11,061 matches
-
bucată de brânză Camenbert, topită din cauza căldurii. Imaginea acestor ceasuri „îndoite” produce un efect de surpriză asupra privitorului. Unicitatea se referă la faptul că produsul creației nu poate fi asemănat cu nimic anterior. Unicitatea este o garanție a originalității produsului creativ, mai ales în artă. Exemple: o interpretare unică a unei piese muzicale, un tablou cu o reprezentare unică a unui peisaj, o interpretare unică a unui personaj dintr-o piesă de teatru. Cum se face aprecierea originalității? Originalitatea produsului creativ
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativ, mai ales în artă. Exemple: o interpretare unică a unei piese muzicale, un tablou cu o reprezentare unică a unui peisaj, o interpretare unică a unui personaj dintr-o piesă de teatru. Cum se face aprecierea originalității? Originalitatea produsului creativ poate fi apreciată în două moduri: * subiectiv, când anumite persoane cu competență în acel domeniu (numite ”judecători”) evaluează produsul respectiv; * obiectiv (sau statistic) când se caută unicitatea unui răspuns în cadrul unei multitudini de răspunsuri sau când se stabilește slaba frecvență
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
personalități înaltcreative: Einstein, Picasso, Freud. Această ierarhizare este cea mai des citată în lucrările de creatologie. În anul 1999, J.R. Sternberg a propus o nouă perspectivă asupra nivelurilor creativității, în ceea ce el a numit „modelul propulsiei pentru tipurile de contribuții creative”. Este o clasificare descriptivă a opt tipuri de produse creative, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea unui anumit domeniu de creație. [41] 1. Replica respectă modelul domeniului în forma existentă, dar cu contribuție creativă minimă. De pildă, un produs de succes
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
des citată în lucrările de creatologie. În anul 1999, J.R. Sternberg a propus o nouă perspectivă asupra nivelurilor creativității, în ceea ce el a numit „modelul propulsiei pentru tipurile de contribuții creative”. Este o clasificare descriptivă a opt tipuri de produse creative, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea unui anumit domeniu de creație. [41] 1. Replica respectă modelul domeniului în forma existentă, dar cu contribuție creativă minimă. De pildă, un produs de succes pe piață este copiat de alți producători, adică este „clonat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
numit „modelul propulsiei pentru tipurile de contribuții creative”. Este o clasificare descriptivă a opt tipuri de produse creative, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea unui anumit domeniu de creație. [41] 1. Replica respectă modelul domeniului în forma existentă, dar cu contribuție creativă minimă. De pildă, un produs de succes pe piață este copiat de alți producători, adică este „clonat”, cu variații minore. Exemplu: În iluminatul electric, lampa fluorescentă economică inițial cu tubul de descărcare curbat a apărut ulterior cu tubul drept sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
produs de succes pe piață este copiat de alți producători, adică este „clonat”, cu variații minore. Exemplu: În iluminatul electric, lampa fluorescentă economică inițial cu tubul de descărcare curbat a apărut ulterior cu tubul drept sau spiralat. 2. Redefinirea. Contribuția creativă este revederea dintr-o altă perspectivă a statutului curent al domeniului. Exemple: Poșta electronică (e-mail) este revederea din altă perspectivă a schimbului de informații prin scrisori (serviciul de poștă). Introducerea poștei electronice a influențat imens comunicarea între oameni. Introducerea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să fie rezolvată. Horatiu. () Uneori nu este greu să emiți idei, ci să găsești problema pentru care să emiți idei. 2. Formularea problemei este subetapa următoare, prin care problema este formulată în termeni clari și familiari. Einstein spunea: O problemă creativă corect formulată trebuie să aibă următoarele caracteristici: a) să fie divergentă; b) să fie unică; c) să fie unitară; d) să nu fie o problemă de alegere; e) să nu fie o soluție la adevărata problemă. Să lămurim pe scurt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îndelung tratate de psihologul american J.P. Guilford încă din anii ’50. Dacă răspunsurile la problema formulată sunt multiple, ele se dispersează ca într-un evantai tot mai deschis și unele din ele pot fi noi și originale. Soluția la problema creativă poate fi aleasă dintre acestea. Problemele convergente, deci problemele cu răspuns unic, nu sunt probleme creative. Exemple: O formulare a unei probleme divergente poate fi: „În câte moduri putem reduce cheltuielile de fabricație la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt multiple, ele se dispersează ca într-un evantai tot mai deschis și unele din ele pot fi noi și originale. Soluția la problema creativă poate fi aleasă dintre acestea. Problemele convergente, deci problemele cu răspuns unic, nu sunt probleme creative. Exemple: O formulare a unei probleme divergente poate fi: „În câte moduri putem reduce cheltuielile de fabricație la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple, legate de aspecte ce țin de reconceperea formei, a materialelor folosite, a ambalajului, a fluxului de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
moduri putem reduce cheltuielile de fabricație la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple, legate de aspecte ce țin de reconceperea formei, a materialelor folosite, a ambalajului, a fluxului de fabricație, a organizării producției, a marketingului, etc. Aceasta este o problemă creativă. O formulare a unei probleme convergente poate fi: „Cu cât scad cheltuielile de fabricație la produsul X dacă se înlocuiește materialul A cu materialul B?”. Răspunsul este unic, găsit printr-un calcul economic. Aceasta nu este o problemă creativă. b
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
problemă creativă. O formulare a unei probleme convergente poate fi: „Cu cât scad cheltuielile de fabricație la produsul X dacă se înlocuiește materialul A cu materialul B?”. Răspunsul este unic, găsit printr-un calcul economic. Aceasta nu este o problemă creativă. b) Problema unică este problema care nu este multiplă (dublă, triplă, etc.). Dacă această condiție nu se îndeplinește, este necesară demultiplicarea problemei în mai multe probleme unice. Iată câteva exemple: O problemă care nu este unică poate fi: „Ce sortiment
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
problemă de alegere. „Vânzările la produsul X au scăzut drastic. Îl scoatem din fabricație?”. Răspunsul poate fi dat prin „da” sau „nu”, a treia varianta nu există, „tertio non datur”. Pentru a avea mai multe posibilități, problema poate fi formulată creativ în modul următor: „Ce căi putem urma pentru a face, din nou, produsul X vandabil?”. Formulată în această manieră largă, problema lasă loc unei diversități de măsuri: efectuarea unui studiu de piață (identificarea schimbărilor apărute în cadrul „populației țintă”, modul cum
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rezistență la închidere (capacitatea de a rezista tentației de a socoti rezolvată problema acceptând una din primele soluții venite în minte, în perspectiva unei idei mai originale, superioare; rezistența la închidere mai presupune preocuparea permanentă de ameliorări succesive ale produsului creativ). fluiditatea gândirii (bogăția, ușurința și rapiditatea asociațiilor între idei); flexibilitatea gândirii (capacitatea de a trece de la o categorie de idei la alta, de a abandona rapid o cale sterilă); originalitatea gândirii; motivație și perseverență; rezistență fizică și psihică. Reușita acestei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în mijlocul zilei și scria la lumină artificială. Byron mirosea trufe în timp ce crea, iar Haydn compunea îmbrăcat în haine de sărbătoare. Dacă pregătirea are șansa de a se solda cu o idee deosebită devin inutile fazele următoare, incubația și iluminarea. Procesul creativ va trece în faza finală de elaborare și verificare. În caz de nerealizare, creatorul lasă - pentru o vreme problema deoparte, nu se mai ocupă de ea și se relaxează sau trece temporar la alte preocupări, de preferință mai ușoare. 3
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândirea laterală - al cărui concept a fost dat de Edward de Bono, în anul 1967 - este o manieră neconvențională de rezolvare a problemelor, cu mijloace neconvenționale sau aparent ilogice, în locul abordării logice tradiționale. După opinia lui de Bono a gândi creativ înseamnă a gândi a gândi „pe alături”, adică a te abate de la rigorile gândirii logice care avansează prin pași secvențiali; mai înseamnă a risca angajându-te pe variante nepromițătoare și a persevera în ciuda incertitudinii succesului. De exemplu, doriți să deschideți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ce meniu să prezentați clienților și ce prețuri să aibă produsele oferite. Folosirea gândirii logice poate oferi câteva variante de răspuns, dar care sunt idei simple, tradiționale și verificate de experiențele personale ale persoanei care le gândește. Nu sunt idei creative. Gândirea logică se cantonează pe variante deja utilizate, neoriginale. Aplicând aceste idei va fi dificil de rezistat concurenței, mai ales dacă în zonă există restaurante, mai vechi și apreciate, ce au reușit să fidelizeze clienții obișnuiți. Când căutați idei noi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cumpărate chiar în acea zi: pește, carne roșie, legume, etc. Clientul va alege produsele care îi plac mai mult și bucătarul va crea un meniu cu aceste produse, meniu unic pentru fiecare client în parte. Restaurantul se poate numi „Bucătarul creativ”, iar fiecare meniu va purta numele clientului. Fiecare rețetă va fi memorată pe calculator, tipărită și oferită clientului. La revenire, clientul va putea solicita meniul cu numele său. Bucătarul va identifica rapid rețeta folosind calculatorul. Pentru stimularea consumatorilor se pot
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
savantului. [25] Capitolul 4 FACTORII CREATIVITĂȚII G. Paicu Orice studiu sistematic privind creativitatea pornește de la analiza factorilor care favorizează dezvoltarea creativității. S-a încercat, astfel, stabilirea unui mănunchi de variabile prin care să identificăm indivizii ce ar putea avea performanțe creative. Se consideră că prin cooperarea multiplă a trei mari categorii de factori creativitatea este mult favorizată. Aceste categorii sunt [25]: * factori psihologici, având componentele: factori intelectuali, aptitudini speciale, factori nonintelectuali și nonaptitudinali, factori abisali; * factori biologici, având componentele: ereditate, vârstă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acumulate anterior. Imaginația poate fi diferențiată în: imaginație reproductivă (realizarea de imagini noi pentru individ pe baza informațiilor verbale primite sau pe baza unor scheme) și imaginație creatoare (realizarea de imagini noi și neașteptate, susceptibile a da naștere la produse creative originale, cu valoare socială). Ce diferențiază imaginația reproductivă de cea creatoare? Imaginația reproductivă este foarte utilă în procesul învățării, pentru reconstituirea realității trecute sau prezente care nu poate fi cunoscută direct. Ea face apel la imagini din memorie, la experiențe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
considerabil la un înalt nivel de funcționare mintală, iar oamenii cu realizări remarcabile știu acest lucru. Creatorii au declarat că acced la starea de beatitudine, de transcendență prin însuși actul de creație. [41] Teoriile referitoare la creativitate recunosc că ideile creative se formează în inconștient și că există o perioadă de incubație (vezi §3.2). Ideile apar în minte într-un moment de iluminare (vezi §3.3), care se produce într-o stare specială a conștiinței, numită uneori stare de reverie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
produce într-o stare specială a conștiinței, numită uneori stare de reverie. Această stare specială poate fi indusă voit de către individ prin vizualizare. Momentul iluminării este o experiență de vizualizare - o experiență densă și complexă, de trăire sublimă. Întrucât imaginile creative vin din partea inconștientă și necontrolată a minții, există uneori credința că ele apar din neant. De aceea unii artiști au senzația că sunt înconjurați de spirit creativ sau că sunt posedați de acesta (existența unei muze inspiratoare). S-a observat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
experiență de vizualizare - o experiență densă și complexă, de trăire sublimă. Întrucât imaginile creative vin din partea inconștientă și necontrolată a minții, există uneori credința că ele apar din neant. De aceea unii artiști au senzația că sunt înconjurați de spirit creativ sau că sunt posedați de acesta (existența unei muze inspiratoare). S-a observat că imaginile care se ridică din inconștient au cel mai adesea o formă simbolică (metaforică). O dată ce o imagine a apărut în conștient, creatorul o prelucrează pentru a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
își are sălaș în condeiul scriitorului. A. Einstein a povestit că a descoperit teoria relativității imaginându-se călătorind pe o rază de lumină. Imaginația este un factor foarte important în creativitate, unii autori punând-o pe primul loc între factorii creativi. Th. Ribot și J. Piaget spuneau că „creativitatea se reduce la imaginație”, iar Einstein spunea de repetate ori că „imaginația este mai importantă decât cunoașterea”. Având în vedere cele le mai sus, se pune întrebarea: Cum se poate dezvolta imaginația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în imagini intuitive concrete, pe când gândirea se exprimă în idei, dezvăluind relații generale, abstracte. Deși funcționează ca un proces unitar, gândirea comportă două componente distincte, dar care sunt în legătură strânsă: * gândirea divergentă, denumită uneori și gândire laterală sau gândire creativă; * gândirea convergentă, denumită uneori și gândire verticală sau gândire logică. Pentru a înțelege rolul în creativitate ale celor două subspecii ale gândirii să considerăm două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un oltean a organizat o reuniune de familie pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o doză substanțială de fantezie pentru a alunga imaginea plajelor murdare, a serviciilor proaste și a prețurilor mari, mai cu seamă când nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]