33,912 matches
-
Ludovic L.), trebuie neapărat să mai amintim și cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L.., cutumă introdusă în practică la inițiativa Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit și nici membru al Academiei (ceea ce dovedește cât de precoce au fost ideile revoluționare ale lui J. Z.). Ținând cont că apariția într-un proces a avocatului Ludovic L. duce inevitabil inevitabil! la pierderea cauzei de către cel pentru care este angajat, Julius Zimberlan a trimis
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ab initio dreptul la apărătorul dorit, precum și faptul că tarifele reale sunt aproape imposibil de controlat. Drept consecință, în loc să devină lege, propunerea Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit și nici membru al Academiei, a devenit cutumă, intrând în practică tragerea la sorți în prealabil într-o cameră specială și în prezența unui notar. Urmarea este că toate cauzele judecate, atunci când una dintre părți este apărată 7 de maestrul Ludovic L., își mai urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și cu literatura. Debutul și l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii", Editura Junimea, continuînd cu alte volume de versuri, pentru ca în 1996 să îi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Groparul: Păi asta îi și obosește... Octav: (cu o constantă admirație) Groparule, mă întreb dacă tu ești gropar de filosofie... sau faci filosofia groparului...! Groparul: Eu nu fac filosofie..., eu doar vorbesc filosofie... Groapa pentru mine e un fel de... academie a tăcerii... Dacă ar fi să-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav: Și, mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
banii și nimic mai mult. E clar? Octav: Clar, stăpîne... Matei: Așa că aici ești și patron, și vînzător, și hamal. Bani să iasă. Octav: Clar! Matei: Și mai termină cu toate sclifoselile, cu tînguirile și văicărelile! Filosoficale și politicale la academie, în parlament, la guvern... Aici se face comerț! Octav: Păi am spus eu altfel?! Matei: Lasă că știu eu ce gîndești! Octav: Nea Matei, matale ai venit aici să faci inventarul mărfurilor sau al gîndurilor?! Matei: Hai,lasă... Octav: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
exercitate de polonezi, lituanieni și nemți, era unirea cu Rusia. În anii răscoalei și ai unirii Ucrainei cu Rusia, mitropolit al Kievului era Petru Movilă (din anul 1633), din familie de boieri moldoveni, om de mare cultură, care a întemeiat Academia Kievo-Movileană. Sub conducerea lui Petru I, Imperiul Rus s-a extins până la Marea Baltică, capitala statului rus devenind orașul Sankt-Petersburg. Reformele în Rusia au continuat sub Ecaterina a II-a (1762-1796), soldându-se cu consolidarea statului rus. Rusia a dobândit statutul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Emil Bodnăraș. Acesta a citit-o și mi-a spus: ,,Las-o la mine". După aceasta, nu am mai știut ce s-a întâmplat cu Nota de convorbire. 6. În anul 2oo6, aflându-mă în sala de lectură a Bibliotecii Academiei, am consultat printre alte materiale care mi-au picat în mână și Revista DOSARELE ISTORIEI, în care am găsit în unul din numerele din 2oo1 transcrisă Nota de convorbire, întocmită de mine. (v. DOSARELE ISTORIEI, An VI, nr. 5/57
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și Învățământ din Republica Socialistă România, conducerea de stat coreeană a stabilit: Traducerea și editarea în limba coreeană a unei culegeri de cuvântări ale tovarășei academician, doctor, inginer Elena Ceaușescu Transmiterea de felicitări din partea Guvernului Republicii Populare Democrate Coreene, a Academiei R.P.D. Coreene și a Comitetului de Stat pentru Știință și Tehnică din R.P.D. Coreeană Marcarea evenimentului prin presă, radio și televiziune". În ceea ce privește convorbirile, fie ele oficiale sau neoficiale, acestea se desfășurau după același tipar: informări reciproce privind; "bunele relații bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al eficienței economice, participarea la această nouă formă de cooperare economică era evident foarte avantajoasă, dar trebuia clarificată și problema de ordin doctrinar. Acest lucru s-a făcut chiar în cursul lunii noiembrie 1968 prin organizarea unei dezbateri științifice la Academia Ștefan Gheorghiu, la care au participat cadre didactice din învățământul superior, economiști, specialiști în domeniul cooperării economice. La recomandarea lui Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, la baza acestor dezbateri s-a aflat un referat privind aspectele economice, tehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
depozitar, continuator și inițiator. Este și motivul pentru care diplomația înmagazinează mai mult decât alte profesii trecutul, ca sursă de învățăminte pentru prezent. Păcat că astăzi tiparul cedează teren, tot mai mult, câmpului vizual și cuvântului vorbit. Când eram la Academia Diplomatică visam la un proiect de "istorie orală" a diplomației românești, care să rețină mărturii înregistrate de cei care au servit-o. Un ministru fără har, ca manager al diplomației, a omorât însă, în fașă, Academia Diplomatică, odată cu ea murind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vorbit. Când eram la Academia Diplomatică visam la un proiect de "istorie orală" a diplomației românești, care să rețină mărturii înregistrate de cei care au servit-o. Un ministru fără har, ca manager al diplomației, a omorât însă, în fașă, Academia Diplomatică, odată cu ea murind și proiectul. Am salutat, de aceea, inițiativa Asociației Ambasadorilor și Diplomaților privind volumul de față, dedicat istoriei recente postbelice a diplomației românești, poate una dintre perioadele cele mai vitrege din existența neamului românesc. În climatul superpolitizat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
O.) . M-am regăsit, după prăbușirea comunismului, printre cei care au contribuit la restructurarea și așezarea Ministerului Afacerilor Externe român, pe noi baze. Am încheiat cariera, încercând să pun la punct o instituție academică destinată formării profesionale a tinerilor diplomați Academia Diplomatică recunoscută și acreditată în sistemul național românesc de învățământ postuniversitar, fapt inedit în istoria Ministerului Afacerilor Externe al României, dar care așa cum arătam astăzi nu mai există. Privind în urmă, constat cu satisfacție că această evoluție profesională, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Fusesem numit, în primăvara anului 1962, adjunct al ministrului afacerilor externe însărcinat cu problemele organizațiilor internaționale, începând cu ONU. Aveam 35 de ani și aproape toată experiența mea diplomatică se desfășurase la ONU, pe care o consideram cu prețuire "suprema academie ". Ministrul de externe, Corneliu Mănescu, care conducea în mod normal delegația la Adunarea generală anuală, s-a văzut brusc nevoit să însoțească pe Gheorghiu-Dej și pe Ion Gh. Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, într-o vizită oficială în Indonezia, India
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
am făcut și doctoratul, susținându-mi teza cu titlul "Cooperarea internațională pentru dezvoltarea industrială a țărilor lumii", a cărei pregătire o începusem înainte de a intra în diplomație, dar pe care am susținut-o și am devenit doctor în economie la Academia de Studii Economice când eram deja transferat la MAE cu activitatea de bază. Ca ambasador, în misiunile permanente și ad-hoc pe care le-am îndeplinit, ca director al celor două direcții din MAE, ca membru al delegației române la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Tratatul de la Varșovia și CAER (1982-1990) din MAE, membru de onoare al Institutului Român de Studii Euro Asiatice (IRSEA). * Ioan Mărgineanu ambasador, pensionat din anul 2000 a îndeplinit funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Italia și Malta. Absolvent al Academiei de Științe Economice și al Facultății de Drept, Universitatea București, a fost ziarist de profesie, activând la diferite publicații, săptămânale și cotidiane, îndeplinând funcția de redactor-șef al ziarului România Liberă și director general al Agenției Române de Presă. A
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
instituții internaționale, inclusiv Tratatul de la Varșovia și O.S.C.E. A absolvit masteratul în Relații Internaționale la "Universitatea New York". Este autor de studii în publicații românești și străine. A fost Director al Institutului Român pentru Studii Internaționale și Director General al Academiei Diplomatice. Cunoaște engleza, franceza, rusa. * Profesor la Universitatea din București, Facultatea de matematică (1972-1989) ; membru al Academiei Române și al Uniunii Scriitorilor ; ministru adjunct al Afacerilor Externe (1962-1970) ; ministru al Învățământului (1970-1972) ; ambasador al României în Elveția și la Misiunea Permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ANDRIESCU, Mihail (pseudonim al lui Mihai Viștac; 31.X.1898, Zberoaia, j. Ungheni - 23.IX.1934, Saki, Ucraina), poet și prozator. A fost argat și miner, apoi a luptat în războiul civil din Rusia (1918-1920). A absolvit, în 1930, Academia Agricolă „K. A. Timireazev”, din Moscova. A fondat organizația „Răsăritul” (1928) a scriitorilor din RASS Moldovenească. Literatura scrisă de A. este rudimentară, îndatorată propagandei bolșevice. A tipărit două volume intitulate Poezii (1929, 1931) și o antologie, Versuri alese (1932). A
ANDRIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285356_a_286685]
-
îndeosebi cu cele trei manuale scoase de sub tipar la Iași, în 1795 (vehiculate larg în școlile din țară, au circulat, până să fie publicate, și în manuscris). Întâia tălmăcire, pusă de A.H. la îndemâna clerului și, deopotrivă, a elevilor din Academia Domnească de la Iași e, previzibil, catehismul sau Gramatica teologhicească, redând (după o versiune în latină) Teologia (Bogoslovia) arhiepiscopului Platon Levșin, mitropolit al Moscovei, ilustru clasicist, o personalitate carismatică a lumii culturale ortodoxe, dar și, nu mai puțin adevărat, ireductibil adversar
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
Edinburgh. Ulterior ocupă un post de preparator la Catedra „M. Eminescu” a Universității ieșene. Atrasă de romantismul englez, obține o altă bursă, la Colegiul „St. Hilda” al Universității Oxford (1993-1994). În acest răstimp are o bogată activitate didactică și la Academia de Arte „G. Enescu”. Concomitent, începând cu anul 1994, este cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. A colaborat cu studii și articole, recenzii și cronici teatrale la „Cronica”, unde, în 1984 a debutat ca poetă
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
în Authors Guild of India (din 1978), președinte al Asociației Culturale Româno-Indiene (din 1992), vicepeședinte al Societății Române de Etnologie, membru în International Association of Educators for World Peace și în International Union of Anthropological and Ethnological Sciences. A organizat Academia Internațională „Mihai Eminescu” în New Delhi (1981) și Grupul Român pentru Pugwash. A editat cărți și reviste în România și India, precum și cursuri universitare. Scrisă în patru limbi (română, engleză, hindi, sanscrită), opera literară (și general-culturală) a lui A. se
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
64% dintrecopiii de clasa a VIII-a declară că petrec mai mult de trei ore pe zi în fața televizorului (idem). Persoanele care au atins vârsta de 70 de ani au petrecut aproximativ 7 ani vizionând programele TV (Studiul realizat de Academia Americană de Pediatrie, 1990). Un studiu realizat în SUA în 1992 arăta că până la vârsta de 18 ani un tânăr a văzut, prin intermediul televizorului, circa 200.000 de acte de violență, ceea ce generează frică, insecuritate, percepție negativă a relațiilor umane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de gradele de angajare și de participare ale celui ce învață. Experiențele de învățare activ-participative sunt cele mai productive sub aspectul dezvoltării trăsăturilor de personalitate. În SUA, copiii se uită la televizor, în medie, trei sau patru ore pe zi. Academia Americană de Pediatrie sugerează că aceștia să nu se uite la televizor mai mult de două ore pe zi. Chiar și în această limită de timp, până la terminarea școlii primare ei vor fi fost martori la 8.000 de crime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
coleg cu Vladimir Donescu. Împreună scot „Revista Carol I”, ce va fi continuată de „Foaia tinerimei”. La ocuparea Bucureștiului, A., fiind premilitar, trebuie să se refugieze în Moldova. Reîntors acasă în 1918, fără să-și termine liceul, se înscrie la Academia de Belle Arte, apoi la Academia liberă a lui N. Verona. Din 1921, se dedică activității plastice și publicisticii. Redactor la „Epoca”, el semnează grafică satirică, cronici, medalioane, tablete, note. În 1927, e alături de Mircea Eliade și Radu Capriel la
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
Revista Carol I”, ce va fi continuată de „Foaia tinerimei”. La ocuparea Bucureștiului, A., fiind premilitar, trebuie să se refugieze în Moldova. Reîntors acasă în 1918, fără să-și termine liceul, se înscrie la Academia de Belle Arte, apoi la Academia liberă a lui N. Verona. Din 1921, se dedică activității plastice și publicisticii. Redactor la „Epoca”, el semnează grafică satirică, cronici, medalioane, tablete, note. În 1927, e alături de Mircea Eliade și Radu Capriel la revista „Est-Vest”, iar în 1928 răspunde
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE, publicație care apare la București, în serii, din 1868, iar începând cu anul 1879 pe secțiuni („Memoriile Secțiunii literare”, „Memoriile Secțiunii istorice”), cu separarea „Părții administrative și dezbaterilor” pe de o parte, și a „Discursurilor de recepție”, pe de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]