11,264 matches
-
care locuiesc au nevoie mai întâi de un document care să ateste divorțul civil, apoi este ratificat prin get și cel religios. Capitolul V Ortodoxia V.1. Marea Schismă În ordine istorică, după iudaism apare creștinismul. Sociologii consideră în unanimitate creștinismul o mare religie a lumii contemporane. Apariția lui în formula actualelor confesiuni ține de ceea ce s-a numit „marea schismă”. un moment decisiv în apariția actualelor confesiuni creștine l-a constituit Marea Schismă din 1054. conform lui M. Eliade, divergențele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
un moment decisiv în apariția actualelor confesiuni creștine l-a constituit Marea Schismă din 1054. conform lui M. Eliade, divergențele dintre Biserica de apus și cea de răsărit sunt prezente încă din secolul al IV-lea. în esență, cauzele Împărțirii creștinismului în două mari confesiuni, ortodoxia și catolicismul, ar fi următoarele: a) „tradițiile culturale diferite (greco-orientale, pe de o parte, romano-germanice, pe de alta)”; b) „necunoașterea reciprocă nu doar a limbilor, ci și a literaturilor teologice respective”; c) „divergențele de ordin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Este săvârșită de soborul celor șapte preoți. Se exorcizează cu ea răul, demonii. Are și harul vindecării. un element comun celor șapte taine creștine este, printre altele, practicarea postului în diferite ipostaze conștient asumate de către credincios. V.3. Postul în creștinism și în alte religii În toate marile religii ale lumii, postul este un ritual de asceză spirituală și fiziologică, având un scop multiplu: purificarea, comemorarea unei divinități, intrarea în comuniune cu ea, provocarea extazului. A se observa așadar faptul că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și purificare are ca model ritualurile de purificare ale divinităților (apollo, Quetzalcóatl etc.) sau pe cele ale marilor creatori de religii (IIsus, Buddha, Mahomed etc.). Scopul său este pregătirea pentru întâmpinarea spirituală și retrăirea marilor sărbători: Paștele în iudaism și creștinism, Ramadanul la musulmani; c) posturile riguroase și permanente presupun renunțarea definitivă la unele alimente și băuturi. Exemple: carnea la evrei și musulmani, alcoolul la musulmani, carnea de orice fel la orfici, pitagoreici, yoghini etc.; d) posturile extreme obligă la reducerea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
treizeci și trei de ani, lăsând în urmă o considerabilă operă, ce a marcat în mod profund timpul ei”; e) postul negru, adică total, este postul în care nu se mănâncă și nu se bea nimic. Exemple: postul în hinduism și în creștinism. Campionii unui ase menea tip de post sunt Paramahansa Yogananda și Giri Bala. Cea din urmă, când a fost vizitată în 1950 de către Paramahansa, „avea șaizeci și opt de ani și nu mai înghițise nici un fel de mâncare de la 12
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stranii ale corpului - din inimă s-a ridicat un fel de abur. un alt efect al postului negru este pielea neagră. Ea se explică fiziologic prin acțiunea unor glande ce secretă anumite substanțe. Dincolo de aceste forme extreme ale postului în creștinism, există o asumare comună a acestuia în acord cu doctrina ortodoxă. Ea este un liant al tuturor bisericilor ortodoxe contemporane. Aceasta se organizează în raport cu anumite criterii sociale și instituționale. v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața creștină pe baza Sfintei Scripturi (Biblia) și a Sfântei Tradiții”. Sfânta Tradiție cuprinde învățăturile Părinților Bisericii și hotărârile primelor sinoade ecumenice. un alt fundament al creștinismului ortodox este reprezentat de Iisus Hristos, Dumnezeu întrupat și om desăvârșit. Din perspectiva sociologiei religiilor, regăsim mai multe ipostaze ale Mântuitorului IIsus Hristos: a) învățător, în sensul că ne învață calea mântuirii; b) preot, căci întemeiază Biserica și confirmă Sfintele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de revigorare a catolicismului prin Societatea lui Iisus (iezuiții). VI.2. Ce este catolicismul? Din punct de vedere teologic, cuvântul catolic (gr. katholikos) trimite la universalitatea Bisericii. Sensul nu este numai unul geografic. Mai profund, el se referă la vocația creștinismului de a primi toate rasele și culturile. Din punct de vedere sociologic, catolicismul reprezintă un ansamblu de instituții și o mulțime de credincioși legați de roma și de jurisdicția Papei. Ei repre zintă doar o parte a Bisericii lui Hristos
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în 1859. În 1950, Biserica catolică acceptă poligenismul. Conform acestuia, rasele umane au apărut pe pământ independent unele de altele. Astăzi, disputa dintre catolicism și știință este într-o măsură considerabilă estompată. VI.3. Doctrina catolică în punctele esențiale ale creștinismului, catolicismul nu se deosebește fundamental de ortodoxie. acceptă cele șapte Taine și credința în Sfânta Treime. Există totuși anumite trăsături care dau nota distinctivă catolicismului: a) supremația în Biserică a Marelui Pontif. El este „locțiitorul lui IIsus pe pământ”, „urmaș
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Papa își asumă autoritatea „de la Hristos și în parte de la comunitatea creștină”. Refuză Biserica „ierarhică, autoritară și patriar hală...”. Adevărata Biserică este cea interioară, o liberă „adunare a inimilor”. Semnul veritabil al Bisericii rămâne, în viziunea lui Luther, Evanghelia; * „Declericizarea creștinismului”. Conform acestei idei provocatoare a reformistului german, toți creștinii au preoția ca o calitate intrisecă; Martin Luther a dezaprobat revoluția lui Thomas Müntzer (1489-1525). Ca urmare a desfășurării acesteia, la 15 mai 1525, 5.000 de țărani germani au fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
credința (spre majorat) și se angajează în legământul cu Dumnezeu”. * Biblia este considerată a fi autoritatea ultimă în materie de credință. * respectă odihna în ziua de Sabat. „adventiștii consideră că „ziua Domnului” (de închinare) este sâmbăta, duminica fiind introdusă în creștinism prin secolele II-III, sub influența altor culte și credințe existente atunci”. * Propovăduiește reforma sanitară prin igienă, alimentație echilibrată și abținerea de la consumul de tutun și alcool. * Trupul este „templu al Duhului Sfânt”. Prin urmare, adventiștii acordă un plus de atenție
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
astăzi bijuteriile, ornamentele vesti mentare, tutunul, alcoolul, instrumentele muzicale, spectacolele și distracțiile”. O altă ramură este formată de metodiștii liberali. Aceștia nu mai sunt vegetarieni și „acceptă valorile culturale, spiritul modern”. caracteristicile specifice cultului metodist sunt: * respinge Sfânta Tradiție a creștinismului clasic. Trimiterea este la hotărârile Sinoadelor Ecumenice și la scrierile Sfinților Părinți. * Biblia este valorizată ca fiind „singura sursă de cunoaștere a lui Dumnezeu...”. * Dintre cele șapte taine creștine, metodismul acceptă doar două: botezul și Împărtășania. * Din cadrul Sfintei Treimi, metodismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a citi” sau „a recita”. Coranul este cuvântul lui Dumnezeu transmis de îngerul Gabriel lui Mahomed, ultimul pe linia profeților biblici. Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore între creștinism și islam. Una dintre ele se referă la faptul că în creștinism Iisus nu este doar unul dintre profeți, ci logosul întrupat. În islam, Mahomed nu este Dumnezeu-Om, ci doar un profet pe linia veterotestamentară deschisă de avraam. * Surah
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
îngerul Gabriel lui Mahomed, ultimul pe linia profeților biblici. Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore între creștinism și islam. Una dintre ele se referă la faptul că în creștinism Iisus nu este doar unul dintre profeți, ci logosul întrupat. În islam, Mahomed nu este Dumnezeu-Om, ci doar un profet pe linia veterotestamentară deschisă de avraam. * Surah (Surate). Reprezintă capitolele din coran. Fiecare capitol are un nume ce aduce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în istorie comunităților cucerite de musulmani. Cine erau „oamenii cărții”? Erau locuitorii unor ținuturi evreiești și creștine. Erau numiți astfel pentru că credeau într-un singur Dumnezeu și se bazau pe o scrip tură (text scris). Așadar, islamul recunoaște iudaismul și creștinismul drept mari religii premergătoare. Nu întâmplător, Mahomed vine în succesiunea profeților testamentari și Împlinește scripturile. Într-un anumit sens, coranul este socotit al treilea testament. Din punct de vedere sociologic, jihadul a fost o formă de discriminare pozitivă a minorităților
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
într-o veritabilă alternativă (inclusiv ideologică) la stilul de viață occidental. După christian Tămaș, în lume există două sisteme ideologice: occidental secular și islamic-religios. islamismul ca fenomen etnic și social rezistă. De ce? Pentru că nu există în plan social ierarhia din creștinism. Există coranul, iar clericii și laicii sunt perfect egali între ei. Există personaje charismatice, specialiști în ale sacrului, care se ocupă de viața privată și de cea socială. Tulama, specialiști în gândirea și credința islamică, sunt singurii interpreți autorizați ai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
universal. Încălzirea practicată prin diverse tehnici psihofiziologice și printr-o alimentație foarte condimentată apare și la magicienii culturilor primitive. Obținerea forței magico-religioase este adesea însoțită de o căldură interioară puternică. Căile de obținere a tapas-ului sunt: - postul (vezi paralela cu creștinismul); - statul lângă foc sau în soare; - absorbția de droguri (mai rar); - reținerea respirației. Scopul acestor ritualuri ascetice era obținerea eliberării. În hinduism există mai multe căi de obținere a eliberării. Cea care presupune ritualurile ascetice de provocare a căldurii interioare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Gandhi, nu au reușit să șteargă din mentalul social hindus ideea de castă. Mai exact, au fost avantajați din punct de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit, ei n-au putut scăpa de condiționarea sistemului social al castelor. O reacție de refuz a venit imediat din partea castelor superioare. Ele „au început să se opună acestei politici, susținând că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cataleptică, atingând Nirvana cu trupul. XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului indiferent de numărul credincioșilor anunțat periodic de statistici, budismul continuă să fie „a patra religie ca mărime din lume”. Pe primele trei locuri, în ordine, se mențin creștinismul, islamul și hinduismul. Cercetările istorice și sociologice relevă existența mai multor forme de budism. Ele sunt clasificate după criteriul apartenenței la o zonă geografică sau istorică bine precizată. Iată câteva dintre acestea: * Budismul tibetan și chinez. A fost și el
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a ucide ceva ce încă nu există”. Avortul presupune uciderea unei ființe umane și, prin urmare, este respins (vezi și primul precept al codului moral budist: „să nu ucizi”)</footnote> id=”22”>Pentru o analiză comparativă a reprezentărilor avortului în creștinism, vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 217-233. </footnote>. Donarea de organe are ca scop diminuarea suferinței și salvarea unor vieți umane. Prin urmare, este acceptată. Sinuciderea și eutanAsia voluntară sunt privite „prin prisma efectelor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe mamă despre nașterea miraculoasă ce va avea loc”. Va fi crescut asemenea unui Părśva, fiind considerat al 24-lea făcător de vaduri pentru ca alții să poată trece apa (Părśva a trăit cu 250 de ani înaintea lui Jina). (în creștinism, pontifex înseamnă „constructorul de poduri”.) La 30 de ani, după moartea părinților, Jina va lua drumul pustiei. XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste Ascetul jainist își asumă cele cinci Mari legăminte (mahăvrata): „Să nu ucidă, să nu mintă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este Japonia. Prin urmare, „nu este deloc surprinzător că ritua lurile șintoiste sunt practicate până în ziua de azi”. Dar ele nu sunt nici pe departe singurele ritualuri religioase practicate de japonezi. în Japonia contemporană există patru mari religii: budismul, confucianismul, creștinismul (după 1549), respectiv șintoismul. Asumarea profundă la nivel social a trei dintre cele patru religii este ilustrată și de un celebru proverb nipon: „Japonezul trăiește ca un confucianist, se căsătorește ca un șintoist și moare ca un budist”. cuvântul shintō
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
d) răul constă în ignoranță; e) New Age practică o sinteză a înțelepciunii orientale cu știința occidentală. automântuirea. XV.3. Personalități New Age una dintre tezele de bază ale mișcării New Age susține existența unei crize sociale și spirituale a creștinismului. Ierarhiile ecleziale n-au putut transforma omul. Numai oamenii transformați de divinitate ar putea transforma, la rândul lor, omul. Printre aceștia, mișcarea New Age Îi enumeră pe Fritjof capra, David Bohm, Marilyn Ferguson, arnold Keyserling, Karl H. Pribram, Johan Quanjer
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mântuite, scăpate de ciclul reîncarnărilor și instalate pe înălțimile Himalayei, de unde conduc lumea prin intermediul unor oameni aleși”. Printre ei, învățătorul Universal - Hristos. Iisus ar fi discipolul său, instrumentul său uman. Alice Bailey (1880-1949). Hristosul ei „nu este identic cu întemeietorul creștinismului. El Îi iubește pe toți adepții cinstiți ai diferitelor culte, ai tuturor religiilor și confesiunilor”. Benjamin Creme (n. 1922). Hristos nu este unul și același cu IIsus! Hristosul doar l-a anunțat pe IIsus și va sosi, în curând, el
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Age au căutat în Biserică experiențe sacramentale, gnoză, misticism. Au găsit doar o Biserică creștină apuseană interesată de dogmă, liturghie și social; c) Revanșa victimelor târzII ale persecuțiilor ecleziastice prin intrarea în rândurile mișcării New Age; d) Atracția inițierii personale. Creștinismul a respins de la început tipul de religie-mister bazată pe ritualuri de inițiere secrete. Misterul creștin era asumat și aclamat deschis. Elitismul gnostic cu ritualurile sale secrete era stigmatizat. Creștinismul se adresa tuturor. Or, ezoterismul contem poran marca New Age oferă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]