9,035 matches
-
, gazetă apărută la București, săptămânal, între 6 februarie și 5 iunie 1866. Reflectând actualitatea politică din zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
ei, mă voi referi la un fenomen de recurență a studiilor rurale și, aș spune, a unei mari iubiri pentru satul românesc, fenomen care își are startul în 1928, prin ancheta de teren de la Fundu Moldovei, spre a reveni în actualitate în 2004, printr-o carte memorabilă a prof. Paul H. Stahl Oameni și sate.... În 1928, Gusti inițiază ancheta monografică de la Fundu Moldovei. S-a creat o situație excepțională pentru cunoașterea satului. Documentelor publicate de Stefanelli, privitoare la vechiul Ocol
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acțiunile finale depășesc motivele inițiale ale voinței, pe parcursul acțiunii apărând evenimente noi, motive noi ce produc noi efecte, o „schimbare de axă” ce poate fi exprimată prin dictonul „tu crezi că trăiești și devii trăit”); principiul voluntarist al apercepției și actualității (Gusti nu a redus toate fenomenele sufletești la voință, cum a procedat Schopenhauer, și nici nu a desprins voința de conștiință); principiul „analizelor relaționiste”; „principiul contrastelor psihice și al întăririi contrastelor, considerat de G. Tarde ca lege istorică”. D. Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D. și Chelcea, S. (1996). Contribuția științifică a profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților rurale românești. În M. Larionescu (coord). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Bădescu, I., (1994). Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme. Galați: Editura Porto-Franco. Bădescu, I. și Ungheanu, M. (coord.) (2000). Enciclopedia valorilor reprimate, vol. I. București: Editura Pro-Humanitas. Boudon, R. (coord.) (1992/1997). Tratat de sociologie. București: Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5-6, 355-364 (republicat). Chelcea, I. (2002). Privire către noi înșine, ca popor. Pitești: Editura Universității din Pitești. Geană, G. (1996). Școala monografică și antropologia. O relație interdisciplinară și devenirea ei. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Gusti, D. (1934). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În Tr. Herseni. Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Gusti, D. (1934/1968). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În D. Gusti. Opere, vol. I. București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vieți 1880-1955. În D. Gusti. Opere, V. București: Editura Academiei. Herseni, Tr. (1934). Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Larionescu, M. (1996). Dimitrie Gusti - Fondatorul Școlii sociologice de la București. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Rostas, Z. (2003). Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene. București: Editura Paideia. Ungureanu, I. (1990). Paradigme ale cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Stahl, H.H. (1932). Vatra satului Cornova. În Arhiva pentru știința și reforma socială, anul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este relativ scurtă. Realitatea socială se schimbă rapid, încât aspectele prezentate în studiile sociale devin în scurt timp istorie. Unele studii sociale mai sunt citite doar din interes pur istoric sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este relativ scurtă. Realitatea socială se schimbă rapid, încât aspectele prezentate în studiile sociale devin în scurt timp istorie. Unele studii sociale mai sunt citite doar din interes pur istoric sau pentru a fundamenta analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
predominant pe studiul prezentului, trebuie să studieze și trecutul, măcar din perspectiva că situația prezentă este determinată, într-o măsură mai mare sau mică, de situația trecută. Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cultură și civilizație rurală cu o mare persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a acestor elemente își păstrează validitatea pe perioade mari de timp. În plus, schimbările din România de după 1989 au readus în actualitate unele probleme economice și sociale caracteristice perioadei interbelice: puternica fragmentare a proprietății în mediul rural, dispute asupra drepturilor de proprietate, slaba dotare tehnică a agriculturii, concentrarea pe autoproducție și autoconsum, lipsa sau modicitatea creditului agricol și rural, neclarități legislative privind
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Europa, populația și-a exprimat convingerea că justiția îi favorizează pe cei bogați (Reid, 1984; Brillon et al., 1984; Environics Research Group, 1989; Moore, 1985). Tratamentul inegal în justiție rămâne o problemă importantă peste tot în lume, dar de mare actualitate în România, în condițiile aderării la Uniunea Europeană. În vechile state membre ale UE (Europa celor 15), decalajul dintre încrederea în poliție și în justiție este de 20 de puncte procentuale în favoarea poliției; în noile state membre UE (valul de aderare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în considerație (Fig. 3). Fig. 3. Proporția cetățenilor americani care consideră că sentințele judecătorești sunt prea blânde (după J.V. Roberts, 1992, 148) Pentru oamenii politici și pentru magistrați, cunoașterea opiniei publice despre pedeapsa capitală a fost și este încă în actualitate, iar în unele state din SUA și în unele țări din lume această pedeapsă se menține. În SUA, proporția celor care se pronunțau în favoarea pedepsei capitale era de 61% în 1936: în 1989, se ridicase la 79% (Flanagan și Maguire
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dreptate, justiție și administrație la români, despre formele de cultură și civilizație, cu nimic mai prejos decât ale vecinilor sau ale Occidentului. „Cercetările efectuate în satele din sudul Transilvaniei, cu populație românească, au scos în evidență continuitatea în timp, până în actualitate, a vecinătăților cu statute asemănătoare celor consemnate în documente. La români, statutele «vecinătăților» se numeau și «articulușuri ». Vecinătățile nu promovau numai spiritul unității între vecini, ci au fost, până în secolul al XX-lea, instanțe de control social. Tatăl vecinătății avea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în zonă, ajutându-i și cu informații despre legile italiene sau despre cursuri de limbă italiană. Discotecile românești se țin săptămânal și se adună de fiecare dată câteva sute de persoane. De asemenea, pentru românii din Italia există un ziar, Actualitatea Românească, ce se editează la Roma și cuprinde în special știri din Italia și din România. Există, de asemenea, și câteva pagini de Internet ale românilor din Italia, dar majoritatea persoanelor cu care am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socială. „Cu bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic teoriile, definițiile, experimentele de laborator ori cercetările de teren, desfășurate de-a lungul timpului. În primele două capitole se face referire la psihosociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trebuie să fie obținută la momentul potrivit (adică, să fie oportună) și la anumite intervale stabilite (adică, să aibă o anumită frecvență). În plus, informația trebuie să reflecte realitatea din momentul (sau cât mai aproape de momentul) utilizării sale, ceea ce definește actualitatea sa. Perioada la care se raportează informația constituie un atribut temporal de mare importanță. Din acest punct de vedere, în diverse situații sunt necesare informații despre trecut, despre o situație prezentă sau o prognoză a evoluției anumitor mărimi. Conținutul este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai în spațiul teoriei organizațiilor, ci și la scara organizațiilor concrete 19; fiecare din ele își elaborează și testează continuu reprezentările despre mediul de afaceri, misiunea și competențele proprii, făcându-le inteligibile membrilor săi. Tot în plan epistemologic, necesitatea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri cu personalități de marcă ale scrisului românesc, de la Eugen Simion și Adrian Marino la Octavian Paler, Augustin Buzura sau Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
1996; Înmormântare via F.M.I., Cluj-Napoca, 2000; Interviuri, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: George Pruteanu, „Blondele întotdeauna trișează”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Un coniac pentru o fată”, LCF, 1973, 23; Vasile Sălăjan, „Morții nu mint niciodată”, TR, 1976, 11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987, 12; Dicț. scriit. rom., I, 422-423; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
pregătiri de optsprezece ani”. Rubricile, bine orientate sub raportul deschiderilor instructiv-culturale și că puncte de interes, sunt asociate cu o grafică sugestiva: „U.Ideea”, despărțita de „U.Arta” prin paginarea originală a unui editorial, „U.Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
scriitori americani (William Faulkner, Norman Mailer, John Dos Passos, Vladimir Nabokov, John Updike, J.D. Salinger), precum și note de călătorie în SUA, pe urmele acestora. Aici figurează și un eseu de teorie a prozei narative (un comentariu pe marginea dezbaterii, de actualitate în epocă, în legătură cu raportul fiction/faction în literatura americană), ilustrând o linie de preocupări ce se regăsește în colaborarea la realizarea versiunii în limba română a cercetării lui Dan Cristea dedicate scriiturii autobiografice, Versiune și subversiune (1999), dar mai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
deschide o anchetă pe marginea acestuia. Alte anchete: 10 scriitori despre teatru - 10 actori despre literatură (3/1972), la care participă Marcel Anghelescu, Ion Caramitru, Al. Ivasiuc, Aurel Dragoș Munteanu, Al. Paleologu, Sânziana Pop, Romulus Vulpescu ș.a.; Ierarhia valorilor în actualitate. Opere reprezentative ale literaturii contemporane (1944-1988) (8 ș.u./1988). Sunt incluse numeroase interviuri și dialoguri și nu sunt neglijate traducerile, mai cu seamă cele de poezie. După ianuarie 1990 seria a cincea a revistei continuă să apară lunar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Podoabă, Ion Simuț, Traian Ștef, cărora din ianuarie 1991 li se alătură Florin Ardelean și Tiberiu Ciorba. Constatând că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător al lecturii”, redacția își propune să îmbine „temele literaturii cu cele ale actualității civice, manifestându-se drept un combatant decis în favoarea idealului democratic”. Profilul, prin tradiție, literar, și caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru, film, muzică, arte plastice, filatelie, sport
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]