai exact, o persoană perversă, Îndemnată către un mod de a gândi, de a acționa, de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca fapte neobișnuite, nefirești, adesea violente, sau ca expresie a unei profunde stări de nefericire, bizare și de neînțeles
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe care mi-o dă perspectiva morții este și rămâne pentru mine o problemă de conștiință, pe care o proiectez asupra eului meu. Ce va rămâne din mine după moartea trupului? Eul? Dar va mai putea el oare exista În absența trupului, atâta timp cât trupul este pentru mine instrumentul și mijlocul prin care eu exist, atât pentru ceilalți, cât și pentru mine? Dincolo de angoasa pe care mi-o dă perspectiva morții, descopăr că eul meu este de fapt cauza interogațiilor legate de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acestuia, ca ceva care ne poartă către Împlinirea plenitudinii noastre” (Traité de l’existence moraleă. Un studiu interesant, privitor la destin, ne este oferit de către V. Băncilă (v. Ideea de destină. Pentru acesta, destinul este ceva ontologic, dar nu În absența omului, ci integrat existenței acestuia, ca un dat al realității umane. Destinul este o realitate unică, majoră și substanțială, care se manifestă sub trei aspecte: determinism, fatalism și libertate. Orice destin va reuni cele două planuri ale existenței umane: planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
contribuțiilor de asigurări sociale, în zona rurală a României este dificilă în lipsa acțiunii în zonele menționate anterior. Desigur, un alt subiect de discuție, mult mai complicat, este nivelul contribuțiilor la fondurile de asigurări sociale care reprezintă, poate, un stimulent pentru absența unor relații de muncă reglementate, supuse contractului de muncă. - Cum va influența intrarea României în Uniunea Europeană începând cu anul 2007 politica de ocupare a forței de muncă în România ? - Am să vă spun un lucru poate surprinzător. Politica de ocupare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
european Modul în care România a încercat să translateze aceste obiective stabilite la nivel comunitar a fost oarecum mecanic (vezi structura Strategiei Naționale în domeniul Ocupării 2004-2010, care reflectă întocmai conținutul de atunci al liniilor directoare), principalul neajuns reprezentându-l absența unei diagnoze complete a situației pieței interne a forței de muncă. A lipsit inovarea în politicile de ocupare și formare promovate. Poate că singurul element modern, inovativ pentru sistemul românesc de politici publice îl reprezintă politica privind promovarea măsurilor active
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsește încrederea în sine și refuză să și le asume. Mulți deținuți se află în diverse forme și stadii de dependență. Lor le lipsește încrederea de a trăi o viață responsabilă automotivată. Un obstacol în munca de reeducare constă în absența unei legi care să reglementeze măsurile de reeducare care se pot lua față de adulți, lipsa infrastructurilor necesare, rămășițele unei concepții potrivit căreia asistarea se bazează pe control și supravegherea deținutelor și, mai ales, în absența psihologilor, sociologilor, asistenților sociali: doar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
munca de reeducare constă în absența unei legi care să reglementeze măsurile de reeducare care se pot lua față de adulți, lipsa infrastructurilor necesare, rămășițele unei concepții potrivit căreia asistarea se bazează pe control și supravegherea deținutelor și, mai ales, în absența psihologilor, sociologilor, asistenților sociali: doar 122 de specialiști cu studii superioare. În aceste condiții, fiecărui educator îi revin 350 de deținuți dintre cei 42.815 existenți la 31 decembrie 2003. Raportul este foarte mic, având în vedere că mulți deținuți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la 31 decembrie 2003. Raportul este foarte mic, având în vedere că mulți deținuți au probleme psihologice, la care se adaugă cele medicale, familiale, economice și sociale. Prezența specialiștilor este reclamată de toți cei intervievați, acuzând numărul redus și chiar absența acestora: „Avem nevoie de educatori... am greșit... dacă am fi ajutați să vedem altfel lucrurile... să descoperim partea noastră cea bună... să ne încurajeze cineva... ne simțim singuri... abandonați...” (afirmă G.V.); ,,oameni care să ne ajute, să ne lămurească... să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
părinți nu mai au un loc de muncă (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care se asociază cu un consum mai sporit de alcool. Aceasta cu atât mai mult cu cât absența unui program regulat și strict nu-i mai obligă să-și organizeze timpul astfel încât să-și poată respecta obligațiile de serviciu. Pe de altă parte, putem considera că lipsa unui loc de muncă la unul sau la ambii părinți (în afară de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și lipsa facilităților sanitare prezintă comunitățile de romi ca fiind „susceptibile” în ceea ce privește bolile infecțioase, incluzând hepatita și tuberculoza. O mare parte a populației rome nu are acces la serviciile medicale din cauza noneligibilității pentru sistemul de asigurări de sănătate (determinată de absența locului de muncă), din cauza lipsei actelor de identitate sau a domiciliului stabil, precum și din cauza lipsei de informații referitoare la procedurile necesare pentru a beneficia de asigurări medicale. Conform unui studiu realizat în nouă comunități de romi, constrângerile economice (incluzând costurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai mare pentru copiii romi decât pentru copiii români. În ceea ce privește copiii romi, participarea școlară a acestora este mai redusă decât a majorității populației. Adesea, în unele comunități de romi se consideră că succesul în viață nu depinde neapărat de educație. Absența unui loc de muncă, ce se răsfrânge în neplata asigurărilor sociale de sănătate, ori lipsa actelor de identitate (în unele cazuri) afectează accesul acestora la servicii medicale. Tradițiile culturale impun, în unele comunități de romi, căsătoria timpurie a copiilor. De
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în 1974, au afirmat că medicina, în general, și psihiatria, în special, se extind la zone ale vieții sociale în care pot face puțin și aduc confuzie (Goodman, 1992). Conform modelului medical de explicare a stării de sănătate, aceasta reprezintă absența unor valori biologice anormale. Această definire este utilă întrucât ea oferă oportunități pentru o măsurare precisă a stării de sănătate, dar eșuează în a cuprinde toate atributele asociate stării de sănătate. Din perspectivă medicală, oamenii sunt sănătoși dacă sunt lipsiți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
starea de sănătate dincolo de structura și funcționarea corpului uman, înglobând sentimentele, emoțiile, valorile, abilitatea de a gândi și natura relațiilor interpersonale. În 1948, OMS definea sănătatea ca fiind „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
definea sănătatea ca fiind „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare, dar greu de aplicat în măsurarea și ameliorarea stării de sănătate. În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hahn și Payne (1997, p. 11) au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și cantitatea de droguri capturată de toate agențiile de aplicare a legii, excluderea socială, costurile sociale asociate consumului de droguri. Pe perioada implementării strategiei anterioare, inexistența unei rețele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii menționați a condus la absența unui răspuns adecvat cerințelor interne și europene. Actualul sistem de culegere a informațiilor a condus la obținerea unor date agregate, ceea ce a influențat structurarea și defalcarea acestora. În acest context se impune, pentru perioada imediat următoare, crearea unui sistem propriu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și găsesc o adevărată plăcere în a se lupta și chiar în acte extreme cum sunt omuciderile. În cercetarea noastră au fost luate în considerare (ca abordare semio-discursivă) mecanismele discursiv-reprezentaționale care amplifică potențialul de impact negativ al conținuturilor violenței televizuale: ● Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței drept cea mai bună, mai atractivă și mai eficiență metodă și soluție de rezolvare a problemelor, fie ele conflictuale sau neconflictuale). ● Recompensarea și absența penalizării (ceea ce mărește riscul influenței nocive asupra copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]