9,532 matches
-
sau simplu cititor, nu putem, în ceea ce ne privește, decât să recunoaștem sensibilizarea și modificarea multor percepții și idei proprii. Dacă se spune că orice biografie poate influența mai mult sau mai puțin pe cel ce o studiază, în cazul biografiei lui Ion Creangă, cu siguranță se impune o ameliorare a opticii cititorului în ceea ce privește ... aproapele. <contents> CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................... ....................................................5 Introducere ..................................................... ....................................................7 „Domnul...”.......................................... ....................................................9 „Răspopă, dar în suflet țiind tot la diaconie” ..................................................... ....19 „Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Spitalul ei de urgență. Cu privire la Elena Bălăceanu - Stolnici, care a fost prezentă - ca vicepreședinte, la început, apoi Președinte al Comitetului Societății Salvarea timp de aproape patruzeci de ani, am solicitat dr. Constantin Bălăceanu - Stolnici să ne ofere datele semnificative din biografia bunicii sale - și din textul ce cu amabilitate ni l-a pus la dispoziție, am reținut cele ce urmează: Elena Bălăceanu (1853-1942) s-a născut la București. Tatăl ei, principele Grigore Cantacuzino, (fiul marelui Caimacam Constantin Cantacuzino) a fost un
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urmă, capătă accente paroxistice (până la o tentativă de asasinat) când P.-I. candidează pentru a fi ales deputat de Giurgiu (1872). Cum întreaga viață i-a fost deosebit de tensionată, o boală nervoasă îi paralizează activitatea în 1874, punând capăt unei biografii excepționale. Considerând istoria un factor esențial în deșteptarea și definirea conștiinței naționale, P.-I., aflat încă în febra trăirilor revoluționare, proiectează o amplă lucrare, din care s-au tipărit antum, la Viena, doar două volume - Istoria românilor din Dacia Superioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a întocmit relatări despre mari invenții și realizări (locomotiva, telegraful, automobilul, avionul, Canalul Suez etc.), a făcut prelucrări din folclorul românesc, indian, arab, grec, german, danez, francez sau a repovestit capodopere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de rînd pot produce și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică eroică (1877-1878) (1977) și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977; Cronică eroică (1877-1878), București, 1977; Misiune de sacrificiu, București, 1977; Noi, „Mircea” și Atlanticul, București, 1978; Biografie de război, I-IV, București, 1980-1987; Cu „Hai-Hui 2” spre sud, București, 1980; Recunoaștere îndepărtată, București, 1981; Din nou spre sud, București, 1982; Carpații românești. Cetate și drumeție (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1983; Corsarul, București, 1984; Croazieră contra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 237-241; L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 237-241; L. Bureriu, Navigând, O, 1987, 26; Micu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 237-241; L. Bureriu, Navigând, O, 1987, 26; Micu, Ist. lit., 498-499; Popa, Ist. lit., II, 1 020-1 021
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian Odangiu, „Biografie de război”, O, 1984, 28; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 237-241; L. Bureriu, Navigând, O, 1987, 26; Micu, Ist. lit., 498-499; Popa, Ist. lit., II, 1 020-1 021; Dicț. scriit. rom., IV, 555-557; Opriță, Anticipația, 176-180
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
unei bande de huligani. După moartea tatălui, la treizeci și doi de ani, este eliberat, dar nu poate scăpa și de absurdul ce-i guvernează existența: acostează pe stradă o femeie și, victimă a împrejurărilor, ajunge la Miliție, unde, odată cu biografia, își scrie, prin punere în abis, și povestea recluziunii. Nedezicându-se de statutul său de personaj absurd, Nicolae Ostia acceptă acuzația pentru o vină care nu-i aparține, devenind emblematic pentru condiția individului într-un sistem social absurd. Următorul roman, Iubește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
Din confesiile Sfântului Augustin, I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica bisericească la români, Sibiu, 1910, 7-15; Gabriel Cocora, Tipar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
simbolul z din y reprezenta „1“, „60“ sau „3 600“, în funcție de poziția ocupată. Era la fel ca un abac, cu excepția unei singure probleme. Cum scrie un babilonian numărul 60? Numărul 1 era ușor de scris: y. Din nefericire, 20 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE 60 avea tot simbolul z; singura diferență era că se afla în poziția a doua, nu în prima. Cu abacul, este ușor să vezi care număr este reprezentat. O singură piatră din prima coloană este ușor de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Și, la fel ca babilonienii, aveau nevoie de zero pentru a ști valoarea fiecărui simbol. Pentru a face lucrurile și mai interesante, mayașii aveau două feluri de simboluri. Cele simple erau formate din puncte și linii, în timp ce tipul com22 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE plicat de reprezentare presupunea utilizarea hieroglifelor - chipuri grotești. Pentru ochiul unui om modern, hieroglifele mayașe par extraterestre (Figura 3). La fel ca egiptenii, și mayașii aveau un calendar solar extraordinar. Deoarece sistemul lor de numerație era în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ani. Dionysius nu-l avea la dispoziție pe zero, astfel încât și-a început calendarul cu anul 1, așa cum făcuseră și anticii dinaintea lui. Oamenii din acele timpuri gândeau în stil vechi echivalențele dintre numeralele cardinale și ordinale. Era 70 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE să numere de la unu la nouă, realizând astfel numai nouă pași în loc de zece. Pesemne că o astfel de problemă a ruinat o loterie din Arizona în anul 1998. În toate imprimatele nu apărea niciodată cifra nouă. „Nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a lui Newton nu seamănă prea mult cu cea folosită de noi, astăzi. Metoda lui se baza pe fluxiunile - fluctuațiile - expresiilor matematice pe care el le numea fluenți. Ca un exemplu al fluxiunilor lui Newton, se dă ecuația: 128 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE 6 Când Newton avea trei ani, mama lui s-a recăsătorit și s-a mutat. Newton nu și-a însoțit mama și tatăl vitreg. Drept urmare, nu a mai ținut legătura cu părinții lui după aceea, dacă nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a „demonstra“ că suma ... 1/x3 + 1/ x2 + 1/x + 1 + x + x2 + x3 ... este egală cu zero. (Pentru a vă convinge că la mijloc ceva este în neregulă, puneți 1 în loc de x și vedeți ce se întâm 142 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE plă.) Euler a fost un matematician genial - de fapt, a fost unul dintre cei mai prolifici și influenți matematicieni din istorie -, dar, în acest caz, utilizarea neglijentă a lui zero și a infinității l-a condus pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nedeterminare al lui Heisenberg. Conceptul de nedeterminare are legătură cu abilitatea oamenilor de știință de a descrie proprietățile unei particule. De exemplu, dacă vrem să găsim o anumită particulă, trebuie să determinăm poziția și viteza respectivei particule - unde 190 ZERO: BIOGRAFIA UNEI IDEI PERICULOASE 9 Pentru a înțelege funcția de undă (de fapt, pătratul funcției de undă), este util s-o gândiți ca fiind un indicator al locului cel mai probabil în care se găsește o particulă. Un electron, să zicem
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
impresionantul complex nominal Athanasiu Eleutherescu (etimologic: nemuritor și liber), fenomen care e de observat și pe traseul de la d. Lefter Popescu la Eleutheriu Popescu (Două loturi). Prin raportare la Nică a lui Ștefan a Petrei (sintagmă denomitativă cu valoare de biografie și încadrare în neam și spiță), Goe apare ca un nume suspendat, D-l în chestie neavînd un model patern, biet Hamlet în pantaloni scurți într-o lume a femeilor; genial este intuită și funcția numelui Mitică indicînd lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
, Wilhelm von (19.III.1813, Reval, azi Tallin - 5.XI.1887, Reval, azi Tallin), prozator și traducător. Despre biografia lui K., fiul prolificului autor de comedii August von Kotzebue, există puține date. Asemenea tatălui său, intră de timpuriu în serviciul diplomatic. În 1857 ocupă postul de funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
politic? Cu alte cuvinte, e adevărat că înalta cultură sau (autoînșelătoarea) „rezistență prin cultură” trebuie să aibă prioritate în raport cu obligația morală de a te opune tiraniei 17? Noica și cei care l-au urmat au încercat sistematic să sugereze că biografia gânditorului este irelevantă, doar activitatea sa spirituală contează. Astfel sperau cu toții că puteau ignora vocile tot mai numeroase care îl acuzau pe Noica fie de colaborarea cu comuniștii, fie de susținerea Gărzii de Fier, fie de amândouă. Asemenea confraților săi
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
educa o națiune, o elită sau chiar un singur discipol. și, de vreme ce ideile politice ale lui Noica se împletesc cu cea mai mare parte a scrierilor sale, ele trebuie discutate împreună. O dată în plus, ideile și ideologiile, cultura și puterea, biografia și existența se dovedesc a fi inseparabile. Jurnalul de la Păltiniș își îndeamnă cititorul să se oprească și să mediteze la astfel de probleme, surprinse de Liiceanu într-o narațiune atemporală, dar nu anistorică. Notetc "Note" * Acest text a fost scris
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bellow în cadrul cursului său încă în 19562) și rămăsese prieten cu marele romancier în umbra căruia avea să-și scrie propria, pe nedrept subestimată, operă de prozator și eseist. Prin Bellow, de care-l lega o prietenie notorie (una din biografiile marelui scriitor, semnată de Mark Harris în 1980, Saul Bellow: Drumlin Woodchuck, îi era dedicată), Stern s-a întâlnit și împrietenit cu Mircea Eliade, căruia îi păstrează și azi, aproape împotriva tuturor celor din anturajul comun de altădată, o frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]