8,953 matches
-
minute s-ajungă-l face Cu neplăcuta-i să se Împace. Ucigă-o toaca! bată-o pustia! D-ale ei fermeci mi-e rea soția: D-ale ei vraje noaptea mă lasă Și ziua toată nu dă p-acasă, CÎnd va o culcă, cînd va o scoală Mintea-i prăjaște În oala goală.” Elementele au, aici, mai multă concretețe. Îndesarea, grămădirea formează o unitate, fiind posibilă coeziunea dintre părți. Ca poet erotic, Iancu Văcărescu duce mai departe, cu elemente noi de decor, mitologia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
despre asta pentru a-mi trezi proasta dispoziție. Vorbiți-mi dimpotrivă despre sobele noastre bune, care prețuiesc cît o sută de mii de sori ai Neapolului și tot atîția Vezuvii; pui acolo un trunchi de copac, și poți să te culci liniștit, fără să te temi că vei fi trezit de frig, În timp ce aici ziua este vară și noaptea iarnă; la soare, cînd există, ești În Africa, iar la umbră te apropii de Siberia. Este groaznic și simt cum mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de mândrie absurdă" (iar artistul, se știe doar, nu-i deloc o fire modestă). Fără conștiința morții și a efemerului n-ar fi posibilă, deci, "omenia", fiindcă "cine nu se culcă cu moartea nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața e o luptă de fiare". Iar în această "luptă de fiare" se vede obligat să intre, în pofida
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe câmpie... Joacă fete și băieți Hora-n bătătura. Ah, de ce n am zece vieți Să te cânt natură. ¾ VARĂ Vară de Otilia Cazimir E cald. Grădina-n jurul meu Se-ntinde leneșa la soare. Frunzișul prăfuit și greu Își culcă umbră călătoare Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Bătând din mânuțe, Ți-om cântă și ne-om juca Cântece drăguțe. 100 Colindătorii Afară ninge liniștit Și-s sobă arde focul Iar noi, pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
norii din greșeală Peste-a soarelui beteala Spune: „Să ne scuzați, vă rog!” Și-o iau repede din loc. Iar atunci când ploaia cade Brazda semănata scalda, Grâul, după câte știm, Zice ploii: „Mulțumim”. Obosit de colindat Soarele nu s-a culcat; Înainte să apună Dânsul zice: „Noapte bună” Iar cand noaptea s-a lăsat Peste câmp, în lung și-n lat, Iarbă murmura ușor: „Noapte bună!” tuturor. Apă rece de Mihai Negulescu Cu săpun mă spăl Și cu apă rece... Ne-ndurat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin și de mașini. / Reinventa-vom birja de târg cu patru roate / și când vom fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
al abundenței, în primul rând alimentare, inimaginabil în țară. și cum ar putea fi el condamnat pentru fascinația vitrinelor pline și a enormelor supermarche-uri, când în România el făcea foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
publică, făcând dovada elocventă a punerii În practică a bugetului cultural cu rezultate și atașament pe măsură: „Mă aflu la Sinaia, În casa de creație a scriitorilor, așternând mai departe pe hârtie Întâmplările eroilor mei din Negura. Un cer albastru culcat pe munți Îmi luminează și mai mult Încăperea albă: brazii suiți până la ferestrele de sus, dau locului un vuet depărtat de apeă Am În față planul economic al R.P.R. și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem de Îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult chemat pe câmpuri, mâine pleacă. Din fundul zării, tânără, o lume/neprididit se-ndrumă către ape, cu pluguri mari de vreri și târnăcoape/să-ncerce-n miez terasele de spume. Iar când răzbi-va fluviu-n litoral/- ochian mănos culcat Între uscaturi - o să-l Încingă-n rouă, pe de laturi,/o dimineață cât un ideal”. SUCCESELE POEZIEI Dar dacă nu așa trebuia să se scrie poezie, să apelăm la câteva sinteze critice pentru a ne lămuri ce poeți, ce teme
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Este ceea ce a făcut - cu toată intenția lui de a realiza un personaj pozitiv - Marin Preda În nuvela sa Ana Roșculeț. Comunista Ierulescu este o ființă atât de brutală, complicându-se Într-o promiscuitate dezgustătoare (mănâncă din oală, se culcă Îmbrăcată, vorbește vulgar, etc), Încât Îți pui pe bună dreptate Întrebarea: ce fel de influență pozitivă mai poate avea o asemenea ființă asupra tovarășilor ei cu „nivel mai scăzut”? - dacă se poate Închipui un nivel mai scăzut decât acesta! (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În literatură și artă. În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai 1951 41. V. Nicorovici. - Critica literară și nedumeririle unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 258 (37), 14 sept.: „Partidul a dat sarcină tinerilor scriitori să Învețe, să nu se culce pe laurii primelor succese și În același timp a atras atenția criticii literare «să lichideze rămânerea În urmă față de Însăși dezvoltarea literaturii noastreă să sprijine cu toată dragostea noile talente ieșite din popor». Aceste lucruri le scria „Scânteia” acum un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri am plecat cu bunicul la pădure.Sub un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se ridice, dar nu putea. Avea piciorul rupt. Atunci eu Spune ce ai fi făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
pămînturile Ca să plătesc dările". (refren) Coulas își luă spada Și niște pietre în mînă, Spuse: "trebuie în capcană Să-l prindem pe acest neom!" (refren) Guillaume își luă furca Și-și dădu pălăria pe ceafă El spune: "Trebuie să-l culc Pe Mazarin în mormînt! (refren) Franța noastră este ruinată, Trebuie ca acestui cardinal Să-i scurtăm zilele, El este autorul răului."(refren). După Pierre Barbier și France Vernillat, Histoire de France par les chansons, t. II, Mazarin et Louis XIV
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se uite la obiectul din mîna lui; dar neamțul îi dădu a înțelege, în jargonul lui rudimentar, că n-avea habar de Balena Albă și abătînd numaidecît conversația spre bidonul de ulei, i se plînse că era nevoit să se culce în hamacul lui pe întuneric, întrucît i se isprăvise pînă și ultimul strop de adus din Bremen și încă nu putuse prinde nici măcar un singur pește-zburător pentru a umple golul; iar în încheiere îi spuse că vasul lui era într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Capitolul XCVI LAMPA Dacă ați fi coborît de la cazane la teuga vasului, unde dormeau marinarii care nu erau de cart, ați fi avut, o clipă, impresia că vă aflați în mausoleul iluminat al unor regi sau dregători canonizați. Iată-i culcați acolo, în nișele lor triunghiulare, de stejar, pe acești mateloți, dăltuiți parcă în lemnul tăcerii, cu ochii închiși sub razele a douăzeci de lămpi. Pe vasele comerciale, marinarii au mai puțin ulei decît au reginele lapte. Soarta lor este să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe Stubb, căci și Stubb a prins rădăcini aici. Te sfidez, balenă sfidătoare! Cine l-a ajutat vreodată pe Stubb, cine l-a ținut treaz, dacă nu chiar propriu-i ochi neadormit? Iar acum bietul Stubb se duce să se culce pe-o saltea prea moale - o, dacă ar fi umplută cu vreascuri, nu cu alge! Te conjur, balenă sfidătoare! Soare, lună și stele, priviți! Aflați că sînteți ucigașii celui mai bun dintre băieții care și-au dat vreodată duhul. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
serie întreagă de abateri, au băgat acolo toate cratițele și toate oalele (sic!). S-a desființat și viața de familie, i-au băgat cum ne înjurau capitaliștii: "la cazan îi scoală cu goarna, îi duce la muncă cu goarna, îi culcă cu goarna, îi pune la instrucție la cataramă, merg pe principiul înarmării întregului popor". Foarte multe bazaconii, care compromit socialismul în lume. De cele ce se petrece în comunele populare (sic!) s-au sesizat cercurile ziaristice din străinătate, au început
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este încântat, că până acum au venit doar formal, dar acum există material asupra căruia se discută, iar tov. Liuba Chișinevschi spunea că se poate constata că se muncește. Și atâtea laude ale fruntașilor partidului ne-au făcut să ne culcăm pe lauri. ...O mare lipsă este că nu cunoaștem anumite hotărâri secrete ale Cons. de Miniștri. Noi rugăm guvernul ca față de noi să nu păstreze secret, noi trebuie totuși să cunoaștem acele hotărâri și să veghem la aplicarea lor. Tov.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
făcut apariția la elementul de sprijin în cauză. Acesta timp de vreo două ore a stat de vorbă cu ei, le-a dat de mâncare și băutură, iar pe urmă - fiind seară - i-a poftit în podul șurii să se culce. Lucrătorii operativi aflați în postul capcană au lăsat pe cei trei bandiți să adoarmă și apoi s-au aruncat asupra lor. Trezindu-se, bandiții au opus rezistență, dar după o scurtă încăierare, au fost făcuți inofensivi și transportați la sediul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c�ț poate s? duc?! � Popoarele supravie? uiesc prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
leni �n mă? ina prin? ului Barbu ? tirbei, condus? de Munteanu-R�mnic p�n? la Ploie? ți, au g? sit ad? post peste noapte, unde s-au �nghesuit to? i copiii ? i D-na Iorga (unii dintre copii au fost nevoi? i s? se culce pe du? umea) 53 O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 236-240 54 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 241-243 55 Op. cît. , vol. ÎI, p. 243 56 Op. cît. , vol. ÎI, p. 291 57 Op. cît. , vol. ÎI, p. 249 58 Ibidem 59
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
neintegrare în ea. [...] Simbolic, Woyzeck intră pentru prima și ultima oară în jocul celorlalți după ce a ucis. Atunci, dezumanizat el le este asemenea. Dar pentru scurt timp. Și, în final, urmează scena cea mai frumoasă, cea mai adâncă a spectacolului: culcați jos, în jurul Mariei ucise, ei toți ceilalți sunt balta, mâlul care-l va înghiți, simbolic, pe Woyzeck. Și, imediat, același zgomot asurzitor, ritmat al jocului fierbinte, ca un iad. Aceleași frânturi de gânduri, aceeași zădărnicie fără sfârșit. Peste cadavrele celor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eroine cu același tată și aceeși mamă, dar "fiecare trebuie să-și aibă genul ei". [...]În acest sens, Alexa Visarion a creat o scenă absolut extraordinară: Andrei își ține discursul lăcrimos nu în fața surorilor, ci a paravanelor ele s-au culcat și de unde răspund arar, alene, greoi ca în vis. E drept că suntem în actul III, după teribilul incendiu, când "toți sunt obosiți, aproape că dorm" și e "o atmosferă întunecată". Dar în spatele paravanelor se simte... lehamitea totală, abandonul, vidul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]