10,749 matches
-
că într-o zi,coborând pe bulevardul Copou, era să ne tamponeze un tranvai, care cobora și el panta, noroc de cai că au fost mai precauți ca noi. A avut fericirea totuși să mă vadă ofițer și să-mi admire uniforma și epoleții roșii ca focul, cu fir galben de mătase și dotați cu câte două steluțe argintii, pe care nu evita să le arate la oricine-i intra în ogradă. Dar bucuria lui săracul nu a durat prea mult
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-i dăruiască această comoară grădinei botanice, prin intermediul primăriei. Ne-a rugat și pe noi să-l ajutăm pentru că omul se simțea depășit de posibilități, iar primăria nu avea nici spațiu și nici fonduri pentru a-i găzdui plantele. Am mai admirat și cele două bufnițe de care avea grijă bătrânul, pe care nu știu prin ce minune le domesticise. Erau cumpărate de la cineva și îi dădeau multe bătăi de cap lui nea Vida. Aveau colivii proprii unde locuiau, dar erau deschise
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame, pentru că bufnițele ucideau găinile, iar ei le puneau în oală la fiert. Unii chiar admirau isprava bufnițelor care-și făceau meseria de răpitoare.Erau însă foarte precaute să nu le prindă câinii să le ceară socoteală. Dar despre Vida Gheze artistul scluptor vreu să scriu și despre importantele monumente și obiectele scluptate lăsate în urma lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
artistică deosebită. Cine a văzut Complexul Monumentului Eroilor de la Carei, construit în memoria eroilor căzuți pentru eliberarea României, simbolizând data de 25 octombrie 1944, atunci când au fost înlăturate ultimele rămășițe ale armatei hortiste de pe pământul românesc, cred că are ce admira și este păcat să treci prin zonă și să nu te oprești să vezi o capodoperă concepută după propriul proiect și lucrat de mâinile lui obosite. Alt complex monumental lăsat de Vida Gheza este "Monumentul Ostașului Român" din Baia Mare, aflat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
versul cântecului fostului nare și îndrăgitul cântăreț Gică Petrescu, fie-i țărina ușoară. Am mers cu el de câteva ori la câte o bere, unde stăteam câte un ceas și beam o sticlă de bere, sau una de vin, dar admiram la el comportamentul civilizat, felu de a gândi, logica omului cumpătat și multe alte calități, pe care nu le găsești la oricare, pe lângă faptul că era un om prezentabil, drăguț și sexi, cum apreciază tinerii din zilele noastre și-n
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Mai către sfârșit de vară, s-a făcut altă excursie în Deltă,tot cu autocarul unității care nu ne costă transportul,numai cazarea la hotelurile unde facem popasuri. Este o binefacere și mare satisfacție, nu numai pentru cele văzute și admirate de bătrâni,ci în special de atenția cu care ne tratează și respectă conducerea unității. In vara anului 2008 am făcut o călătorie peste Transfăgărășanul nostru vestit și unic în Sud Estul Europei.Au fost vizitate câteva orașe medievale ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
tunele și viaducte, cel mai lung este de 1000 m.aproape de vârf, la Bâlea Lac, o altă minunie a naturii, care creează un peisaj impresionant de frumos.Eu am trecut de două ori peste aceste creste,dar nu am putut admira toate peisjele existente pe acest traseu,având grijă de volan să nu-mi scape în vreo prăpastie. Acum însă fiind liber, nu mă săturam să admir ce se vedea, păcat că nu mai aveam ochii cei de altă dată să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
frumos.Eu am trecut de două ori peste aceste creste,dar nu am putut admira toate peisjele existente pe acest traseu,având grijă de volan să nu-mi scape în vreo prăpastie. Acum însă fiind liber, nu mă săturam să admir ce se vedea, păcat că nu mai aveam ochii cei de altă dată să pot vedea cât mai departe cu ei. Când am ajuns sus la Bâlea Lac, voiam să strig cu toată puterea mea și să chem pe toți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
eroi din timpul războiului și că au mai rămas foarte puțini dintre ei.Tot din scrisele altora,am înțeles că cei care mai sunt,se bucură de pensii derizorii, probabil pentru că trăiesc în alte vremuri,cu alte orânduiri sociale. Am admirat peisajele din cabina telefericului ce duce de la Cascadă la Bâlea Lac și mă gândeam în mintea mea, că de mi-ar sta în putință aș propune să fie aduși toți românii care simt românește, să-i plimb cu telecabina să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
telefericului ce duce de la Cascadă la Bâlea Lac și mă gândeam în mintea mea, că de mi-ar sta în putință aș propune să fie aduși toți românii care simt românește, să-i plimb cu telecabina să privească și să admire frumusețile României,sper să rămână a noastră, să nu fie vândute și acestea altora.Ziceam că cei care simt românește pentru că sunt sigur că sunt destui dintre noi care privesc cu ură și dușmănie aceste realizări, așa cum sunt privite și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
galerii pentru cooptarea apelor friatice și circulație. Transfăgărășanul ,zice că are peste 830 de poduri și podețe și 27 de viaducte. Cascada, este situată lângă șosea și zice că mașina se oprește fără voia șoferului, ca ocupanții lor să poată admira peisajul,prea frumos pentru a putea fi descris.Apa,are o cădere de la 30 m. înălțime și constituie o feerie,împreună cu Bâlea Lac, care leagă Vf.Moldoveanu cu Vf. Negoiu, din cadrul munților Carpaților meridionali. Am scris anterior că am trecut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
știam că nu voi putea ajunge acolo datorită lipsei aprobărilor necesare. Am ieșit din cameră și m-am plimbat pe plajă, apoi m-am dus pe pontonul din spatele bisericii din Paralia, unde m-am întâlnit cu Costel și Lăcrămioara, care admirau și ei soarele care abia apăruse. Am făcut și eu mai multe poze foarte frumoase cu răsăritul soarelui peste mare, iar în plan apropiat era un palmier, în colțul din stânga, printre care se răsfirau primele raze ale acelei dimineți. Peisajul
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
zile la Paralia Katerini. După ce am făcut prezența ne-am urcat în autocar și am plecat, cu sufletul la ceea ce vom descoperi în cursul acelei zile. Drumul până la a fost destul de lung, cam 3 ore, timp în care am putut admira dealurile stâncoase și sterpe ale Greciei, vegetația care le acoperea este destul de rară, fiind greu să faci o comparație cu o zonă din România cum ar fi munții Apuseni, unde verdele vegetal e la el acasă și natura te îmbie
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
turiștii, ne uitam curioși și oarecum înfiorați la aceste relicve. Bineînțeles că drăcușorii din noi ne împingeau să le fotografiem, ceea ce am și făcut, ba mai mult, Costel a vrut să facă o poză în acel loc, așa că îl pot admira în poza de mai jos și cititorii acestei cărți. E drept că nu seamănă, dar cine știe, peste câteva sute de ani... Coborârea la autocar a fost parcă mai obositoare și nu știam că vom urca din nou, mă gândeam
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
Am nimerit scaunul pe partea luminată de soarele care mă învăluia cu căldura și lumina începutului de august. Privind peisajul care defila pe lângă geamul autobuzului m-am gândit, după mult timp, la desen, închipuindu-mă desenând imaginile pe care le admiram. Au trecut doi ani de când practic nu am mai pus mâna pe un creion ca să desenez, dar să pictez măcar o acuarelă. După o oră de zdruncinături și hurducări am ajuns la destinație, în Reșița. Orașul era vechi, afumat și
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
locul ideal pentru informații de culise, care să creeze astfel o legătură personală cu Cronica. Apoi, cei care veneau spre pagina de Facebook au început să primească invitații pe platourile de filmare, pentru a fi aproape de oamenii pe care îi admirau. „și a fost interesant. Am stat la discuții cu foarte mulți dintre ei, îmi povesteau ce fac, de unde vin, ce li s-a întâmplat pe drum de-au întârziat un pic. Îmi amintesc de un cuplu foarte simpatic care aniversa
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a doua jumătăți a anilor ’60, cunoscându-l pe Socratele clandestin al Bucureștilor - care, trântit cu toată corpolența lui actuală într-un fotoliu din holul de la Athénée Palace, perora spumos pe socoteala cui venea să-l asculte și să-l admire - și prezentându-mă ca fiul fostului său prieten, n-am trezit în el cu asta nici un interes. Doar când i-am reamintit că mi-a fost și mie institutor în clasa întâia primară a părut să licărească în el ceva
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să văd și jumătatea primă a filmului și chiar încă o dată partea a doua. Tatăl meu n-a fost niciodată amator de cinematograf, în schimb mama cunoștea toți actorii vestiți și mă lua des la spectacole de matineu ca să-i admirăm împreună (ne luam și la întrecere în privința cunoștințelor în materie): cu dânsa am asistat și la primul film sonor: recitalul unui cântăreț de operă. De Lillian Gish, de Vilma Banky, de Pola Negri, de Ramon Novarro, Rudolf Valentino, Lon Chaney
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o familie care locuia la etajul unei case pe Strada Principală, ce mi-a plăcut mai mult decât străzile Piteștiului (mai târziu, când mi-a stat la îndemână să mă plimb prin Augsburg sau Landshut, mi s-a părut că admirasem în fosta cetate de scaun copia liliputană a străzilor lor principale, similar șerpuite); la Curtea de Argeș, cu mormintele ei voievodale sau regale; la Câmpulung, la socrii mătușii mele Marioara, țărani chiaburi înveșmântați împărătește (costumele argeșene îmi luau ochii), și prin sate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se vede - nu știam în ce constă sărutul adevărat): niciodată nu mi-au rămas buzele atât de zdrențuite și uscate, dimineața. Oricât am insistat, nu s-a învoit la o copulație în toată regula, deși era și ea foarte excitată, admirând uimită dimensiunile sexului meu în erecție, cu care se juca fără să-i dea în minte să-l determine la orgasm. Trebuie să mărturisesc că psihic nu eram prea excitat și, cu toate că povestea asta a durat vreo trei nopți, nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
constituie, începând cu luna iulie 1789, noile municipalități. Orașele regelui se eliberează de centralismul monarhic. "În 1789, dispariția puterii centrale oferea orașelor ocazia de a redeveni acele "comune" liber administrate, după care erau nostalgice"5. Societățile populare pe care le admira Hannah Arendt întruchipau în maniera cea mai distinsă această socialitate politică a orașului: ele exprimau "ambiția politică cea mai pronunțată a poporului"6 și dădeau libertății un spațiu pentru a se exercita. Această insurecție urbană a luat forme foarte diverse
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privește pământul cu gândurile aiurea. Încerc să te fac să înțelegi, acea femeie privește de fapt înăuntrul ei. Nu o interesează nimic din afară (probabil și-a captat fiii cu privirea, cum am făcut eu la plecare, și acum îi admiră). Corpul ei e aici, o ustură palmele de muncă, dar gândul e liber. Apropo de stat alături în locuri publice. Într-o zi foarte ploioasă am întâlnit o româncă de vreo 30 de ani; în urma unor ghinioane era pe drumuri
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
prin nesiguranța pe care o experimentasem în Roma. Într-o zi am ieșit cu toții (minune!) la onomastica unui cumnat de-al Concettei. Era a doua oară când ieșeam din casă după trei luni. S-a servit masa pe la 13, am admirat pulpele de porc condimentate și atârnate la uscat într-o bucătărie de vară, am admirat munții din jur... Seara ne-am întors pe la 20... Concetta a întrebat: — Nu-i așa că nu mâncați nimic? Salvatore și-a pus capul în mâini
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
la onomastica unui cumnat de-al Concettei. Era a doua oară când ieșeam din casă după trei luni. S-a servit masa pe la 13, am admirat pulpele de porc condimentate și atârnate la uscat într-o bucătărie de vară, am admirat munții din jur... Seara ne-am întors pe la 20... Concetta a întrebat: — Nu-i așa că nu mâncați nimic? Salvatore și-a pus capul în mâini și a șoptit: — Puțin compot... A fost de-ajuns să declanșeze furtuna: — Păi da, nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Nu am nici un resentiment față de Italia. Prefer să fiu umilit aici decât să sufăr în țara mea. Fără cuvinte! Scrisoarea 170 Fiecare dintre noi este singur. Suntem individualități rătăcite unii de alții. Adormim cu telefonul în mână, citind mesaje sau admirând fotografii. Fiecare dintre noi se trezește cu ciudă dimineața, pentru că în somn nu știi ce ești și unde te afli. Apropo, într-o noapte am visat că am venit în țară pe neașteptate, cu gândul să mă întorc imediat. În
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]