9,508 matches
-
a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva și Manole Marcus cu comedia sa Ca-n filme.”" Câteva cadre din "Nu filmăm să ne-amuzăm" (scena abordării unei fete pe litoral de către bișnițarii
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva și Manole Marcus cu comedia sa Ca-n filme.”" Câteva cadre din "Nu filmăm să ne-amuzăm" (scena abordării unei fete pe litoral de către bișnițarii Gicu și Petrică și cea în care directorul Berbecaru discută în limbi străine cu doi pretinși turiști străini) sunt prezentate
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
O dădaca plină de surprize (engleză: "Keeping Mum") este un film britanic din 2005, o comedie neagră cu Rowan Atkinson, Kristin Scott Thomas, Maggie Smith și Patrick Swayze. În scenă de deschidere, în timp ce tânără gravidă Roșie Jones (Emilia Fox) călătorește cu trenul, din marele ei bagaj începe să curgă sânge. Cand este interogata de către poliție, ea
O dădacă plină de surprize () [Corola-website/Science/328143_a_329472]
-
este un film de comedie românesc din 2002, regizat de Sam Irvin după scenariul lui Mugur Mihăescu și Radu Pietreanu (componenți ai grupului umoristic "Vacanța Mare"). Rolurile principale sunt interpretate de Mugur Mihăescu, Radu Pietreanu, Florin Petrescu, Mirela Stoian, Radu Florescu și Alexandra Dinu. Filmul
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
a petrecut vreo 10 zile în România ar fi afirmat: "„De ce să vă mai chinuiesc pe voi, când pot să filmez de pe un deal o zi normală din viața unui sat din Oltenia și astfel să scot cea mai tare comedie...”" El a introdus câteva modificări structurale pentru a mări ritmul acțiunii și niște gag-uri vizuale. Rolurile principale au fost interpretate de actorii din emisiunile grupului "Vacanța Mare" (Mugur Mihăescu, Radu Pietreanu, Florin Petrescu, Mirela Stoian, Emil Rădinoiu, Iulian Ilinca
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
cea mai periculoasă armă: o blondă platinată. Ca răspuns la această invazie, Leana organizează o nuntă la care participă, ca invitat de onoare, popularul grup «Vacanța Mare» de la Pro Tv. Record de trivialitate și joasă ținută, estetică și tehnică, în comedia cinematografică românească, glumiță în care Leana țipă cât o țin bojocii, Garcea «se ușurează» aspersorizat, se schimonosește ca la circ și mârâie ca la menajerie, și toți ceilalți interpreți se încurajează unii pe alții cu îndemnul: «Bagă poanta!...» Câteva rare
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
și Boris Boo Hoo, cel care incearca mereu să le strice distracția, iar acțiunile lui duc întotdeauna la situații amuzante, alături de fiul său, Băiețelul. Fiecare episod este prezentat de două personaje animate, zânele pufoase Codită și Moț. Serialul surprinde esență comediei prin gesturi, mimica și situații. Dublajul a fost realizat de studioul Mediavision.
Pufoșii Ha Ha () [Corola-website/Science/328274_a_329603]
-
de o politică externă ambițioasă și o diplomație viguroasă. Principal reazem al papalității și aflat în înțelegeri secrete cu orașele italiene grupate în Liga Lombardă, el a reușit să îl înfrângă pe inamicul comun, împăratul Frederic I Barbarossa. În "Divina Comedie", Dante îl plasează pe Guillaume al II-lea în Paradis. De asemenea, el este amintit și în "Decameron"-ul lui Boccaccio (tale V.7). În privința supranumelui de "cel Bun", acesta se datorează probabil mai puțin firii sale cât încetării sub
Guillaume al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328291_a_329620]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, care considera acest film drept o comedie ușoară, mai mult sau mai puțin muzicală. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, care considera acest film drept o comedie ușoară, mai mult sau mai puțin muzicală. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile unor grenadieri napoleonieni încartiruiți în coasta unui sat italienesc plin de fete istețe. Dintre ele, Carlotta («ștrengărița
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
provocând prin nudul ei apetisant, deruta și înfrângerea austriecilor. Registrul vedetei, frumusețe decorativă, fără har, e limitat la exhibarea nurilor, dar actorii români au prezențe amuzante.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Șapte băieți și o ștrengăriță" drept „o comedie erotică și de aventuri”, un film „debil și libidinos, o aberație, dar măcar e o «aberație de libertate»”. Criticul s-a declarat surprins că România socialistă s-a putut asocia în 1966 la „depravarea asta franțuzească”, în care actrița Marilù
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
Toderaș cu Varvara de la masă) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979). Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 22 mai 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Iarna bobocilor" care a fost inclus în seria „Mari Comedii Românești”.
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
Dl. Ochinciuc are condei ușor, scrie sprințar și cărțile sale se citesc pe nerăsuflate. Este un observator atent al lumii prin care a trecut, are o memorie capabilă să reconstituie din câteva detalii o întreagă atmosferă și este iubitor al “comediei umane” în nesecata ei inventivitate. Ca și Creangă, arhetipul povestitorilor moldoveni, se ferește de teoretizări și „meditații”, îi place să observe faptele și zicerile oamenilor. E dramaturg prin vocație, îi place spectacolul lumii"„”. "Stânca Miresei", dramă romantică în trei acte
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
inițial “Eroii unde se ascund când plâng?”), dramă istorică în trei acte, jucată la Teatrul “Ion Creangă” din București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată la Radiodifuziunea Română, în emisiunea “Teatru la microfon”, în anul 1981. "Aventurile lui Leonardo", suită de scenete S.F. difuzată pe Programul 1 al Radiodifuziunii Române în cursul anului 1982. A publicat trilogia de teatru intitulată "Bastardul" la Editura “Tracus
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
1982. A publicat trilogia de teatru intitulată "Bastardul" la Editura “Tracus Arte”, București în anul 2008, ISBN 978-973-88816-1-7, ce cuprinde drama “Bastardul” în trei acte (9 tablouri), parabola dramatică “Un vis destrămat”, o dramă-fantezie în trei acte (12 tablouri) și comedia romantică “Vila destinului” în trei acte (II tablouri). A primit "Trofeul micului cititor" acordat ex eqo cu Mircea Sântimbreanu de către cititorii Bibliotecii Municipale pentru Copii din București. A luat premiul al II lea la Concursul organizat de Romanian Crime Writers
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
criticii de specialitate au scris recenzii defavorabile. Astfel, Călin Căliman afirma în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Cîntecele mării" are o valoare „discutabilă”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera o comedie ușoară de tip musical care asigura „procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Nina, delegata Festivalului muzical de la Soci, turistă în România, îl descoperă pe Mihai
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
făcut următorul comentariu: "„Nina, delegata Festivalului muzical de la Soci, turistă în România, îl descoperă pe Mihai. Valize schimbate, un automobil din vremea bunicii, „cântece” fără melodie, idile internaționale, privirea albastră a Fateevei și vocea lui Dan Spătaru, într-o contraproductivă comedie muzicală.”" Câteva cadre din "Cîntecele mării" (interpretarea de către Dan Spătaru a cântecului "Tu, eu și-o umbrelă") sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
2001, București) a fost un actor român. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Ion Șahighian. A activat ca actor la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț (1959-1960), Teatrul Național din Craiova (1960-1961), Teatrul de Comedie și Teatrul Ion Creangă din București (1961-1966) și din nou la Teatrul Național din Craiova (din 1966 șli până la ieșirea la pensie). Nae Gh. Mazilu a jucat în cel puțin 28 de filme importante în istoria cinematografiei românești precum "Toamnă
Nae Gheorghe Mazilu () [Corola-website/Science/328381_a_329710]
-
Moraru e luat de „diriga” din Liceenii, Tamara Buciuceanu și de Dem Rădulescu, dar întreaga populație a satului capătă noi identități, desconsiderând, ca și în serialul Haiducii, dreptul la cutuma al spectatorului. Mohorâtă primăvară, care s-ar vrea și ea comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora, tractorista, cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 29 mai 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Primăvară bobocilor" care a fost inclus în seria „Mari Comedii Românești”.
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră acest film ca fiind o comedie amară a cărei acțiune se petrece spre sfârșitul anilor '80, „când absurdul cotidian, la noi, atingea... recorduri mondiale”. El identifică mai multe semne grotești ale „Epocii de Aur”, reprezentate de un sectorist incult și arogant, de securiștii care apar de
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
în stare pură”". Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
, pe numele ei „de scenă” Chirița Bârzoi, este personajul principal și eponim al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește
Coana Chirița () [Corola-website/Science/327604_a_328933]
-
numele ei „de scenă” Chirița Bârzoi, este personajul principal și eponim al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește înfiorător. Se păstrează o fotografie pe spatele
Coana Chirița () [Corola-website/Science/327604_a_328933]
-
este un film de comedie românesc din 1979, regizat de Haralambie Boroș. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu și Nae Roman. Această producție cinematografică este alcătuită din conversațiile unor călători cinefili în drum spre studiourile
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]