10,875 matches
-
și la un amestec, o partajare a semnificațiilor. Principiul de cooperare sau de înțelegere reciprocă este miezul teoriei sociale moderne. Teoreticienii actelor de limbaj, precum Grice și etnometodologii, de exemplu, afirmă existența unui "principiu de cooperare" drept condiție a posibilității conversației și a sistemelor de schimb în general (dezbatere, convorbire, ceremonie, ritual etc.). Angajarea unei conversații postulează partajarea unui anumit număr de elemente precum codul, interesul sau plăcerea interlocutorului, respectarea unui minimum de reguli de comunicare referitoare la cantitate, calitate, pertinența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
este miezul teoriei sociale moderne. Teoreticienii actelor de limbaj, precum Grice și etnometodologii, de exemplu, afirmă existența unui "principiu de cooperare" drept condiție a posibilității conversației și a sistemelor de schimb în general (dezbatere, convorbire, ceremonie, ritual etc.). Angajarea unei conversații postulează partajarea unui anumit număr de elemente precum codul, interesul sau plăcerea interlocutorului, respectarea unui minimum de reguli de comunicare referitoare la cantitate, calitate, pertinența informației și a modalităților sale de expresie. Aceste reguli privesc și derularea interacțiunii ca alternanță
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
interpersonală și de rolul mijloacelor mediatice. Din opera lui Katz și Lazarsfeld (Personal Influence, 1955), sînt cunoscute existența liderilor de opinie și mecanismul comunicării în doi timpi pentru difuzarea informației și propagandă. Rezultatele anchetei indică rolul deloc de neglijat al conversației în orientarea atitudinilor politice. Cînd în 1981 s-a pus problema cunoașterii mijlocului cu cea mai mare pondere în formarea opiniei despre un candidat în alegerile prezidențiale, s-au primit următoarele răspunsuri: ce spune candidatul însuși (42,6%), discuțiile cu
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației (83%) și nu determinarea votului (3%). Motivațiile pentru urmărirea emisiunilor politice la televizor sînt următoarele: pentru a mă informa asupra programelor oamenilor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o acțiune; verbală sau nonverbală a interlocutorului"; comportamentul de susținere concretizat în "semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau încheind-o; comportamentul explicativ marcat textual prin: "structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, întâi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 21); * "enunțare ce presupune un locutor și un auditor, și intenția locutorului de a-l influența pe celălalt" (E. Benveniste, apud Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 441); * text (de exemplu, în comunicarea scrisă) sau "ansamblu de texte ([... de exemplu,] o conversație [...] se prezintă ca o interacțiune între două sau mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pictorilor.; Cui îi place matematica? Voi veți forma grupa matematicienilor. etc.; * pentru a facilita interacțiunea elevilor: Ce părere ai despre răspunsul colegului tău?; Cum l-ai putea ajuta pe colegul tău din echipa pictorilor? etc.; * pentru a stimula derularea/continuarea conversației: Cine?; De ce?; Adică?; Și...?; Da...? etc.; * pentru a restabili contactul/relația comunicativă dintre locutor și interlocutor, în cazul apariției unor factori perturbatori (zgomote, întreruperi, neatenție, lipsă de concentrare, distragerea atenției de către o altă persoană etc.): Poți repeta, te rog?; Poftim
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
s-ar putea rezolva această problemă?; * întrebări adaptative (marcând adaptarea locutorului la feedback-ul interlocutorului): Vrei să completezi cu ceva?; Mai sunt neclarități? etc. * * * În planul arhitecturii conversaționale, se recomandă, în general, o gradare a întrebărilor întrebări punctuale la începutul conversației (Pease & Garner, 2007, pp. 43-45), pentru a stabili "fondul comun" de cunoștințe între locutor și interlocutor, urmate de întrebări deschise, care să deschidă interlocutorul către comunicare, către exprimarea propriilor opinii. Greșeli de evitat: întrebări prea generale (Ce-ai mai făcut
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poate fi asociat ca obiect/cuvânt etc.); * Scaunul fierbinte 78 aceeași persoană își asumă, succesiv, rolul de vorbitor și pe cel de interlocutor într-o situație de comunicare dată sau la alegere; * Telefon vs. "videofon" se simulează, pe rând, o conversație la telefon (evident, fără ca locutorul și interlocutorul să se poată vedea unul pe altul) și o conversație la "videofon" (alias Messenger, Skype etc. cu funcție video activată), presupunând coroborarea mesajului verbal propriu-zis cu cel nonverbal; * exerciții de completare a unor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vorbitor și pe cel de interlocutor într-o situație de comunicare dată sau la alegere; * Telefon vs. "videofon" se simulează, pe rând, o conversație la telefon (evident, fără ca locutorul și interlocutorul să se poată vedea unul pe altul) și o conversație la "videofon" (alias Messenger, Skype etc. cu funcție video activată), presupunând coroborarea mesajului verbal propriu-zis cu cel nonverbal; * exerciții de completare a unor conversații lacunare cu răspunsuri care să denote, din partea interlocutorului, suport, atitudine evaluativă/critică, înțelegere, revoltă, simpatie, compasiune
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la telefon (evident, fără ca locutorul și interlocutorul să se poată vedea unul pe altul) și o conversație la "videofon" (alias Messenger, Skype etc. cu funcție video activată), presupunând coroborarea mesajului verbal propriu-zis cu cel nonverbal; * exerciții de completare a unor conversații lacunare cu răspunsuri care să denote, din partea interlocutorului, suport, atitudine evaluativă/critică, înțelegere, revoltă, simpatie, compasiune 79 etc. Partea a III-a Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Este fiecare actor în spectacolul propriei vieți și, particularizând, în spectacolul comunicării? Este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
A. (2009). Discursul jurnalistic și manipularea. Iași: Institutul European. Cărbunaru, S. (1988). Tehnica în teatru. Ghid pentru regizorul tehnic. București: Editura Tehnică. Ceuca, J. (2002). Evoluția formelor dramatice. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Chiricu, I. (2010). Mijloace paralingvistice ale discursului raportat în conversație. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (43-49). București: Editura Universității din București. Chiru, I. (2003). Comunicarea interpersonală. București: Tritonic. Chubbuck, I. (2007). Puterea actorului. Traducere de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2009). Transparency in Cooperative Online Education. The International Review of Research in Open and Distance Learning, 10 (3), 1-22, Retrieved October 30, 2011, from http://www.eric.ed.gov/PDFS/EJ847768.pdf. Dascălu Jinga, L. (2006). Pauzele și întreruperile în conversația românească actuală. București: Editura Academiei Române. Dănăilă, N. (2003). Magia lumii de spectacol (măști, păpuși, actori, marionete). Iași: Junimea. De Peretti, A., Legrand, J.-A., & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Traducere de Gabriela Sandu. Iași: Polirom. Diaconu, M. (2002). Tipuri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
M. (2010). Dialogal și dialogic: cazul enunțurilor incidente în limba română actuală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (261-280). București: Editura Universității din București. Fine, D. (2008). Arta de a-ți cultiva noi relații: inițiază conversații, întreține-le, construiește relații, dezvoltă prietenii și extinde-ți afacerile. Traducere de Gabriela Trășculescu. București: Curtea Veche Publishing. Gheorghe, A. (coord.). (2011). Metodica predării teoriei literare în ciclul primar. Craiova: Sitech. Gherghina, F. (2005). Folosirea teatrului de păpuși și a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aspecte teoretice și aplicative (129-169). București: Editura Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica, A. (2003). Pedagogia comunicării educaționale. Arad: Editura Universității "Aurel Vlaicu". Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All Educațional. Iordănescu, C. N. (2006). NLP și magia comunicării: programarea neurolingvistică în arta și tehnica de a comunica. Constanța: Editura Mar. Ivan, L. (2009). Cele mai importante
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lor. Ediția a 9-a, traducere de Alexandru Szabo. București: Polimark. Pease, A. (2007). Întrebările sunt, de fapt, răspunsuri. Ediția a II-a revizuită, Traducere de Lucian Popescu. București: Curtea Veche Publishing. Pease, A., & Garner, A. (2007). Limbajul vorbirii: arta conversației. Ediția a 5-a, traducere de Ileana Busuioc. București: Polimark. Pepino, C., (2005). Tehnica teatrului de animație. București: Editura U.N.A.T.C. Press. Pepino, C., (2007). De la video la virtual: imaginea în spectacolul contemporan. București: Editura U.N.A.T.C. Press. Perrucci, A
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ascunde acele aspecte ale personalității sale care sunt disonante cu personajul pe care îl interpretează" (Nuță, 2011, p. 12). Vezi și Maley & Duff, 1991, pp. 10-11. 31 E. Porter distinge 5 atitudini de bază care pot fi adoptate în cadrul unei conversații: "o atitudine sau intenție de sprijin, de interogare, de provocare la discuție; o atitudine sau intenție didactică (teaching), interpretativă, o atitudine sau intenție evaluativă, activă, sugestivă, moralizatoare; o atitudine sau intenție de susținere, simpatie, reasigurare, moderație, o atitudine de înțelegere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
grade de la zâmbet la râs, vezi Prutianu, 2004, p. 9. 40 În condițiile în care se consideră că durata optimă a contactului vizual cu interlocutorul este de până la 60-70% din durata comunicării (Nuță, 2004, p. 29) și că "într-o conversație normală, vorbitorul se uită în altă parte mai mult decât persoana care ascultă" (Borg, 2010, p. 64; vezi și Rovența-Frumușani, 1999, p. 196). 41 Cf. Chiricu, 2010, p. 48; Vasilescu, 2010, pp. 200-209; Durac, 2009, pp. 61-63; Watzke-Otte, 2009, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întreprins pe animale nu au confirmat decât în parte cercetările lui Steinach și de aceea am afirmat că nu poate fi vorba de reîntinerire, dar de o reactivare, termen pe care l-a admis și d-l Steinach, în urma unei conversații ce am avut cu d-sa, când a convenit cu mine că termenul reîntinerire a fost nenorocit și a avut drept urmare o discreditare a metodei propusă de el. Țin să adaug că, cu concursul colegului Topa, s-a practicat operația
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
se puteau desprinde unele învățăminte. Petrecea multe momente cu familia profesorului Gottlieb (Pati și Ianoș) la Casa Universitarilor, unde luau zilnic masa. Era o mare plăcere să fii atunci în preajma lor, observând cum se completau de minune în susținerea unor conversații inteligente, cu glume și înțepături prietenești, spre deliciul celor din jur. Toți erau mari iubitori de artă, toți aveau o aleasă cultură generală și o minte ascuțită, gata oricând să găsească o replică superbă. Pornind de la o întâmplare, petrecută cu
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
un limbaj vizual, un limbaj olfactiv, un limbaj tactil, un limbaj gestual, un limbaj auditiv, precum și un limbaj vorbit, articulat. Pentru simplificare, le voi grupa pe primele cinci tipuri în categoria comunicării non-verbale, ca modalități de reprezentare simbolice, distincte de conversație, pe care o voi analiza drept cea mai importantă formă de conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
subliniez că asumarea culturii penitenciare, deci a comportamentelor cerute, este facilitată de uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a pedepsei de tip totalitar. Limbajul oficial Modalitatea cea mai importantă de conservare a universului simbolic este conversația. Definită simplu ca o formă prin care oamenii vorbesc între ei, conversația are rolul de a explica fenomenele, lucrurile și procesele din mediu și, în același timp, de a le modifica continuu. Prin conversație sînt eliminate anumite segmente ale realității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a pedepsei de tip totalitar. Limbajul oficial Modalitatea cea mai importantă de conservare a universului simbolic este conversația. Definită simplu ca o formă prin care oamenii vorbesc între ei, conversația are rolul de a explica fenomenele, lucrurile și procesele din mediu și, în același timp, de a le modifica continuu. Prin conversație sînt eliminate anumite segmente ale realității și întărite altele, ea avînd funcția de a "lămuri prin vorbe", punînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de conservare a universului simbolic este conversația. Definită simplu ca o formă prin care oamenii vorbesc între ei, conversația are rolul de a explica fenomenele, lucrurile și procesele din mediu și, în același timp, de a le modifica continuu. Prin conversație sînt eliminate anumite segmente ale realității și întărite altele, ea avînd funcția de a "lămuri prin vorbe", punînd în discuție diverse atribute ale lumii. Această lămurire este una ordonatoare, structurînd și creînd ierarhii. Limbajul capătă, implicit, un caracter de obiectivizare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fizic. Ele pot distruge, dar și crea legături între indivizi. În jurul unor cuvinte ca "liberare", "decret" sau "grațiere" se creează rapid solidaritatea între deținuți, la fel cum cadrele sînt mișcate la unison de cuvinte precum "primă", "program scurt" sau "delegație". Conversația decupează secvențe din realitate și o reconstruiește după alte legi. Și aceasta deoarece fiecare individ are anumite "hărți"52 mentale sau lingvistice, percepții interne sau concepții despre anumite lucruri și fenomene. Ca o conversație să se desfășoare corect, trebuie ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]